Cadrul legal existent şi problemele de asigurare a reprezentanţei

legale a copiilor rămaşi fără îngrijire părintească în rezultatul

migraţiei părinţilor:

Studiul Național "Impactul migraţiei parentale de muncă asupra sănătăţii copiilor

Republicii Moldova" derulează în contextul realizării prevederilor Politicii
Naţionale de Sănătate a Republicii Moldova pe anii 2007-2021.

1.-LEGEА PARLAMENTULUI R.MOLDOVA Nr. 338 din 15.12.1994

privind drepturile copilului (Publicat : 02.03.1995 în Monitorul Oficial Nr. 13 art
Nr : 127)

MODIFICAT
LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630; în vigoare 09.09.16
LP107 din 11.05.12, MO120-125/15.06.12 art.396
LP143-XVI din 02.06.06, MO98-101/30.06.06 art.455
LP1001-XV din 19.04.02, MO71/06.06.02 art.571

Articolul 21. Ocrotirea familiei de către stat.

(1) Familia şi copiii beneficiază de protecţie şi ajutor special pentru realizarea
drepturilor lor.
(2) Statul acordă sprijin familiei la întreţinerea şi educaţia copiilor, garantează plata
indemnizaţiilor la naşterea copilului, acordă alte ajutoare şi compensaţii prevăzute de
legislaţie.

2.Hotărîrea Guvernului nr.886 din 06 august 2007, cu privire la aprobarea

Politicii Naţionale de Sănătate (Publicat : 17.08.2007 în Monitorul Oficial Nr.
127-130 art Nr : 931)

POLITICA NAŢIONALĂ DE SĂNĂTATE.

Introducere 7. Actualul document serveşte drept instrument de abordare
sistemică a problemelor de sănătate şi de integrare a eforturilor intersectoriale de
ameliorare a calităţii vieţii şi sănătăţii populaţiei pe parcursul întregii vieţi,
îndeosebi în perioadele cu un risc sporit pentru sănătate: începutul vieţii, perioada
adolescenţei şi vîrsta înaintată. Principiile lansate vor orienta cadrul legislativ şi
normativ spre promovarea sănătăţii, prevenirea maladiilor şi asigurarea accesului
la servicii de sănătate de o înaltă calitate pentru toţi cetăţenii ţării, indiferent de
statutul social. Politica Naţională de Sănătate serveşte drept bază pentru
elaborarea şi adoptarea unor planuri concrete de acţiuni cu sarcini bine
determinate pentru fiecare organ de resort, ţinînd cont de opinia medicală, a
populaţiei şi a organizaţiilor nonguvernamentale.

Capitolul I POLITICA NAŢIONALĂ DE SĂNĂTATE: CADRU GENERAL

c) Acţiuni intersectoriale
Strategiile şi programele naţionale cu impact potenţial asupra sănătăţii populaţiei se
bazează pe cooperarea intersectorială, schimbul de informaţie şi reciprocitate.

e) Finanţare durabilă şi generarea resurselor. Planificarea, mobilizarea şi

alocarea resurselor la toate nivelurile sînt determinate de necesităţile estimate
pentru menţinerea unui nivel adecvat de sănătate, precum şi pentru atenuarea
factorilor de risc.

g) Antrenarea comunităţii şi interacţiuni. Sindicatele, patronatele, organizaţiile

nonguvernamentale, alte organizaţii obşteşti şi grupurile comunitare vor participa activ
la crearea condiţiilor favorabile pentru realizarea cu succes a Politicii Naţionale de
Sănătate.

13. Roluri şi parteneri: a) Guvernul coordonează implementarea şi

monitorizarea strategiilor naţionale şi programelor care au impact asupra sănătăţii;
asigură corelarea politicilor guvernamentale de alocare a resurselor financiare cu cadrul
implementării priorităţilor strategice şi a obiectivelor-cheie ale ocrotirii sănătăţii în
conformitate cu Politica Naţională a Sănătăţii;

b) Ministerul Sănătăţii formulează politici în domeniul sănătăţii şi asigură

planificarea strategică a sistemului sănătăţii la diferite niveluri; creează un mediu de
reglementare adecvat şi asigură corespunderea între obiectivele politicii, organizarea,
finanţarea şi gestionarea în sistemul sănătăţii; asigură dirijarea sistemului sănătăţii,
defineşte standarde, setează priorităţile şi le abordează în cadrul pachetului de servicii;
asigură un mediu favorabil pentru colaborarea între sectoare şi mobilizarea
socială; reglementează şi monitorizează calitatea serviciilor din domeniul sănătăţii;

f) Compania Naţională de Asigurări în Medicină organizează acumularea

mijloacelor financiare în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
finanţează asistenţa medicală necesară persoanelor asigurate în volumul prevăzut de
Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi măsurile orientate spre
prevenirea maladiilor; efectuează controlul volumului şi calităţii asistenţei medicale
acordate persoanelor asigurate;

h) instituţiile medico-sanitare şi de sănătate publică efectuează intervenţii

preventive şi curative, monitorizează implementarea programelor de promovare a
sănătăţii şi de prevenire a maladiilor;

Capitolul III. PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ŞI PREVENIREA BOLILOR

25. Vor fi depuse eforturi susţinute în vederea consolidării suportului legal în

domeniul sănătăţii, în particular în domeniul promovării sănătăţii şi prevenirii
maladiilor, prin actualizarea celor mai importante acte legislative şi normative şi
armonizarea lor la acquis-ul comunitar. Pentru promovarea sănătăţii şi prevenirea
maladiilor, vor fi alocate resursele financiare respective.

27. Promovarea sănătăţii va fi axată pe grupuri-ţintă de populaţie şi se va

realiza prin educaţia pentru sănătate, marketingul social al ideilor, promovarea
sprijinului reciproc şi mobilizarea comunităţii în promovarea politicii de sănătate
publică.

Capitolul V. SĂNĂTATEA TINEREI GENERAŢII .50. Prin intermediul

cooperării intersectoriale, pentru adolescenţii şi tinerii ce suferă de maladii cronice
şi cei cu disabilităţi vor fi create condiţii adecvate de tratament, reabilitare, adaptare,
incluziune şi integrare socială.

51. Autorităţile administraţiei publice locale, în parteneriat cu comunitatea, vor

identifica adolescenţii şi tinerii cu condiţii nefavorabile de trai şi vor întreprinde măsuri
de sprijinire a acestora. Vor fi încurajate activităţile pentru asigurarea alimentaţiei
adolescenţilor din păturile socialmente vulnerabile şi din instituţiile instructiv-
educaţionale şi curative.

Capitolul VII.CONTROLUL BOLILOR CRONICE NECONTAGIOASE /

63. Vor fi consolidate capacităţile sistemului de sănătate în vederea

depistării precoce, tratamentului adecvat şi monitorizării maladiilor
noncontagioase.
64. Succesul intervenţiilor va fi asigurat prin crearea premiselor adecvate pentru
promovarea următoarelor principii:
a) acceptarea unanimă a profilaxiei perseverente ca o investiţie de sănătate pe tot
parcursul vieţii;
 b) crearea unui mediu social benefic şi a siguranţei financiare pentru fiecare
individ, drept condiţii inerente de adoptare a unui stil de viaţă sănătos;
c) motivarea cetăţeanului, indiferent de vîrstă şi poziţia socială, de a se îngriji
personal de propria sănătate şi de a coopera eficient cu serviciile de sănătate;

e) accesibilizarea serviciilor medicale ca factor esenţial pentru asigurarea

echităţii în sănătate;

Capitolul XI.VIAŢĂ FĂRĂ VIOLENŢĂ ŞI TRAUME.

