Bronhopneumopatia obstructiva cronica este o afectiune pulmonara progresiva care se

manifesta prin blocarea cailor aeriene, impiedicand respiratia, insa simptomele sunt greu de
depistat. BPOC afecteaza 210 milioane de oameni in intreaga lume si ucide milioane de oameni
in fiecare an, 1 milion fiind romani.

Bronhopneumopatia obstructiva cronica sau BPOC, a fost declarata in 2008, conform Centrului
pentru Controlul Bolilor (CDC) si celui National pentru Statistici de Sanatate (NCHS), din
Washington, SUA, drept cea de-a treia mare cauza a deceselor in lume, din perspectiva bolilor
cronice si bolilor progresive, devansand cu aproximativ 12 ani orice previziune de acest gen
pentru aceasta boala.

In Romania sunt peste 1 milion de persoane diagnosticate cu bronhopneumopatia

obstructiva cronica, in marea lor majoritate neincadrati oficial. Diagnosticarea se efectueaza,
in general, la adultii de varsta a III-a (>65 ani), dar si la cei de a 2-a chiar (>40 ani).
Bronhopneumopatia obstructiva cronica, nedepistata la timp si netratata corespunzator, duce
invariabil la deces.

Definitie si cauze

De cele mai multe ori bronhopneumopatia obstructiva cronica este o afectiune pusa fie pe
seama inaintarii in varsta, fie pe cea a altor afectiuni virale, progresiva si/sau congenitala,
insemnand ca se agraveaza, dar ca se poate si transmite de la mama la fat. Din pacate,
bronhopneumopatia obstructiva cronica se mai poate si dobandi, iar o cauza principala o
reprezinta fumatul excesiv, si inca de la o varsta frageda.

Fumatul poate fi activ sau pasiv atunci cand inhalezi ca nefumator fumul de tigara al altor
persoane, in mod constant. Alti factori de risc inalt pentru instalarea BPOC: smog-ul citadin si
poluantii industriali de la locul de munca. Bronhopneumopatia obstructiva cronica nu se poate
transmite in niciun alt fel, in schimb, pericolul de contagiune fiind zero.

Mecanismul BPOC

Peretii dintre sacii aerieni / pulmonari, precum si cei ai cailor aeriene respective, se degradeaza
ireversibil (emfizem), plamanii pierzandu-si elasticitatea si devenind moi, sacii reducandu-si
numarul si marindu-si volumul, iar secretia de mucus este sporita. Totul poate conduce astfel la
un blocaj pulmonar, oxigenul neputand circula corespunzator intre plamani.

Simptomele „clasice” ale bronhopneumopatiei obstructive cronice

In continuare, va voi prezenta mai pe larg simptomele „clasice” ale maladiei in cauza. Asadar,
tusea iritativa, insotita de bronsita cronica (o expectoratie masiva si recurenta), dar si de
dispnee (respiratie sacadata), pana si la cele mai mici depuneri de efort, culminand cu un vertij
(ameteala) de moment, de la obosirea plamanilor in urma procesului intens de tusire, reprezinta
primele semne ale bolii.

Foto: buypirfenidone.com

Apoi, constrictia toracica se instaleaza in faza a doua, nemaipermitand pacientului sa expire

tot aerul odata inhalat; fiecare proces inspiratie – expiratie devine un chin.

Tulburarile de dispozitie si/sau de memorie, precum si tumefierea sau edemul (umflarea)

picioarelor si gleznelor, sunt manifestari ale celei de-a treia faze, dar mai mult ca si consecinta a
prezentei bolii, fara sa aiba o legatura directa.

Cea de-a patra, se manifesta prin pierderea in greutate a pacientului, care nu este tocmai un
fenomen inexplicabil, ci mai mult un cumul de factori, si anume: lipsa efortului fizic, prezenta
constanta a dispneei, instalarea depresiei si lipsa consecutiva a poftei de mancare, toate ducand
la atrofie (musculatura moale) si subnutritie (lipsa proteinelor, vitaminelor si mineralelor din
corp). O a cincea faza ar fi „toracele – butoi”, adica deformarea sternului („cosul” pieptului)
in forma unui butoias, dar si sentimentul unei asemenea transformari toracice.

