UNIVERSITATEA "SPIRU HARET"

FACULTATEA DE MANAGEMENT
MASTERAT : DIMENSIUNEA EUROPEANĂ A
MANAGEMENTULUI ORGANIZAȚIEI

DISCIPLINA: MANAGEMENT EUROPEAN

RAPORT DE CERCETARE

CARACTERIZAREA MANAGEMENTULUI ROMÂNESC ÎN

CONTEXTUL EUROPEAN UTILIZÂND MODELUL CULTURAL AL
LUI GEERT HOFSTEDE

MASTERAND: SCHADT (SIMIONESCU) HANELORE

MAIL: HANELORE. SIMIONESCU@YAHOO.RO

 Caracterizarea managementului românesc în contextul european

utilizând modelul cultural al lui Geert Hofstede

Este deja cunoscut faptul că dimensiunile culturale, valorile și normele pe care se

fundamentează o națiune influențează puternic practicile de management din firmele ce
acționează în acele contexte culturale, în general, și managementul resurselor umane, în
special.
Cunoscutul cercetător olandez, Geert Hofstede, a întreprins un studiu pentru
indentificarea dimensiunilor culturale ce a cuprins inițial 40 de țări, care a fost apoi mărit la
60 de țări, cuprinzând culturi occidentale și orientale. Hofstede a găsit diferențe semnificative
în comportamentul și atitudinile salariaților și managerilor din diferite țări care lucrează în
firme multinaționale, diferențe permanente care nu se schimbă în timp. Hofstede a descoperit
că multe culturi naționale explică mult mai mult din diferențele în valorile și atitudinile legate
de muncă, decât realizează poziția din organizație, profesiunea, vârsta sau sexul.
Rezumând cele mai importante diferențe, Hofstede a găsit că acestea pot fi evidențiate
de-a lungul a patru dimensiuni: individualism/ colectivism (IDV) - se referă la măsura în care
o cultură încurajează independența și libertatea individului față de grupul căruia îi aparține;
distanța ierarhică mare/ mică (PDI) - reflectă gradul în care oamenii din cultura respectivă
percep inegalitatea socială; gradul de evitare a incertitudinii ridicat/ redus (UAI) - este legat
de ușurința la care cultura face față la nou și își asumă riscuri; masculinitate/ feminitate
(MAS) - importanța faptului de a te fi născut femeie sau bărbat: preferința pentru
competivitate și promovare în detrimentul cooperării și aromniei sau invers.
Studiile lui Hofstede au demonstrat că există grupări culturale naționale și regionale,
ce afectează comportamentul societății și al organizațiilor și care sunt foarte rezistente în
timp.
Cercetarea lui Hofstede asupra diferențelor de valori între angajații firmei IBM din
peste 40 de țări relevă diferențe clare între națiuni. Inițial compania a dorit să înțeleagă de ce
unele filiale erau mai productive decât altele, deși aveau o cultură organizațională similară.
Chestionarele pentru IBM au fost identice pentru toate țările iar din studiu au apărut
niște diferențe în ce privește:
 modul de relaționare între indivizi și grupuri;
 orientarea către viitor comparată cu orientarea către trecut și prezent;
 modul de percepție al puterii și al autorității, modul de relaționare cu autoritatea;
 implicațiile sociale ale apartenenței la sex.

2
 O cercetare Gallup realizată în 2005 pe un eșantion de români relevă următoarele
rezultate pe o scală de la 0 la 100:
 PDI - 33 ( power distance);
 IDV - 49 (individualism);
 MAS - 39 (masculinity);
 UAI - 61 ( uncertainty avoidance).
Comparativ cu estimările lui G. Hofstede pentru România:
 PDI - 90;
 IDV - 30;
 MAS - 42;
 UAI - 90;
Unde:
 0 și 40 - este un nivel scăzut;
 40 și 60 - nivel mediu;
 peste 60 - nvel ridicat.
Geert Hofstede a estimat pentru România niveluri foarte ridicate pentru indicii
reprezentând distanța față de putere (90) și evitare a incertitudinii (90), nivel scăzut pentru
indicele reprezentând individualismul, adică un grad ridicat de colectivism (30), și un grad
moderat de masculinitate (42). Deși nu a oferit o estimare pentru orientarea pe termen lung,
putem presupune că și România ar avea ca toate țările din Europa, o orientare pe termen scurt.