115. În scopul prevenirii violenţei (neglijenţei, abuzului, traficului de fiinţe

umane) şi traumelor (fizice şi psihice), fenomene ce afectează negativ societatea, va fi
creat un sistem informaţional unic de monitorizare şi evaluare a datelor cu referinţă la
aceste vicii sociale şi consecinţele lor.
116. Vor fi realizate studii pentru determinarea motivelor şi consecinţelor
acestor vicii, precum şi pentru estimarea prejudiciului adus economiei naţionale.

119. Vor fi formate grupuri de coordonatori cu antrenarea sectorului civil, care

vor fi instruiţi în vederea coordonării măsurilor privind combaterea şi profilaxia
violenţei şi traumelor.
120. Va fi formată o platformă unică de activităţi intersectoriale şi
multidisciplinare pentru prevenirea actelor de violenţă şi reducerea consecinţelor
acestora.

Capitolul XIII.CONTROLUL MALADIILOR CONTAGIOASE.

140. În vederea controlului maladiilor infecţioase, va fi fortificat sistemul de

supraveghere şi control al bolilor contagioase, cu integrarea acestuia în sistemul
european şi internaţional prin filiera tehnologiilor informaţionale moderne. Sistemul va
asigura diagnosticul epidemiologic rapid al situaţiei epidemice cu răspuns urgent de
ameliorare, exercitarea controlului maladiilor respective în teritorii cu protejarea
populaţiei prin vaccinări şi alte măsuri profilactice, inclusiv tratament preventiv,
precum şi depistarea precoce a maladiilor contagioase, în special a celor cauzate de
agenţi patogeni noi.

157. Instituţiile de asistenţă medicală primară vor implementa programe de

profilaxie a maladiilor contagioase şi vor organiza, cu sprijinul autorităţilor
administraţiei publice locale, activităţi de profilaxie specifică şi generală la nivel de
individ, familie, instituţii şi comunitate. În acest scop instituţiile respective vor fi dotate
cu capacităţi şi resurse necesare şi vor implementa tehnologii moderne.

159. Prin măsuri preventive şi antiepidemice va fi obţinut şi menţinut

statutul de ţară liberă de poliomielită, rujeolă, tetanos neonatal, rubeolă
congenitală, difterie, tifos exantematic, tularemie, holeră, febre hemoragice,
malarie, rabie la oameni. La cazuri unice va fi redusă morbiditatea prin tetanos, febră
tifoidă, antrax, tuse convulsivă, forme invazive ale infecţiei prin Haemophilus
influenzae tip b, infecţie meningococică, oreion, rubeolă. Va fi redusă esenţial
morbiditatea prin salmoneloze, hepatite virale, infecţii respiratorii şi diareice acute,
helmintiaze, prin boli sexual transmisibile. Va fi fortificată baza instituţională şi vor fi
dezvoltate serviciile de diagnostic, monitorizare a evoluţiei infecţiilor noi (gripa aviară,
SARS etc.); vor fi evitate riscurile de răspîndire a lor şi vor fi efectuate măsuri de
intervenţie rapidă în situaţii de criză.

Capitolul XIV.OBŢINEREA DE NOI PERFORMANŢE ÎN SISTEMUL

DE OCROTIRE A SĂNĂTĂŢII.

162. Republica Moldova se angajează să fortifice sistemul de sănătate în vederea

realizării depline a dreptului cetăţeanului la sănătate, bazat pe principii de echitate
şi angajamente solidare de finanţare din partea statului şi a individului.

164. Dirijarea sistemului de sănătate va fi efectuată conform principiilor

recunoscute pe plan internaţional şi european, bazate pe transparenţă, parteneriate
multisectoriale şi deschidere a sistemului sănătăţii pentru comunicare.

165. În vederea realizării obiectivelor primordiale ale sistemului de sănătate, la

nivel naţional şi local vor fi formate alianţe durabile şi responsabile de angajamentele
asumate.

167. Finanţarea sistemului de sănătate se va realiza prin repartizarea echitabilă

a resurselor, evitarea falimentării financiare a familiilor în caz de boală, mobilizarea
stabilă şi prognozată a resurselor, precum şi prin respectarea solidarităţii în acumularea
resurselor respective pentru sănătate. Finanţarea programelor sectoriale va fi
corelată cu priorităţile Politicii Naţionale de Sănătate şi ale strategiilor respective.

178. Sporirea calităţii şi a accesului la servicii se va obţine prin diversificarea

formelor de prestare a serviciilor, dezvoltarea parteneriatului social la nivel naţional şi
local, implicarea efectivă a societăţii civile şi a reprezentanţilor comunităţii, precum şi
prin îmbinarea serviciilor de sănătate publice şi private.

181. Asistenţa medicală va fi orientată de la o politică de tratament către o

politică de promovare a sănătăţii şi prevenire a maladiilor. Intervenţiile de
profilaxie primară şi secundară a maladiilor vor fi bazate pe rezultatele cercetărilor
ştiinţifice fundamentale şi aplicative.

2. HOTĂRÎRA GUVERNULUI nr. 290 DIN 15.04.2009 „Pentru aprobarea

Regulilor de eliberare a certificatului de luare în evidenţă a copilului care rămâne
în ţară, al cărui părinte / tutore (curator), cetăţean al Republicii Moldova, se angajează
provizoriu la muncă în străinătate” (publicată în Monitorul Oficial nr. 80-81/341 din
24.04.2009)

3. HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 270 din 08.04.2014( Publicat

: 18.04.2014 în Monitorul Oficial Nr. 92-98 art Nr : 297) cu privire la
aprobarea strucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare
pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea
copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi
traficului. În scopul executării art. 20 din Legea nr.140 din 14 iunie 2013 privind
protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.167-172, art.534), Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Instrucţiunile privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru
identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi
potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului (se anexează).
2. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor Interne,
Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii vor întreprinde măsurile ce se impun
pentru implementarea Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de
cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea
copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi
traficului.
4. Ministerele cu responsabilităţi în domeniu vor asigura, în limitele
competenţelor atribuite, coordonarea activităţilor de implementare şi
monitorizare a acţiunilor de aplicare a Instrucţiunilor aprobate.
. În sensul prezentelor Instrucţiuni, noţiunile principale utilizate au următoarele
semnificaţii:
1) copil – persoană care nu a împlinit vîrsta de 18 ani şi nu are capacitatea de
exerciţiu deplină;
2) copil aflat în situaţie de risc – copil în privinţa căruia, ca urmare a evaluării,
se constată una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 8 al Legii nr.140 din
14 iunie 2013 privind protecţia specială a copiilor în situaţie de risc şi a copiilor
separaţi de părinţi;
8) neglijarea copilului – omisiunea sau ignorarea voluntară sau involuntară a
responsabilităţilor privind creşterea şi educarea copilului, fapt care pune în pericol
dezvoltarea lui fizică, mintală, spirituală, morală sau socială, integritatea lui
corporală, sănătatea lui fizică sau psihică. Neglijarea poate lua următoarele forme:
21) echipă multidisciplinară – grup convocat de specialistul în protecţia
drepturilor copilului sau, în lipsa acestuia, de către asistentul social comunitar,
compus din profesionişti din diferite domenii, cu atribuţii în protecţia copilului,
care colaborează la prevenirea şi soluţionarea cazurilor de violenţă, neglijare,
exploatare şi trafic;

Capitolul II. PROCEDURILE INTERSECTORIALE. Secţiunea 1.Procedura

de identificare, înregistrare şi evaluare iniţială a cazurilor suspecte de
violenţă, neglijare, exploatare şi trafic al copilului.

