Cuprins

Date Inițiale.........................................................................................................................................2

1.Introducere.......................................................................................................................................2

1.1. Planificarea Calendaristică. Elaborarea Graficului Gantt și necesarul Forței de Muncă........4

1.2. Planificarea execuției lucrărilor prin metoda flux. Ciclograma................................................9

1.3. Planificarea execuției lucrărilor prin metoda de tip Grafic Rețea.............................................10

3. Concluzii..........................................................................................................................................13

1
 Date inițiale

(varianta 9)

1. Procese / Durata pesimistă a proceselor, zile 8/ 4, 8, 4, 8, 4, 8, 6, 4.

2. Sectoare / Muncitori în echipă de procese 2/ 5, 5, 5, 5, 10, 10, 10, 5.

3. Procese paralele 5, 6.

4. Durata directivă, zile 58

1.Introducere
Managementul, ca ştiinţă, s-a cristalizat relativ recent, prin eforturile depuse de mare număr de
specialisti de pe intreg mapamondul, ca răspuns la stringentele necesităţi ale practicii sociale.
Managementui întreprinderii este abordat din multiple puncete de vedere, care adesea se deosebesc
substantial între ele.

-Definirea generală a proiectului, include precizarea obiectivelor urmărite, stabilirea

amplorii proiectului şi subdiviziunilor organizatorice implicate în realizarea sa, evidenţierea
zonelor delicate unde trebuie acţionat cu prudenţă şi formularea criteriilor de apreciere a
rezultatelor finale.
- Desemnarea managerului proiectului, a responsabilităţilor subcolectivelor componente şi
a celorlalte persoane care vor participa la realizarea proiectului.
-Definirea organizatorică a proiectului, ce se referă la stabilirea tipului de organizare utilizat,
întocmirea listei principalelor sarcini, componente şi responsabilităţi pentru managerul
proiectului.
-Pregătirea climatului pentru implementarea M.P.P prin prezentarea noului sistem şi a
avantajelor sale tuturor componenţelor compartimentelor implicate.
-Stabilirea modalităţilor de control ce vor fi utilizate pe parcursul realizării proiectului
diferenţiat, pentru verificarea timpilor de execuţie, a cheltuielilor şi a rezultatelor parţiale şi
finale.
-Implementarea M.P.P prin trecerea la realizarea obiectivelor prevăzute si exercitarea
sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor circumscrise participanţilor la proiect.

- Evaluarea periodică a stadiului realizării proiectului adoptând măsurile corective şi

profilactice necesare şi apelând la motivaţiile pozitive şi negative în funcţie de necesităţi.

2
 Managementul prin proiecte este preferat fata de managementul traditional deoarece in
noua conceptie, ansamblul este coordonat tocmai prin proiect, care leaga strâns toti partenerii
de afacere care participa la realizarea noului obiectiv investitional.

Managementul proiectelor de constructii a fost initial un proces în mare parte intuitiv, ajutat
uneori de graficele de tip GANTT, care au reprezentat la început un progres, dar ulterior s-au
dovedit a fi insuficiente. Au aparut noi principii si metode de management al costului, timpului
si resurselor proiectelor care trateaza procesul de constructii ca un sistem unitar.

Managementul proiectelor de constructii reprezinta, prin urmare, managementul resurselor

necesare realizarii constructiilor (materiale, financiare si umane).

Clasificarea proceselor de productie in constructii

Dupa criteriul gradului de mecanizare a lucrarilor, procesele de productie din constructii-

montaj pot fi: procese manuale, procese manual-mecanice si procese mecanizate.

Procesele manuale se executa de catre muncitori cu ajutorul uneltelor de lucru.

Procesele manual-mecanice se executa de catre muncitor partial cu ajutorul uneltelor

si/sau organelor sale anatomice si partial cu ajutorul masinilor.

Procesele mecanizate constau în supravegherea procesului de munca de catre muncitor,

procesul de productie fiind executat integral de catre utilaj.

a) Metoda succesiunii MS I = impune trecerea succesiva de la un process simplu la altul

dupa finalizarea fiecaruia in parte,asigurandu-se continuitatea fiecarui process simplu prin
trecerea succesiva de pe un sector pe altul.

Avantaj - se asigura continuitatea de proces simplu.

Dezavantaje - intreruperi mari pe sectoare intre procesele simple alaturate. Nu se

recomanda la lucrarile de terasamente.

b) MS II-asigura continuitatea pe sector in parte prin trecerea succesiva de la un process

simplu la altul,iar sectoarele intra in executie pt procesul complex in mod succesiv.