Bineinteles, cu cat bronhopneumopatia obstructiva cronica avanseaza, se instaleaza febra, mai

ales la pacientii in varsta, dar nu numai, iar un alt efect vizibil si nedorit ar fi cianoza
(invinetirea pielii), respectiv din cauza ca sangele nu mai poate evacua dioxidul de carbon,
sternul fiind si-asa deformat, iar fiecare proces inspiratie – expiratie devenind un calvar.

Cum te poti proteja in sezonul hibernal, avand BPOC sau astm

In primul rand, persoanele in varsta trebuie sa acorde o mai mare atentie, sa ramana pe cat
posibil in casa pentru a proteja caile respiratorii. In interiorul locuintei, pe timpul noptii, trebuie
sa porti pijamale cat mai groase; temperatura din sufragerie sa fie la aproximativ 21 de grade
Celsius, iar cea din dormitor la 18, cu conditia sa aerisesti camerele constant si foarte bine, mai
ales iarna. Si, in cazul in care te aventurezi afara, reverifica buletinul meteo: temperaturile,
intensitatea vantului si prezenta sau absenta cetii.

De asemenea, asigura-te ca ai la tine medicatia specifica, dat fiind faptul ca aerul rece iti poate
dauna; un bronhodilatator e intotdeauna recomandat sa iei cu cel putin jumatate de ora a priori
iesirii din casa. In acelasi mod, spray-urile pentru astm sunt foarte indicate. Odata iesit din casa,
incearca sa respiri mai mult prin nari si, bineinteles, protejeaza-te inclusiv prin purtarea unui
fular sau a unei esarfe, care sa iti acopere cat mai bine nasul si gura.

In incheierea acestor sfaturi, as mai adauga necesitatea exercitiilor fizice regulate, pe intensitati
diferite si crescatoare, pentru a genera rezistenta cardio-pulmonara, dar si cea a vaccinarii
antigripale sezoniere, respectiv anti-pneumococice.

Dieta normala a unui pacient

Iata cum arata meniul unui pacient diagnosticat cu bronhopneumopatia obstructiva cronica:

 4 – 6 portii zilnice de legume;

 3 – 4 portii zilnice de fructe bogate in minerale si vitaminele A si D, cea din urma fiind
antioxidanta/antiinflamatorie, respectiv extrem de necesara persoanelor cu BPOC in
stare avansata, acestea nemaiputandu-si permite statul la soare, activitate prin care si-ar
fi procesat-o singure;
 6 – 8 portii de lactate si cereale (orez, cartofi, paine si paste fainoase);
 1 – 3 portii zilnice de lapte, branza, oua, carne de vita si/sau de pasare, peste gras
(somon, macrou si/sau ton) si nuci foarte bogate in fibre si vitamina D, precum si de
fasole, mazare si alte leguminoase bogate in fibre, dar si in zinc, doza zilnica
recomandata fiind de 11 mg la barbati si 8 mg la femei.

Cat priveste obiceiurile cotidiene, trebuie neaparat sa renunti la fumat (majoritatea bolnavilor
de BPOC fiind fumatori „inraiti” sau chiar „pasivi”), ci si sa renunti la sare si cofeina, aceasta
din urma interferand cu unele medicamente pentru lupta impotriva BPOC. De asemenea,
renunta la alimentatia ce iti provoaca flatulenta si serveste 6 mese mici in loc de 3 principale
pentru a evita supraincarcarea stomacului si implicit dificultatea in respiratie, mai ales la
culcare. Incepe cu un mic-dejun usor si continua in acelasi ritm pe parcursul intregii zile.

Sperante anti-BPOC si in Romania

Prof.dr. Florin D. Mihaltan, in calitatea d-sale de presedinte al Societatii Romane de

Pneumologie (SRP), din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucuresti, s-a
angajat in fata Initiativei Globale a Bolilor Pulmonare Obstructive (GOLD), prin Ghidul Local
de Management al BPOC (GLOBO), sa educe populatia din mediul urban mai ales, unde
poluarea si alti factori de risc sunt mai ridicati, in privinta acestei maladii, furnizand si o lista de
motive solide pentru care fiecare cetatean ar trebui sa-si efectueze o spirometrie; un test
asemanator celui etilic / etil-testului.