11. Dacă în urma evaluării iniţiale a situaţiei copilului se confirmă că copilul este
supus violenţei, neglijării, exploatării, traficului, autoritatea tutelară locală dispune
imediat luarea în evidenţă a copilului, deschiderea dosarului copilului şi realizarea
managementului de caz, conform procedurii aprobate de Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi Familiei, indicînd, în caz de necesitate, specialiştii din
domeniul ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, organelor de ocrotire a normelor
de drept, care urmează să participe în procesul de evaluare complexă.

Secţiunea a 2-a.Procedura de asigurare a măsurilor urgente de protecţie

a copilului în cazul existenţei pericolului iminent pentru viaţa şi sănătatea
acestuia.
14. Dacă în urma evaluării iniţiale se constată pericol iminent pentru viaţa sau
sănătatea copilului, autoritatea tutelară locală întreprinde următoarele măsuri
urgente de protecţie a copilului:
1) solicită serviciul de asistenţă medicală urgentă şi/sau consultaţia, în cel mult
24 ore, a medicului de familie, care ulterior vor acţiona în conformitate cu
procedura de intervenţie a lucrătorilor instituţiilor medicale în cazurile de
violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului;

Secţiunea a 3-a Procedura de solicitare a efectuării examinărilor specializate

în cazurile de violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului.
18. În scopul constatării şi/sau aprecierii gravităţii vătămărilor şi urmelor aplicării
violenţei fizice şi/sau sexuale angajatul poliţiei sau reprezentantul legal al copilului
solicită Centrului de medicină legale efectuarea examinării medico-legale a
copilului.
19. La solicitarea organului de urmărire penală, autoritatea tutelară locală
participă la procedura de efectuare a examinării medico-legale şi la primele audieri
ale copilului, în cazul în care copilul nu are reprezentant legal sau dacă acestuia i
se retrage din start calitatea de reprezentant legal.
20. La solicitarea organului de urmărire penală de a audia copilul în regim de
urgenţă în calitate de victimă sau martor privind circumstanţele
21. În cazul în care copilul supus violenţei, neglijării, exploatării şi traficului
a suferit traume psihice, angajatul poliţiei sau reprezentantul legal al copilului
solicită instituţiilor medico-sanitare din sistemul Ministerului Sănătăţii
efectuarea examinării psihiatricolegale.
22. În cazul în care se suspectă sau s-a confirmat că copilul este supus violenţei,
neglijării, exploatării şi traficului, autoritatea tutelară locală, poate solicita
efectuarea raportului de evaluare psihologică, în vederea constatării existenţei
semnelor/consecinţelor violenţei, neglijării, traficului şi exploatării de către
psihologi cu specializare şi experienţă în domeniu.
Secţiunea a 4-a Procedura de evaluare complexă şi asistenţă în cazurile de
violenţă, neglijare, exploatare, trafic al copilului.
32. În cazul în care pe parcursul evaluării complexe/ implementării planului
individual de asistenţă se constată pericol iminent pentru viaţa sau sănătatea
copilului, autoritatea tutelară locală declanşează procedura de asigurare a măsurilor
urgente de protecţie a copilului, conform prevederilor prezentelor Instrucţiuni.
Secţiunea a 2-a Procedura de intervenţie a lucrătorilor instituţiilor medico-
sanitare în cazurile de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic al copilului.
52. Conducătorul instituţiei medico-sanitare:
1) raportează cazurile suspecte sau confirmate de violenţă sexuală, vătămări
corporale, neglijare, forme grave de exploatare a copilului din partea lucrătorilor
instituţiei, părinţilor şi altor persoane, conform procedurilor stabilite în prezentele
Instrucţiuni;
2) soluţionează în cadrul instituţiei cazurile de violenţă fizică, psihologică, între
copii;
3) în funcţie de forma violenţei, convoacă un grup de specialişti din cadrul
instituţiei pentru examinarea/soluţionarea cazului, care stabileşte cine va comunica
separat cu copilul, elaborînd un plan de intervenţie (fără prezenţa copilului) în
cadrul instituţiei pentru toate părţile implicate în cazul de violenţă, inclusiv pentru
părinţii copilului/persoanele în grija cărora se află copilul, consultînd acţiunile
planificate cu copilul. La elaborarea şi implementarea acţiunilor planificate, după
caz, pot fi implicaţi şi alţi specialişti din afara instituţiei medico-sanitare, precum
şi alte servicii sociale primare sau specializate;
4) asigură efectuarea, în cel mult 24 ore, a consultării copilului victimă în scopul
depistării simptomelor de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic al copilului;
5) asigură asistenţă medicală de urgenţă copilului victimă a violenţei în
corespundere cu simptoamele şi patologia identificată, conform Protocoalelor
Clinice Naţionale şi standardelor medicale, aprobate de Ministerul Sănătăţii;
6) deleagă, la solicitarea autorităţii tutelare, un medic specialist din cadrul
instituţiei pentru a participa la evaluarea sesizării, elaborarea şi/sau implementarea
planului individual de asistenţă;
7) permite comunicarea altor persoane cu copilul victimă spitalizat, doar cu
acordul reprezentantului legal al acestuia;
8) asigură completarea documentaţiei medicale.

55. Copiii în situaţie de risc care necesită îngrijiri/asistenţă medicală nu vor

fi lăsaţi în supravegherea persoanei suspecte de săvîrşirea acţiunilor de
violenţă, neglijare, exploatare şi trafic. În acest scop:
1) dacă copilul necesită îngrijiri medicale complexe, acesta se spitalizează,
iar medicul acţionează conform pct. 6 al prezentelor Instrucţiuni;
2) dacă copilul nu necesită spitalizare, medicul sesizează imediat autoritatea
tutelară.
56. Conducătorul instituţiei medico-sanitare informează părinţii/persoana
în grija căreia se află copilul despre cazul de violenţă în care este implicat
copilul şi despre planul de management clinic în continuare.
57. Pentru evidenţa şi monitorizarea cazului este îndeplinită documentaţia
medicală, aprobată de Ministerul Sănătăţii. Documentaţia medicală în
original este păstrată în instituţia medico-sanitară şi nu se eliberează
părinţilor/persoanelor în grija cărora se află copilul.
58. Conducătorul instituţiei medico-sanitare monitorizează starea generală
a sănătăţii copilului şi procedura de preluare a cazului de către autoritatea
tutelară şi/sau asistentul social comunitar.
2. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Afacerilor
Interne, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii vor întreprinde
măsurile ce se impun pentru implementarea Instrucţiunilor privind
mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea,
referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime
ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului.
5. În sensul prezentelor Instrucţiuni, noţiunile principale utilizate au
următoarele semnificaţii:
1) copil – persoană care nu a împlinit vîrsta de 18 ani şi nu are capacitatea de
exerciţiu deplină;
2) copil aflat în situaţie de risc – copil în privinţa căruia, ca urmare a
evaluării, se constată una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 8 al Legii
nr.140 din 14 iunie 2013 privind protecţia specială a copiilor în situaţie de risc
şi a copiilor separaţi de părinţi;
8) neglijarea copilului – omisiunea sau ignorarea voluntară sau involuntară a
responsabilităţilor privind creşterea şi educarea copilului, fapt care pune în
pericol dezvoltarea lui fizică, mintală, spirituală, morală sau socială,
integritatea lui corporală, sănătatea lui fizică sau psihică. Neglijarea poate lua
următoarele forme:
21) echipă multidisciplinară – grup convocat de specialistul în protecţia
drepturilor copilului sau, în lipsa acestuia, de către asistentul social comunitar,
compus din profesionişti din diferite domenii, cu atribuţii în protecţia copilului,
care colaborează la prevenirea şi soluţionarea cazurilor de violenţă, neglijare,
exploatare şi trafic;

4. HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 434 din 10.06.2014 privind

aprobarea Strategiei pentru protecţia copilului pe anii 2014-2020(Publicat
: 20.06.2014 în Monitorul Oficial Nr. 160-166 art Nr : 481)
14. Începînd cu anul 2008, Legea nr. 180-XVI din 10 iulie 2008 cu privire la
migraţia de muncă reglementează luarea la evidenţă a copilului care rămîne în
ţară în baza certificatelor valabile 3 luni de la data eliberării, dar se aplică în
practică doar în cazurile în care părinţii pleacă oficial la muncă peste hotare
prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
15. Planul Naţional de Acţiuni cu privire la protecţia copiilor rămaşi
fără îngrijirea părinţilor pentru anii 2010-2011, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 450 din 2 iunie 2010, a cuprins acţiuni privind îmbunătăţirea
situaţiei copiilor a căror părinţi sînt plecaţi peste hotare, actualmente fiind
necesară promovarea cadrului normativ şi instituţional în domeniul
funcţionării autorităţilor tutelare. Pe parcursul anului 2011 au continuat
activităţile cu privire la crearea Profilului Migraţional Extins al Republicii
Moldova. Scopul exerciţiului Profilului Migraţional Extins în Republica
Moldova rezidă în stimularea gestionării eficiente a migraţiei prin susţinerea
elaborării unor politici bazate pe dovezi.
19. În 75% din cazurile de violenţă sau neglijare au avut cunoştinţă profesorii,
asistenţii sociali, personalul medical, poliţia şi autorităţile publice locale, dar
ele nu au fost înregistrate, deoarece nimeni nu le-a denunţat. Noţiunea
acceptată de violenţă se amplasează în dimensiunea cazurilor de abuz fizic grav
şi exclude celelalte situaţii discutate. Instituţiile sociale şi educaţionale nu au
proceduri de documentare şi referire a cazurilor, lipsesc procedurile scrise de
monitorizare, precum şi mecanismele de control. Doar în cazul organelor de
poliţie există un grad mai mare de înregistrare a cazurilor. Studiile arată că doar
25% din cazurile cunoscute de instituţiile publice sînt oficial înregistrate.
Serviciile sociale de consiliere, prevenire şi reabilitare sînt subdezvoltate.
II. Problemele de implementare a politicilor.
7) Nu există o abordare uniformă privind problemele cu care se confruntă
copiii ai căror părinţi, unul sau ambii, sînt plecaţi la muncă peste hotare, locul
pe care îl ocupă fenomenul migraţiei printre cauzele vulnerabilităţii acestor
copii, spectrul de servicii necesare pentru asistenţa copiilor respectivi şi nivelul
de specializare a acestor servicii.
58. În vederea combaterii violenţei, neglijării şi exploatării copiilor se vor
întreprinde următoarele măsuri:
1) asigurarea eficienţei sporite a cadrului normativ privind combaterea
violenţei asupra copilului;
2) implementarea mecanismului intersectorial de identificare, evaluare,
asistenţă, referire şi evidenţă a copiilor victime şi potenţiale victime ale
violenţei, neglijării şi exploatării;
VII. Estimarea impactului şi costurilor.
81. Impactul social al prezentei Strategii constă în crearea unor condiţii
favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor, prin:
 1) consolidarea sistemului de protecţie a familiei şi copilului cu accent
deosebit pe dezvoltarea unui cadru instituţional integrat pentru prevenirea
situaţiilor de risc şi dificultate;
2) identificarea şi intervenţia timpurie, în special la nivel comunitar în
faţa situaţiilor de risc pentru familii şi copii;
83. Pentru obţinerea impactului social şi economic pe termen lung, prezenta
Strategie necesită alocarea unor mijloace financiare consistente, în special
majorarea alocaţiilor din bugetul de stat, bugetele unităţilor administrativ-
teritoriale.

VIII. Procedurile de raportare şi de monitorizare.

86. Monitorizarea se va realiza în baza:
1) datelor statistice furnizate de către autorităţile publice centrale de resort;
2) rapoartelor prezentate de către structurile administraţiei publice locale de
nivelul întîi şi nivelul al doilea cu competenţe în domeniul de referinţă;
3) analizelor, studiilor, cercetărilor în domeniu;
4) altor informaţii relevante.

5. LEGEA PARLAMENTULUI Nr. 1585 din 27.02.1998 cu privire la

asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (Publicat : 30.04.1998 în
Monitorul Oficial Nr. 38-39 art Nr : 280)
Capitolul I .DISPOZIŢII GENERALE.
Articolul 2. Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
(1) Volumul asistenţei medicale, acordate în cadrul asigurării obligatorii de
asistenţă medicală, se prevede în Programul unic al asigurării obligatorii de
asistenţă medicală, denumit în continuare Program unic, care este elaborat de
Ministerul Sănătăţii şi aprobat de Guvern.
(2) Programul unic cuprinde lista maladiilor şi stărilor ce necesită asistenţă
medicală finanţată din mijloacele asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Articolul 4. Subiecţii asigurării.
(4) Guvernul are calitatea de asigurat pentru următoarele categorii de
persoane neangajat cu domiciliul în Republica Moldova şi aflate la evidenţa
instituţiilor abilitate ale Republicii Moldova, specificate la alin.(9), cu excepţia
persoanelor obligate prin lege să se asigure în mod individual:
a) copiii de vîrstă preşcolară;
b) elevii din învăţămîntul primar, gimnazial, liceal şi mediu de cultură
generală;
c) elevii din învăţămîntul secundar profesional;
d) elevii din învăţămîntul mediu de specialitate (colegii) cu învăţămînt
de zi;
e) studenţii din învăţămîntul superior universitar cu învăţămînt de zi,
inclusiv cei care îşi fac studiile peste hotarele ţării;
[Art.4 al.(4), lit.e) modificată prin LP141 din 14.06.13, MO146-
151/12.06.13 art.460]
f) rezidenţii învăţămîntului postuniversitar obligatoriu şi doctoranzii la
cursuri de zi, inclusiv cei care îşi fac studiile peste hotarele ţării;
[Art.4 al.(4), lit.f) modificată prin LP141 din 14.06.13, MO146-
151/12.06.13 art.460]
[Art.4 al.(4), lit.f) modificată prin LP186 din 15.07.10, MO138-
140/06.08.10 art.492]
[Art.4 al.(4), lit.f) introdusă prin LP161-XV din 20.05.04, MO88-
90/04.06.04 art.469; lit.f) devine g)]
g) copiii neîncadraţi la învăţătură pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani;

6, HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 7 din 20.01.2016cu privire la

aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea
Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate(Publicat : 22.01.2016
în Monitorul Oficial Nr. 13-19 art Nr : 19)
II. OBIECTIVELE, ATRIBUŢIILE COMISIEI ŞI PRINCIPIILE DE
ACTIVITATE.
Activitatea Comisiei se realizează în baza următoarelor principii: 1)
respectarea şi promovarea interesului superior al copilului;

7. HOTĂRÎREA GUVERNULUI Nr. 655 din 08.09.2011 cu privire la

aprobarea Strategiei naţionale în domeniul migraţiei şi azilului (2011-
2020)
(Publicat : 16.09.2011 în Monitorul Oficial Nr. 152-155 art Nr : 726)
Capitolul IV. OBIECTIVELE PRIORITARE.
Obiectivul III. Contracararea şi diminuarea exodului de inteligenţă, emigrării
tinerilor, femeilor, asigurarea măsurilor de protecţie a copiilor rămaşi fără grija
părinţilor în legătură cu plecarea acestora la lucru peste hotare în baza
programelor naţionale destinate categoriilor respective de persoane.