Avantaje - se asigură continuitatea pe sector; se preda ritmic la o anumita perioada

sectoarele realizate pe sectorul complex.
3
 Dezavantaje - intreruperi mari ale formatiilor de lucru.

b)Metoda in lant - se aplica pt obt unei durate mai reduse fata de metoda succesiunii si
cu acelasi nr de formatii de lucru ca la metoda succesiunii. Ea pleaca de la met
succesiunii,apropiind procesele simple alaturate intre ele a.i. sa se indepl 2 conditii de baza:san
u se suprapuna cele 2procese simple alaturate pe niciun sector si sa se asigure sincronizarea
intre doua procese simple alaturate pe cel putin 1 sector sa se asig ca in acelasi moment sa se
finalizeze un process simplu sis a se declanseze procesul simplu urmator. Sincronizarea se asig
prin procedeul graphic sic el ananlitic. Se suprapune hartia transparenta peste hartia procesului
anterior a.i. sa coincide axa;se da o miscare de translatie a hartiei transparente pana cand e asig
sincronizarea;

Metoda paralela - consta in declansarea procesului complex pe toate sectoarele sau

nivelele de lucru concomitant,executandu-se in parallel prin desf succesiva de la un process
simplu la altul. Avantajul: e ca se obtine durata de executie cea mai redusa fata de celelalte
metode. Dezavantaje: necesita un nr mare de formatii de lucru nfl=p*z; aglomerari massive de
resurse necesare a fi procurate in intervale scurte de timp;spor mare de cheltuieli
indirecte,inclusive cheltuieli pt forta de munca suplimentara,cand beneficiarul impune termen
redus si asigura sursele financiare suplimentare sau reactualizarea procesului complex in cazul
constatarii ramanerii in urma pentru procesele simple.

1.1.Graficul Gantt

Prin proiect vom înțelege o acțiune amplă sau un proces complex menit atingerii unui
scop bine definit. Astfel, ca principale caracteristici ale proiectului avem: un obiectiv (care
poate fi un bun produs, o cantitate de informații sau un rezultat de natură organizatorică), un
ansamblu de activități/sarcini (corelate logic și tehnologic) și un proces (prin care se stabilesc
intercondiționările dintre activități/sarcini și ordinea de realizare/execuție a acestora).

Pentru construirea diagramei Gantt se recomandă parcurgerea următoarelor etape:

 definirea activităţilor necesare pentru implementarea proiectului;

 estimarea duratei fiecărei activităţi;
 ordonarea activităţilor într-o succesiune logică;
 marcarea grafică a succesiunii activităţilor cu ajutorul unor linii orizontale (aceste linii arată
momentul începerii şi terminării fiecărei activităţi).
4
 Dezvoltarea unui plan de acţiuni eficient depinde de înţelegerea detaliată a activităţilor
componente, de estimarea realistă a duratei fiecărei activităţi, de stabilirea corectă a relaţiilor
de dependenţă dintre activităţi şi a ordinii în care urmează să fie efectuate. De asemenea,
necesarul de resurse trebuie determinat astfel încât fiecărei activităţi să-i fie alocate resursele
necesare conform principiilor eficienţei.

GRAFICUL GANTT este o matrice care prezintă pe axa verticală lista activităţilor de
efectuat. Axa orizontală prezintă durata estimată a activităţii. Deasupra fiecărei activităţi
reprezentate printr-o linie orizontală cu lungimea determinată de timpul de desfăşurare este
recomandat să se noteze numele persoanei responsabilă pentru coordonarea activităţii şi
numărul de oameni necesari realizării acesteia. In plus linia este dublată de un dreptunghi
orizontal care va fi haşurat pe parcursul derulării activităţii, în funcţie de momentul de derulare
a activităţii respective. Perioadele trebuie exprimate în aceleaşi unităţi de timp: ore, zile,
săptămâni, etc. Reflectă desfășurarea activitățile unui proiect în timp și spațiu.

NOTĂ: 1) Dacă durata procesului ulterior din punct de vedere organizatoric și tehnologic este
mai lungă decât a procesului precedent, ajustarea între procese sau coordonarea între procese se
face după primul sector.

2) Dacă durata procesului ulterior este mai mic atunci ajustarea, coordonarea se face
după ultimul sector.

5
 Necesarul forței de muncă

Fig.2

 N max
K ;
N med

N max
 25 muncitori

335
n med
  13.4
25

m  5  2  10  2  5  4  10  4  5  4  25  2  20  6  15  3  5  2  335 om / zile

mun
nmax 25
K    1.51.862
nmed 13.4

6
 Determinarea necesarului de resurse

In vederea asigurarii necesarului de resurse pentru realizarea unui proiect, trebuie sa se

determine resursele necesare realizarii activitatilor din cadrul acestuia. Daca notam cu 'n'
numarul resurselor analizate si cu 'Rip' cantitatea de resursa de tip 'p' necesara activitatii 'i', cu
'p' de la 1 la n, atunci:

Unde: Qi = cantitatea de lucrare corespunzatoare activitatii 'i';

Nip = norma de consum pentru activitatea 'i' si resursa 'p', putandu-se folosi norme
proprii ale firmei sau norme orientative elaborate de INCERC (Institutul National de Cercetare-
Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor).

