Domesticirea pisicii

Pisica traie?te �n str�nsa legatura cu oamenii de cel pu?in 3500 de ani, fiind
folosita de catre egipteni[6] pentru a ?ine departe ?oarecii. �n ciuda
domesticirii, pisica nu a pierdut niciodata abilitatea de a trai �n salbaticie,
unde formeaza colonii. Conform unui studiu din mai 2012, pisicile au fost
domesticite �n anul 2200 �.Hr.[7] Potrivit studiului publicat �n Journal of
Archaeological Science, egiptenii au fost cei care au transformat pisicile �n
animale domestice.[7]

Un studiu genetic din 2007 a aratat �nsa ca pisicile provin din pisica salbatica
africana (Felis silvestris lybica), divergen?a produc�ndu-se �n jurul anului 8000
�.Hr., �n Asia de Sud-Est. (Wade, Nicholas (29 June 2007). "Study Traces Cat's
Ancestry to Middle East". New York Times (New York: NYTC). Retrieved 2 April 2008.)

Comportamentul pisicii

Pisici �ngrijindu-se reciproc

Sociabilitate
Prejudecata legata de pisici planeaza asupra solitarita?ii sale, fiind un animal
nesociabil. Acest concept este �nlaturat de un studiu efectuat �n anii '70 de catre
David MacDonald, cercetator la Universitatea Oxford din Marea Britanie. Studiul a
indicat faptul ca o femela este mai predispusa sa stea cu o felina �nrudita dec�t
cu o alta din alta linie. Cercetatorul Randall Wolfe sus?ine ca acest lucru nu se
manifesta ?i catre partea masculina, indiferent de provenien?a genetica a acestora.

Luptele �ntre pisici

C�teodata pisicile care �mpart acela?i mediu de via?a pot sa se lupte, fiind o
modalitate de demonstrare a abilita?ilor; poate fi totodata o joaca inofensiva. De
asemenea, este ?i modul stabilirii unei ierarhii �ntr-un grup de pisici sau o cale
de aten?ionare a unei feline c�nd �ncalca o regula a grupului. Pentru a fi despar?
ite, pisicilor trebuie sa li se atraga aten?ia. Imediat ce s-au despar?it, acestea
trebuie separate �n �ncaperi diferite, p�na c�nd nu mai au tendin?a de a se lupta.
Niciodata stap�nul nu intervine fizic �n lupta lor, deoarece acesta poate fi
zg�riat sau mu?cat serios.

Zg�riatul
Pisicile au nevoie sa zg�rie, fiind procesul prin care se �ndeparteaza straturile
inutile ale ?esutului cornos care constituie ghearele. Prin �ntindere se exerseaza
mu?chii, �ncheieturile ?i tendoanele.

Daca pisica zg�rie mobila din casa, �nseamna ca are nevoie de o suprafa?a pe care
sa �?i ascuta ghearele. Pentru a elimina aceasta problema, stap�nii pot achizi?iona
suprafe?e de ascu?it ghearele, pozi?ion�ndu-le �n locuri cu cel mai mare interes
pentru pisici.

Pisicile stresate sau bolnave pot zg�ria sau mu?ca oamenii, comportament care poate
aparea c�nd pisica nu are chef de alintari ?i m�ng�ieri, mai ales pe burta. M�na nu
trebuie retrasa brusc din ghearele sau din?ii pisicii, provoc�ndu-se astfel ranile
mai grave. Pisica nu trebuie scuturata, lovita sau palmuita, deoarece ea nu va �n?
elege de ce este batuta, ci doar ca oamenii pe care �i iube?te o lovesc din motive
necunoscute.