8. LEGEA PARLAMENTULUI Nr. 180 din 10.07.2008 cu privire la

migraţia de muncă (Publicat : 29.08.2008 în Monitorul Oficial Nr. 162-164
art Nr : 598 Data intrarii in vigoare : 01.01.2009)
9. LEGEA PARLAMENTULUI Nr. 140 din 14.06.2013 privind protecţia
specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi
(Publicat : 02.08.2013 în Monitorul Oficial Nr. 167-172 art Nr : 534 Data
intrarii in vigoare : 01.01.2014)
Articolul 1. Obiectul legii. Prezenta lege stabileşte procedurile de
identificare, evaluare, asistenţă, referire, monitorizare şi evidenţă a copiilor
aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, precum şi autorităţile şi
structurile responsabile de aplicarea procedurilor respective.
Articolul 3. Noţiuni principale. copil separat de părinţi – copilul lipsit
efectiv de grija părinţilor în situaţii determinate de absenţa acestora, inclusiv
în cazul plecării părinţilor la muncă peste hotare, copilul luat de la părinţi din
cauza existenţei pericolului iminent pentru viaţa sau sănătatea acestuia, precum
şi copilul căruia i s-a stabilit statutul de copil rămas temporar fără ocrotire
părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;

Articolul 9. Evaluarea situaţiei copilului, evidenţa şi asistenţa copiilor

aflaţi în situaţie de risc.
(4) Dacă în urma evaluării iniţiale a situaţiei copilului se confirmă
situaţia de risc pentru copil, autoritatea tutelară locală dispune imediat
luarea în evidenţă a copilului aflat în situaţie de risc.

10.Planul Naţional de Acţiuni cu privire la protecţia copiilor

rămaşi fără îngrijirea părinţilor pentru anul 2010-2011, aprobat prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 450 din 02.06.2010
(publicat în Monitorul Oficial nr. 87-90/519 din 04.06.2010). Acest
document stabileşte acţiuni de protecţie a copiilor rămaşi fără
îngrijirea părinţilor, inclusiv în rezultatul migraţiei, ce urmează a fi
realizate în scopul asigurării respectării drepturilor acestora.
Acţiunile vizează: (i) necesitatea ajustării cadrului legislativ, normativ şi
instituţional din Republica Moldova; (ii) realizarea activităţilor
metodologice în domeniul formării continue şi de consolidare
a capacităţilor specialiştilor implicaţi; (iii) desfăşurarea acţiunilor
de sensibilizare a opiniei publice privitor la importanţa suportului pentru
creşterea şi dezvoltarea copiilor rămaşi fără îngrijirea părinţilor, existenţa
serviciilor sociale disponibile şi responsabilităţilor părinţilor,
comunităţilor şi instituţiilor; (iv) asigurarea asistenţei medicale şi
a măsurilor de prevenire a delincvenţei juvenile; şi nu în ultimul rând, (v)
realizarea unei cercetări calitative comprehensive pentru identificarea
necesităţilor specifice şi primordiale ale copiilor lăsaţi fără îngrijirea
membrilor de familie plecaţi peste hota

11. Codul Civil, nr. 1107 din 6.06.2002 (publicat în Monitorul

Oficial nr. 82-86/661 din 22.06.2002), care stabileşte în articolul 31
domiciliul minorului în vârstă de până la 14 ani; iar în articolele 32-47
toate aspectele ce ţin de tutelă şi curatelă.

12. Codul Familiei, nr. 1316-XIV din 26.10.2000 (publicat

în Monitorul Oficial nr. 47-48/210 din 26.04.2001), care stabileşte
drepturile copilului rămas fără îngrijire părintească din diferite motive,
precum şi obligaţiile părinţilor şi ale autorităţilor tutelare

13.LEGEA PARLAMENTULUI Nr. 140 din 14.06.2013 privind

protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor
separaţi de părinţi. (Publicat : 02.08.2013 în Monitorul Oficial Nr.
167-172 art Nr : 534 Data intrarii in vigoare : 01.01.2014)
Capitolul I.DISPOZIŢII GENERALE. Articolul 1. Obiectul legii
. Prezenta lege stabileşte procedurile de identificare, evaluare,
asistenţă, referire, monitorizare şi evidenţă a copiilor aflaţi în situaţie
de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, precum şi autorităţile şi
structurile responsabile de aplicarea procedurilor respective.
Articolul 13. Copiii ai căror părinţi sînt plecaţi peste hotare
(1) Informaţia privind identificarea copiilor ai căror părinţi/unicul
părinte sînt plecaţi/este plecat la muncă peste hotare se prezintă
autorităţii tutelare locale de către:
a) administraţia instituţiilor educaţionale – semestrial, pînă la data
de 30 octombrie şi, respectiv, 30 aprilie a fiecărui an;
b) specialistul în protecţia drepturilor copilului, asistentul social
comunitar, medicul/asistentul medicului de familie sau ofiţerul de
sector al poliţiei – în termen de 3 zile de la data identificării copilului.
Articolul