100

Estimare G. Hofstede
50
Estimare Gallup

0
PDI IDV MAS UAI

Fig. 1 Comparație între estimarea lui G. Hostede și Gallup

Putem compara aceste rezultate cu rezultatele altor țări:

Țară PDI IDV MAS UAI

India 77 48 56 40
Germania 35 67 66 65

3
USA 40 91 62 46
Mexic 81 30 69 82
Brazilia 69 38 49 76
Argentina 63 46 56 86
Australia 49 90 61 51
Japonia 36 46 95 92
Ungaria 54 80 88 82
Anglia 65 89 66 35
Tab.1 Indici comparativi ale altor țări

Concluzia lui Hofstede a fost ca angajații își însușesc practicile pe care le indică
organizația pentru care activează dar își vor păstra valorile culturii din care provin.
În studiul lui Geert Hofstede, România afisează în primul rând un indicator mare pe
dimensiunea distanță față de putere (PDI). Putem deduce că o populație care afișează un
indicator înalt la acest capitol are următoarele caracteristici:
 vede puterea ca pe un indicator al gradului de autoritate științifică;
 nu intervine în exercițiul puterii și respectă regulile;
 nu chestionează deciziile luate de oamenii situați pe o poziție de putere și se supune cu
ușurință ordinelor;
 atrage lideri autoritari;
 tolerează centralizarea deciziilor;
 evită asumarea responsabilității unor păreri contrare celor emise de un șef;
 este legat emoțional de putere fie prin devotament si dependență sau, în formă
negativă, prin ur[ și contra-dependență;
 manifestă o mare dorință pentru un stil de conducere participativ și cooperativ însă
acționează opus datorită complexelor față de autoritate.
Populația României a indicat nivelul 49 pe scala de la 0 la 100 la Nivelul de
Individualism unde 100 înseamnă individualism ridicat și cifre mai mici de 50 indică o
societate colectivistă. Valorile colectiviste ale unei națiuni sunt un barometru pentru bogăția
unei țări, deoarece individualismul indică nevoia de auto-formare și de independență
financiară.
Mentalitatea colectivistă consideră că resursele sunt limitate și trebuie distribuite în așa
fel încât să obțină cât mai multe în favoarea colectivității și deci în defavoarea individului -
mediu favorabil pentru promovarea regimurilor de tip comunist.

4
 Cifra 39 în indicatorul Feminitate vs masculinitate, pe scala de la 0 la 100, plasează
România în familia țărilor în care rolurile între cele două sexe nu sunt predeterminate și în
care bărbații pot prelua cu ușurință responsabilități domestice.
Valorile feminine ale societaății determină un nivel mai scăzut de competivitate al
organizațiilor, prețuiesc timpul liber personal și cooperarea în detrimentul obiectivelor de
performanță.
În ce privește Indicele evitare a incertitudinii România a înregistrat un scor de 61 -
scor care demonstrează că românii manifestă un grad ridicat de anxietate în ce privește
abordarea unor situații noi cu implicații directe asupra răspândirii spiritului antreprenorial.
O cultură cu un indice ridicat de evitare a incertidudinii prezintă următoarele
caracteristici:
 manifestă un grad ridicat de anxietate în fața noului;
 se simte mai confortabil în situații de consens general;
 orice element ieșit din tiparul general este înfierat ca fiind o amenințare contra
securității și siguranței colective sau personale;
 diferențele dintre indivizi nu sunt văzuteca mijloc de lărgire a viziunii ci ca obstacol;
 se axează pe măsuri de supraviețuire și nu pe cercetare și dezvoltare;
 populația reacționează negativ la branduri care intră în forță dar ale căror nume nu
sunt cunoscute sau de exemplu la partide minoritare.
În privința României, în contextul alinierii cu structurile europene, cel mai mult
îngrijorează indicele afișat la distanța față de autoritate deoarece acesta indică atât o
implicare scăzută a populației la nivel decizional, acest lucru favorizând indirect puterea în
luarea de măsuri rupte de contextul economic și social real.
Acest lucru poate avea și implicații incomeensurabile asupra economiei naționale
deoarece poate indica faptul că într-un anumit punct al negocierilor între firme străine care vin
în România și statul Român, pot exista derapaje ce nu vor fi niciodată împiedicate de către
populație, sau nu vor exista mișcări suficient de virulente pentru a contracara măsuri luate în
defavoarea intereselor naționale.
Pentru a aduce o modificare fundamentală soluțiile de termen lung constau în educarea
tinerilor si reformarea educației astfel încât să fie cultivat spiritul independent, viziunea pe
termen lung și mărirea sau micșorarea după caz a indicilor pentru fiecare dintre cele 4
dimensiuni culturale.