Intensitatea resursei de tip 'p', sau cantitatea de resursa de tip 'p' care se consuma in
unitatea de timp este data de relatia:

Unde: Iip = intensitatea resursei 'p' corespunzatoare activitatii 'i'

Ti = durata de realizare a activitatii 'i'

hip = randamentul de utilizare al resursei 'p' pentru activitatea 'i'.

Pentru materialele folosite in cantitati foarte mici (acestea nu permit stabilirea de norme)
se foloseste denumirea de 'material marunt' si se calculeaza in procente fata de valoarea
materialelor explicitate.

Pentru fiecare proiect se intocmesc, inca din momentul elaborarii documentatiei de

deviz, extrase de resurse.

a. Extrasul de materiale-furnituri. Se intocmeste pe baza consumurilor de materiale pe

unitatea de volum de lucrare (din normele orientative sau normele proprii) si a volumelor de
lucrari din antemasuratoare si cuprinde:

- codul si denumirea materialului;

7
 - consumul normat pe unitatea de volum a articolului de deviz;

- pretul negociat (din factura) pe unitatea de masura a materialului;

- volumul de lucrari din antemasuratoare;

- cantitatea totala de materiale;

- cheltuielile totale cu materialele directe (suma cantitatilor totale de materiale ponderate

cu pretul unitar).

b. Extrasul de forta de munca. Cuprinde urmatoarele informatii:

- codul si denumirea meseriei;

- consumul normat de manopera pe o unitate de volum a articolului de deviz;

- salariul tarifar orar negociat;

- volumul total de munca (in ore-om) pe meserii;

- cheltuielile totale cu manopera directa (suma volumelor de munca ponderate cu salariul tarifar
orar).

c. Extrasul de ore-functionare utilaj. Preia informatii din antemasuratoare si din

normele de consumuri specifice si cuprinde:

- codul, denumirea si tipul utilajului;

- capacitatea de productie a utilajului;

- tipul si marimea tarifului negociat;

- volumul de lucrari de executat;

- norma de consum de ore-functionare pe unitatea de masura a articolului de deviz;

- volumul total de ore de functionare;

- cheltuielile totale cu orele de functionare (volumul total de ore de functionare ponderat cu tariful orar
negociat).
8
 d. Extrasul de mijloace de transport auto. Preia informatii din antemasuratoare si din
extrasul de materiale (cantitatile de materiale de transportat - pe tipuri). Cuprinde date
referitoare la:

- codul, denumirea si tipul mijlocului de transport;

- capacitatea mijlocului de transport;

- cantitatea de material transportata;

- distanta la care se face transportul;

- tariful de transport negociat;

- cheltuielile totale pentru transportul materialelor.

1.2 Planificarea execuției lucrărilor prin metoda flux (Ciclograma).

CICLOGRÁMĂ - grafic reprezentând evoluția unui proces format din operații care se repetă
în cicluri succesive. Este un model de planificare a proiectului în izvoarele din R. M. și cele
rusești a desfășurării proceselor, lucrărilor, activităților în spațiu și timp.

Diferența între ciclogramă și graficul Gantt constă în faptul că dacă graficul Gantt (ce avem
de făcut?) sunt pe verticală atunci în ciclogramă acestea sunt pe orizontală, în ciclogramă
sectoarele sau spațiul unde se desfășoară procesele se reflectă pe verticală.

1.2.a Ciclograma asamblarii

Ciclograma asamblarii. Ciclograma asamblarii este reprezentarea grafica a

operatiilor de asamblare a unui produs, in ordinea succesiunii acestora, in raport cu
timpul necesar executarii operatiilor de asamblare.

Ciclogramele au o deosebita importanta in cazul elaborarii rationale a proceselor

tehnologice de asamblare a produselor executate in serie mare sau cu ritm de montare
impus (asamblare pe banda).

Asamblarea unui produs se poate realiza prin doua metode, si anume:

- asamblarea succesiva, in care operatiile se succed;

9
 - asamblarea paralel-succesiva in care o parte din operatiile de asamblare
se executa simultan (in paralel), iar altele succesiv.

In figura 5, a este reprezentata ciclograma asamblarii succesive a unui produs a carui

asamblare se realizeaza in cinci operatii, iar in figura 5, b ciclograma pentru asamblarea
paralel-succesiva a aceluiasi produs.