20. Cooperarea intersectorială.

Angajaţii autorităţilor publice centrale şi locale, ai structurilor,

instituţiilor şi serviciilor din cadrul sau subordonate acestora, care
activează în domeniile asistenţei sociale, educaţiei, ocrotirii
sănătăţii, organelor de drept în conformitate cu mecanismul de
cooperare intersectorială aprobat de Guvern sînt obligaţi:
a) să transmită autorităţii tutelare competente sesizările privind
copiii aflaţi în situaţie de risc, precum şi cele privind cazurile de abuz,
neglijare sau exploatare a copiilor în cadrul serviciilor sociale, al
instituţiilor medicale, educaţionale, culturale;
b) să participe la activitatea echipelor multidisciplinare în
procesul de evaluare iniţială şi complexă a situaţiei copilului la
solicitarea autorităţii tutelare locale, precum şi la elaborarea şi
implementarea planului individualizat de asistenţă;
c) să realizeze măsuri de prevenire a situaţiilor de risc pentru copii.
14.„Legea cu privire la migraţia la muncă” nr. 180/10.07.2008
(publicată în Monitorul Oficial nr. 162-164/598 din 29.08.2008) face
referire pentru prima dată la categoria de copii rămaşi fără îngrijire
părintească în urma migraţiei.
15. ORDIN MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII Nr. 1015/674 din
29.12.2015 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare
în anul 2016 a Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă
medicală.( Publicat : 22.01.2016 în Monitorul Oficial Nr. 13-19 art
Nr : 84)
Capitolul II. Condiţiile acordării asistenţei medicale pentru fiecare tip
de asistenţă medicală şi servicii medicale prestate în cadrul asigurării
obligatorii de asistenţă medicală
9. Cheltuielile pentru serviciile medicale prestate persoanelor
asigurate în cadrul asistenţei medicale specializate de ambulator şi
spitalicească, în cazurile expuse la pct.8 lit. e) şi f), sunt acoperite din
mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
28. Pentru realizarea volumului de asistenţă medicală primară
prevăzut în Programul unic şi prezentele Norme metodologice,
conducătorul instituţiei medico-sanitare respective asigură în toate
instituţiile medicale subordonate condiţiile necesare prin:
j) organizarea deplasărilor medicilor specialişti de profil în localităţile
rurale pentru examinarea copiilor, inclusiv a elevilor, gravidelor şi
persoanelor ce nu se pot deplasa fără ajutor etc.;
o) integrarea şi prestarea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor
în asistenţa medicală primară, dezvoltarea Centrelor de Sănătate
Prietenoase Tinerilor, în conformitate cu actele normative în vigoare;
q) programarea şi efectuarea vaccinării populaţiei în conformitate cu
prevederile actelor normative în vigoare;
r) asigurarea respectării regimului sanitaro-igienic conform
cerinţelor regulamentelor sanitare în vigoare;
s) examinarea clinico-serologică a grupelor de populaţie cu risc
sporit de infectare cu infecţia HIV şi sifilis şi trimiterea
persoanelor depistate cu semne clinice suspecte pentru aceste
infecţii sau cu testele serologice pozitive la consultaţia
specialiştilor infecţionişti sau dermatovenerolog, după caz;
ş) asigurarea depistării precoce a bolnavilor cu maladii contagioase
inclusiv de profil dermatologic, organizarea consultării lor la
specialistul de profil și lucru antiepidemic în focar, conform actelor
normative în vigoare;
31. Examenele medicale profilactice prevăzute de actele
normative în vigoare la persoanele din grupurile-ţintă se
realizează de către medicul de familie şi echipa sa, la adresare
directă.
32. Investigaţiile paraclinice şi de diagnosticare în cadrul
examenelor medicale profilactice anuale şi programelor de screening
se efectuează conform prevederilor actelor normative în vigoare
tuturor persoanelor înregistrate pe lista medicului de familie,
indiferent de statutul persoanei asigurat/neasigurat. Datele despre
realizarea investigaţiilor se consemnează în documentaţia de evidenţă
medicală primară şi/sau în Sistemul Informaţional Automatizat
Asistenţa Medicală Primară de către medicul de familie şi echipa sa.
34. Instituţiile medico-sanitare primare asigură procurarea
dispozitivelor medicale, contraceptivelor, inclusiv de urgenţă, pentru
populaţia-ţintă din raion: adolescenţii sexual-activi, în mod special cei
în stare de vulnerabilitate şi de risc, tinerii din grupurile
vulnerabile şi de risc, precum şi femeile de vîrstă fertilă din grupurile
vulnerabile şi de risc; testelor rapide HIV şi seturilor standard de
medicamente pentru tratamentul infecţiilor urogenitale, cu excepţia
sifilisului şi infecţiei gonococice, pentru persoanele din grupurile
vulnerabile şi grupurile de risc medical şi social.
36. Cheltuielile pentru investigaţiile prevăzute de actele
normative în vigoare la prestarea serviciilor medicale profilactice,
inclusiv: examenele medicale anuale, examinarea grupurilor de
risc, examenele medicale în comisie a elevilor instituţiilor
preşcolare şi de învăţămînt, examenele medicale ale abiturienţilor
pentru admitere, examenele medicale profilactice pentru
angajaţii instituţiilor medico-sanitare publice, de învăţămînt si
întremare (bugetare), se asigură de către instituţia medicală
primară. În aceste cazuri, la necesitate, instituţia medicală
primară asigură cu transport deplasarea în teritoriu a medicilor
specialişti de profil.
37. Realizarea tratamentului medical (proceduri intramusculare,
intravenoase) în sala de tratamente, cabinete de proceduri şi la
domiciliu, la indicaţia medicului de familie şi/sau a medicului
specialist de profil, cu asigurarea dispozitivelor medicale de unică
utilizare, inclusiv a medicamentelor în cazuri de urgenţă şi prim
ajutor, de către instituţia medicală primară.
38. Efectuarea investigaţiilor paraclinice şi de diagnosticare în
cadrul serviciilor curative prestate, inclusiv pentru situaţii de urgenţă,
stabilite în compartimentele I şi III din anexa nr. 4 la Programul unic
şi prezentele Norme metodologice se asigură de către instituţia
medicala primară la solicitarea (prescrierea) medicului de familie
pentru toate persoanele, indiferent dacă acestea au sau nu au statut de
persoană asigurată, în laboratorul instituţiei medicale primare sau
laboratorul raional unic, conform competenţei.
42. Activităţile, la realizarea cărora participă atît medicii de
familie, cît şi medicii specialişti de profil, se organizează în
conformitate cu ordinul comun al instituţiilor medico-sanitare
date cu respectarea condiţiilor stabilite de prezentele Norme
metodologice.
45. În cazurile cînd starea pacientului sau stabilirea/precizarea
diagnosticului şi aprecierea tacticii de tratament în continuare a
maladiei depăşeşte competenţa sa, medicul de familie organizează
trimiterea pacientului respectiv la consultaţie în baza înscrierii în
documentaţia medicală primară sau biletului de trimitere (formular
027/e), după caz. În aceste cazuri consultaţia persoanei asigurate se
efectuează de către medicul specialist de profil din contul mijloacelor
fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
46. La trimiterea pentru consultaţie programată, medicul de familie
asigură efectuarea investigaţiilor de laborator şi instrumentale, în
volumul stabilit de actele normative în vigoare, în limita competenţei
profesionale.
48. După efectuarea consultaţiei respective, medicul de familie
asigură supravegherea în dinamică a pacientului în conformitate cu
recomandările medicului specialist de profil, înregistrate în
documentaţia medicală primară şi/sau în fişa medicală electronică în
cadrul Sistemului Informaţional Automatizat Asistenţa Medicală
Primară.
51. Internarea se efectuează în temeiul biletului de trimitere (formular
027/e), completat conform cerinţelor formularului, şi/sau în cadrul
Sistemului Informaţional Automatizat Asistenţa Medicală Primară, cu
indicarea diagnosticului, rezultatelor investigaţiilor efectuate, inclusiv
în dinamică, după caz, tratamentul efectuat în condiţii de ambulator.
Biletul de trimitere cu antetul instituţiei medico-sanitare primare se
autentifică doar prin aplicarea parafei medicului de familie.
Pentru internarea programată în instituţiile medico-sanitare
teritoriale la trimiterea medicului de familie, instituţia medicală
primară asigură efectuarea investigaţiilor de laborator şi instrumentale
necesare în corespundere cu prevederile protocoalelor clinice la nivel
de asistenţă medicală primară.
Pe biletul de trimitere se indică „Se trimite pentru internare
programată în secţia..., sau „Se trimite pentru internare urgentă în
secţia...”.
108. Serviciile medicale de înaltă performanţă pe tipurile, specificate
în anexa nr.5 al Programului Unic se acordă persoanelor asigurate de
către instituţiile medico-sanitare contractate pentru prestarea acestui
tip de servicii de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină.
110. Investigaţiile (serviciile medicale) de înaltă performanţă
solicitate sunt prestate în baza biletului de trimitere, completat în
modul stabilit de medicul specialist de profil încadrat în SAOAM, în
limita cotelor stabilite pentru teritoriul sau instituţia dată. Serviciile
medicale, notificate cu asterisc în anexa nr.5 la Programul unic, pot fi
efectuate inclusiv la trimiterea medicului de familie, în baza biletului
de trimitere completat de acesta, pe care se aplică parafa instituţiei
medico-sanitare publice primare.
Capitolul III. Investigaţiile paraclinice . 130. Serviciile medicale
paraclinice la trimiterea medicului de familie se acordă conform
indicaţiilor medicale, indiferent de statutul persoanei în sistemul
AOAM (atît persoanelor asigurate cît şi celor neasigurate) şi sînt
specificate în compartimentul I la anexa nr.4 al Programului unic.

II.Argumentarea necesității și posibilităților efectuării

studiului:

1.-Învestigările propuse în studiu se prevede de a efectua 1dată

(în caz că în Forma 112/e nu sunt relatări despre efectuarea acestei
investigări pe parcursul ultimelor 3 luni,,

- 1 dată în cazul că copilul este la evidență cu patologie cronică

și nu este investigat cu frecvența recomandată în Protocoalele
Naționale.

2. Investigarea și consultația copiilor pînă la vărsta de 18 ani este

asigurată de stat:
-conform LEGEA PARLAMENTULUI Nr. 1585 din 27.02.1998
cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (Publicat
: 30.04.1998 în Monitorul Oficial Nr. 38-39 art Nr : 280., Proramul
unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală)
-conform ORDINULUI MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII Nr.
1015/674 din 29.12.2015 privind aprobarea Normelor
metodologice de aplicare în anul 2016 a Programului unic al
asigurării obligatorii de asistenţă medicală.( Publicat : 22.01.2016 în
Monitorul Oficial Nr. 13-19 art Nr : 84)(.36. Cheltuielile pentru
investigaţiile prevăzute de actele normative în vigoare la prestarea
serviciilor medicale profilactice, inclusiv: examenele medicale
anuale, examinarea grupurilor de risc, examenele medicale în
comisie a elevilor instituţiilor preşcolare şi de învăţămînt,
examenele medicale ale abiturienţilor pentru admitere, examenele
medicale profilactice pentru angajaţii instituţiilor medico-sanitare
publice, de învăţămînt si întremare (bugetare), se asigură de către
instituţia medicală primară. În aceste cazuri, la necesitate, instituţia
medicală primară asigură cu transport deplasarea în teritoriu a
medicilor specialişti de profil.)

3. În Forma 112/e (aprobată de MS RM N 1000 din 08.10.2012)

-sunt stipulate termenii de investigare obligatorie a copiilor(termenii-

țintă):
-Examen profilactic al copilului de și examenare de bilanț efectuat de
către medicul de familie în instituţia medicală se efectuează în
termenii 1-3luni.,7 luni-12 luni ., Examen de bilanț la 12 luni.,15-30
luni., Examen de bilanț 3 ani.,3-7ani.,Examen de bilanț la 7 ani.,
Examen profilactic al copilului de 8-11 ani., Examen de bilanț la 11
ani., Examen profilactic al copilului de 12-15 ani., Examen de bilanț
la 15 ani., Examen profilactic al copilului de 16-18 ani., Examen de
bilanț la 18 ani.

Pînă la finele 1 an de viață necesită a fi consultat de

pediatru,neurology.,chirurg/ortoped.,oftalmolog,stomatolog)- Forma
112/e, pag 28.
În perioada 3-7 ani necesită a fi consultat de
pediatru,neurology.,chirurg/ortoped.,oftalmolog,stomatolog.,otolarin
golog,psihiatru,logoped. Forma 112/e, pag 52
În perioada 8-11 ani necesită a fi consultat de pediatru, neurology.,
chirurg/ortoped., oftalmolog,
stomatolog.,otolaringolog,psihiatru,logoped,endocrinolog Forma
112/e,pag 57
În perioada 12-15 ani necesită a fi consultat de pediatru, neurology.,
chirurg/ortoped.,oftalmolog,stomatolog.,
otolaringolog,psihiatru,logoped,endocrinology,
Ginecolog., Forma 112/e,pag 62

În perioada 16-18 ani necesită a fi consultat stomatolog., ginecolog.

Forma 112/e, pag 67

4. Referitor la investigările propuse în scrisoarea prevăzută pentru

Șefii/Directiri IMS teritoriale:
Orice copil are dreptul de a fi investigat mai detailiat (la argumentarea
med. De familia-în caz de suspecție la o maladie sau ținînd cont că
copilul este din GRUPUL Copiilor lipsiți de grija părintească,care
sunt sub o deosebită atenție și grijă a Statului.)-conform
ORDINULUI MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII Nr. 1015/674 din
29.12.2015 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare
în anul 2016 a Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă
medicală.( Publicat : 22.01.2016 în Monitorul Oficial Nr. 13-19 art
Nr : 84) (p. 45. În cazurile cînd starea pacientului sau
stabilirea/precizarea diagnosticului şi aprecierea tacticii de
tratament în continuare a maladiei depăşeşte competenţa sa, medicul
de familie organizează trimiterea pacientului respectiv la consultaţie
în baza înscrierii în documentaţia medicală primară sau biletului de
trimitere (formular 027/e), după caz. În aceste cazuri consultaţia
persoanei asigurate se efectuează de către medicul specialist de profil
din contul mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă
medicală.
46. La trimiterea pentru consultaţie programată, medicul de familie
asigură efectuarea investigaţiilor de laborator şi instrumentale, în
volumul stabilit de actele normative în vigoare, în limita competenţei
profesionale. )

-În cazul că rezultatele investigărilor sunt informative și

suspecte/confirmă o maladie care necesită consultul medicului
specialist de alte profiluri specializate-la argumentarea și
programarea de către med.familie se efectuează consultația
necesară-fără remunerare financiară de către părinții sau tutélele
copilului lipsit de grija părintească.(Program UNIC)

-În cazul hipereozinofilie (eozinofile mai mari de 10%) și prezența

manifestărilor alergice, dereglărilor hepatice, după recomendarea și
îndreptarea med.familie la med.gastrolog,cu indicarea specialistului-
pacientului se efectuează investigarea mai performantă la gelminți
(ascáride, geardinie, toxocaroza) prin metode serologice( laboratorul
IMSR) -conform ORDINULUI MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII
Nr. 1015/674 din 29.12.2015 privind aprobarea Normelor
metodologice de aplicare în anul 2016 a Programului unic al
asigurării obligatorii de asistenţă medicală.( Publicat : 22.01.2016 în
Monitorul Oficial Nr. 13-19 art Nr : 84)(p.110. Investigaţiile
(serviciile medicale) de înaltă performanţă solicitate sunt prestate în
baza biletului de trimitere, completat în modul stabilit de medicul
specialist de profil încadrat în SAOAM, în limita cotelor stabilite
pentru teritoriul sau instituţia dată. Serviciile medicale, notificate cu
asterisc în anexa nr.5 la Programul unic, pot fi efectuate inclusiv la
trimiterea medicului de familie, în baza biletului de trimitere
completat de acesta, pe care se aplică parafa instituţiei medico-
sanitare publice primare.)