Caile principale pentru reducerea ciclului de asamblare sint:

-suprapunerea in timp a cit mai multe operatii de asamblare si asam

blarea simultana a cit mai multe unitati de asamblare;

-micsorarea timpului necesar pentru executarea operatiilor de asamblare

Fig.3

1.3 Planificarea execuției lucrărilor prin metoda de tip (Grafic

Rețea).
Analiza graficului retea:
termen general pentru tehnicile de planificare careconsidera proiectul ca:
• retea de activitati legate între ele;
• legaturile indica relatiile si succesiunea executiei activitatilor cu respectareaconditionarilor
organizatorice sau tehnologice;
• prin adaugarea duratei de executie a fiecarei activitati, diagrama poate fi analizatanumeric,
putandu-se determina durata totala a proiectului.

Analiza graficului retea:

10
 metoda bazata pe teoria grafurilor, care utilizeaza încalcule planificarea lineara, statistica
matematica si teoria probabilitatilor.Graful este o aplicatie biunivoca a elementelor unei
multimi pe ea însasi.
Nodurile retelei, reprezentate prin cercuri sau dreptunghiuri, se numeroteazasecvential
respectandu-se conditia ca arcul orientat, amplasat între doua nodurisuccesive, sa aiba
numarul nodului de început mai mic decât numarul nodului determinare.
Panificarea calendaristică în baza punctului critic.Graficul Rețea
Punctul critic – este calea cea mai lungă de la debutul construcției (început) și până la finalizarea
proiectului care asigură durata cea mai scurtă a proiectului.
1) Regului de elaborare a graficului Rețea.
2) Elaborarea topologiei graficului Rețea.
3) Calcularea parametrilor de timp.
4) Determinarea activităților critice.
5) Optimizarea graficului Rețea după diferite criteria, cel mai răspândit fiind ,,durata”.
Reguli de elaborare:
- Linie continuă – activitatea clasică care cere timp și resurse, (efect. Săpăturii pe un
termen).
- Linie valuroasă – activitatea cere timp.
- Linie întreruptă – (dependență) – (reflectă că nu putem începe până nu se îndeplinește o
condiție), (nu cere nici timp și nici resurse), este necesară pentru calcul.
- Linie punct linie – activitate fictivă (nu cere timp și resurse, este necesară pentru calcul).

- se reflectă început sau sfîrșit de activitate , i se mai spune Nod de rețea și

fază.

unde:
r - termen minim de începere a activității.
R – termen maxim de terminare a activității.

r  c  a b

R  d  a b

11
12
 2.Concluzii
În condiţiile perfecţionării mecanismelor economice, a democratizării relaţiilor de
producţie, evidenţierii facturului uman crește semnificaţia aplicăirii raţionale a metodelor de
management.
Metodele de management reprezinta principiilor,tehnicilor„ procedeelor şi instrumentelor
utilizate în activitatea de conducere, precum şi regulile care stabilesc modul în care trebuie să se
deruleze funcţiile managementului în interesul atingerii obiectivelor planificate.
Metoda de management este acea modalitate managerială ale cărei faze şi componente
sunt precis conturate şi riguros structurate într —un ansamblu funcţional ce facilitează
exercitarea unor componente ale procesului managerial cu implicaţii asupra conţinutului Şi
eficacităţii muncii unuia sau mai multor manageri.
Metodele de management mai sunt definite ca o totalitate de procedee ce au drept scop
interacţiunea cu subordonaţii şi grupurile de muncă din cadrul intreprinderii şi orientarea
activităţii acestora spre realizarea optimă a sarcinilor trasate.
Ele se bazează pe principiile managementului şi trebuie să relflecte conţinutul legilor
legităţilor economice. Metodele de management sunt un component indispensabil al procesului
de management si, implicit, au o influenţă substanţiala asupra acestuia. Metodele manageriale
sunt strâns legate de copuri, după cum şiscopul primordial al conducerii este alegerea corectă a
metodelor.
Trebuie făcută distincţia intre metodele manageriale ca ansamblu de procedee ale
activităţii manageriale orientate spre asigurarea eficienţei în rezultatul acţiunii asupra
executantului şi metoda teoriei manageriale, care defineşte modul de cercetare şi realizare a
oricărei activităţi. Metodele manageriale sunt foarte variate, fiind necesară distincţia acestora în
funcţie de diverse criterii: conţinut, direcţionare, forma organizatorică, arealul de acţiune etc.
Conţinutul metodelor de management este condiţionat de faptul că managementul
propriu-zis reprezintă o activitate prin care se satisfac cerinţele şi legităţile pieţei. Direcţionarea
metodelor se efectuează spre angajaţi şi firme. Metodele se deosebesc nu doar după conţinut, ci
şi prin interesele abordate.
Metodele economice se realizează prin abordarea intereselor economice ale subiecţilor,
metodele social —psihologice au drept obiect de influenţă convingerile, interesele sociale şi
morale ale oamenilor. Prin intermediul metodelor administrative se afectează interesele
economice,sociale şi morale.

13
14