Investigarea Analiza urinei/Neciporenco-se v-a efectua în cazul

cînd Analina de urină inițială va exprima suspecție la Infecția căilor
urinare. Este o metodă de profilaxie a cronizării proceselor
renale(PCN-112 Nefropatia ereditară.,PCN-113 Insuficienţa renală
cronică la copil.,PCN-114 Glomerulonefrita acuta la copil.,PCN-
115 Pielonefrita acută la copil.,PCN - 214 Diabetul hipofosfatemic
la copil.,PCN - 215 Glomerulonefrita cronică la copil.,PCN - 216
Leziunea renală acută la copil.,PCN - 277 Hematuria la copil)

-Masele fecale la helminți(raclaj)-se va efectua în suspecție de

Helmințiază.(investigarea poate fi indicate de med.familie-este
asigurată prin Program UNIC.)
-ECG-se efectuează(după indicarea medicului cardiolog în cazul
suspecției la patologie cardiacă ereditară sau acută sau ca metodă
recomendată în cazul patologiei cardiace cronice la copil în
Protocoalele Naționale( PCN-49 Malformatiile congenitale de cord cu
sunt stînga-dreapta la copil., PCN-96 Managementul
malformaţiilor cardiace congenitale la nou-născut.,PCN-97
Dereglările de ritm la nou-născut.,PCN-144 Insuficienţa cardiacă
cronică la copil.,PCN-145 Miocardita acută virală la copil.,PCN-
146 Malformaţiile congenitale de cord valvulare şi vasculare
obstructive, fără şunt asociat la copil.,PCN - 193 Hipertensiunea
arterială esenţială la copil.,PCN - 194 Malformaţiile congenitale
de cord cianogene la copil)

-Ultrasonografia abdominală se va efectua în cazul suspectie

maladiilor ereditare, acute sau acutizare a celor cronice a organelor
abdominale(patologie gastro-hepatologică,nefrologică)-după
indicația med.familie sau specialițtilor-gastrolog, hepatolog, nefrolog,
ginecolog-conform recomendațiilor Protocoalelor Naționale(PCN-91
Boala Crohn la copil.,PCN-92 Colita ulceroasă la copil.,PCN-124
Ulcer gastric şi duodenal la copil.,PCN-125 Gastrita şi duodenita
la copil.,PCN-127 Esofagita la copil.,PCN-128 Refluxul
gastroesofagian la copil.,PCN-151 Colangita sclerozantă primară
la copil.,PCN-152 Sindromul Gilbert-Meulengracht la
copil.,PCN-153 Litiaza biliară la copil.,PCN-154 Sindromul
Crigler-Najjar la copil.,PCN-155 Sindromul Dubin-Jonson la
copil.,PCN-156 Colecistita la copil.,PCN-157 Colestaza la
copil.,PCN-163 Enteropatia exudativa la copil.,PCN-164
Acrodermatita enteropatica la copil.,PCN-165 Boala Waldmann
la copil.,PCN-166 Intoleranţa la lactoză la copil.,PCN-167 Boala
celiacă la copil.,PCN-168 Boala Von Recklinghausen.,PCN–169
Sindromul Klippel-Trenaunayla copil.,PCN-170 Sindromul
Noonan la copil.,PCN-171 Sindromul Turner la copil.,PCN -
172Malabsorbţia intestinală la copil.,PCN - 195 Pancreatita
cronică la copil.,PCN - 196 Pancreatita acută la copil.,PCN - 222
Malabsorbţia proteinelor la copil.,PCN - 223 Malabsorbţia
glucidelor la copil.,PCN - 224 Malabsorbţia lipidelor la
copil.,PCN - 228 Colita la copil.,PCN - 229 Sindromul vomei
ciclice la copil.,PCN - 230 Constipaţia funcţională la copil.,PCN -
231 Sindromul intestinului iritabil la copil.,PCN - 232 Durerea
abdominală funcţională la copil.,PCN - 244 Hepatita virală
cronică B, D la copil.,PCN - 245 Hepatita virală cronică C la
copil.,PCN - 256 „Hepatita autoimună la copil”.,PCN - 257 „Boala
şi sindromul Caroli la copil”.,PCN - 258 „Boala Wilson la
copil.,PCN - 259 „Sindromul Alagille la copil”.,PCN - 296
Colestaza familială intrahepatică progresivă la copil.,PCN - 297
Helicobacter pylori la copil.,PCN - 298 Ciroza biliară la
copil.,PCN - 299 Ciroza hepatică la copil.,PCN - 300 Deficitul de
a1-antitripsină la copil.,PCN – 301 Hemocromatoza la copil.,PCN
- 302 Glicogenoza tip 0 la copil.,PCN - 303 Glicogenoza tip I la
copil.,PCN - 304 Glicogenoza tip II la copil.,PCN - 305
Glicogenoza tip III la copil.,PCN - 306 Glicogenoza tip IV la copil)

-Consultările specialițtilor se efectuează în termenii propuși în scop

profilactic în Forma 112/e sau la necesitae apărută în cazul
manifestărilor clinice specifice apărute recent la copil , cu scop
diagnostic. Consultările specialiștilor se indică și programează de
med.de familie.

Prelevarea de la copil 3ml singe , se va efectua la copii suspecți la

Imunodeficiența secundă.( prezența patologiilor cronice cu acutizări
frecvente, patologii respiratorii intercurente frecvente-mai frecvent
de 5 ori/an).Prelevarea sîngelui se va efectua în laboratorul IMSR.
Selecția copiilor pentru această investigare se va efectua de către
med.familie și executorul principal al Studiului Galina Gorbunov.

5.Lucrul cu documentația (Forma 112/e) copiilor, lipsiți de grija

părintească dim motivul migrației de muncă a părinților v-a fi
efectuat de Executorul Principal al Studiului Național „ Impactul
migrației parentale de muncă asupra sănătății copiilor Moldovei
”., Doctor în medicină.,conferențiar universitar al USMF „
Nicolae Testimițanu” Galina Gorbunov.

III.Argumentarea efectuării investigațiilor, asigurate de

Programul UNIC:

LEGEA PARLAMENTULUI Nr. 1585 din 27.02.1998 cu privire

la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (Publicat
: 30.04.1998 în Monitorul Oficial Nr. 38-39 art Nr : 280)
Capitolul I .DISPOZIŢII GENERALE.
Articolul 2. Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă
medicală.
(1) Volumul asistenţei medicale, acordate în cadrul asigurării
obligatorii de asistenţă medicală, se prevede în Programul unic al
asigurării obligatorii de asistenţă medicală, denumit în continuare
Program unic, care este elaborat de Ministerul Sănătăţii şi aprobat de
Guvern.
(2) Programul unic cuprinde lista maladiilor şi stărilor ce necesită
asistenţă medicală finanţată din mijloacele asigurării obligatorii de
asistenţă medicală.
Articolul 4. Subiecţii asigurării.
 (4) Guvernul are calitatea de asigurat pentru următoarele categorii de
persoane neangajat cu domiciliul în Republica Moldova şi aflate la
evidenţa instituţiilor abilitate ale Republicii Moldova, specificate la
alin.(9), cu excepţia persoanelor obligate prin lege să se asigure în
mod individual:
a) copiii de vîrstă preşcolară;
b) elevii din învăţămîntul primar, gimnazial, liceal şi mediu de
cultură generală;
c) elevii din învăţămîntul secundar profesional;
d) elevii din învăţămîntul mediu de specialitate (colegii) cu
învăţămînt de zi;
e) studenţii din învăţămîntul superior universitar cu învăţămînt
de zi, inclusiv cei care îşi fac studiile peste hotarele ţării;
[Art.4 al.(4), lit.e) modificată prin LP141 din 14.06.13, MO146-
151/12.06.13 art.460]
f) rezidenţii învăţămîntului postuniversitar obligatoriu şi
doctoranzii la cursuri de zi, inclusiv cei care îşi fac studiile peste
hotarele ţării;
[Art.4 al.(4), lit.f) modificată prin LP141 din 14.06.13, MO146-
151/12.06.13 art.460]
[Art.4 al.(4), lit.f) modificată prin LP186 din 15.07.10, MO138-
140/06.08.10 art.492]
[Art.4 al.(4), lit.f) introdusă prin LP161-XV din 20.05.04,
MO88-90/04.06.04 art.469; lit.f) devine g)]
g) copiii neîncadraţi la învăţătură pînă la împlinirea vîrstei de
18 ani;