Testul de spirometrie se deruleaza in fiecare an, incepand cu 2009, respectiv de Ziua Mondiala
a BPOC, fiind o colaborare GOLD – SRP. Astfel de teste pot ajuta la rasturnarea balantei in
favoarea pacientului, pe termen lung.

Desigur, mai exista si varianta medicamentoasa, sustinuta de studii internationale de

specialitate, precum ar fi cazul „TORCH” – acronim englezesc pentru: „TOwards a Revolution
in COPD Health” / „Inspre o Revolutie in Sanatatea BPOC” -, care ne indica faptul ca inhalarea
de corticosteroizi in combinatie cu alte medicamente anti-bronhopneumopatia obstructiva
cronica, nu cauzeaza pneumonie, asa cum s-a crezut pana prin 2009 – 2010, ci mai probabil
osteoporoza la pacientii (foarte) susceptibili de asa ceva, dar si ajuta la reducerea
atacurilor/exacerbarilor de dispnee.
Alte tratamente pentru bronhopneumopatia obstructiva cronica, precum e cel cu agenti beta2-
agonisti, pot atenua crizele astmatice, dar unul cu azitromicina, de pilda, poate cauza pierderea
auzului, Prin urmare, daca ti se recomanda o intrerupere a tratamentului cu bronhodilatatori /
beta2-agonistii, cel mai bine ar fi sa soliciti si alte pareri de specialitate.

Foto: apotheken-umschau.de

Spirometria, pe intelesul tuturor

Pacientul trebuie sa faca urmatoarele: sa stea asezat pe un scaun de consultatie ambulatorie, sa

respire adanc, sa isi etanseze buzele pe piesa bucala a spirometrului, sa expire pe cat de tare si
de repede poate – pana si-a golit plamanii de aer -, iar apoi sa respire normal, respectiv sa se
relaxeze.

„Le recomand tuturor romanilor – in special celor care fumeaza si care isi incep ziua cu
asa-zisa «tuse a fumatorului» – sa isi faca o spirometrie gratuita in aceste zile pentru
a putea actiona din timp, in cazul in care se depisteaza vreo problema. Testul
dureaza doar cateva minute, nu doare si nu necesita efort, iar rezultatul se da pe
loc.”, a declarat prof. dr. Mihaltan. De asemenea, specialistul completeaza: „Asa
cum ne testam tensiunea, deci starea de sanatate a inimii, la fel si plamanii nostri
merita aceeasi atentie. Inima este motorul vietii, dar nu uitati ca sursa de alimentare
a acestui motor sunt plamanii. Plamani sanatosi inseamna si o inima sanatoasa. Daca
nu putem respira, nimic altceva nu mai conteaza.”. Si nu e adevarat? Sa invatam sa
fim responsabili fata de noi insine! Bronhopneumonia. Simptome si
tratament
Bronhopneumonia este o afectiune pulmonara acuta, cu mai multe focare diseminate in ambii
plamani. Etiopatogenia este variata, agentul patogen fiind reprezentat de germenii saprofiti ai
cailor respiratorii - pneumococ, stafilococ, hemofil, streptococ, bacilul Friedlander - care
actioneaza separat sau asociati.

Boala apare de obicei la copii, batrani, bolnavi, cronici, cu insuficienta cardiaca, hepatite
cronice, diabet zaharat, nefrita cronica, supuratii cronice, neoplazii diverse etc. De cele mai
multe ori, un germene initial - cel mai adesea un virus (gripal, adenovirus, virusul rujeolei, al
tusei convulsive etc.) - declanseaza boala pe care se grefeaza bacterii de suprainfectie
(pneumococ, streptococ etc), care-i confera caracterul specific.

Boala, initial virotica, scade fortele de aparare ale organismului si exacerbeaza flora saprofita.
Infectia este favorizata de frig, umiditate, denutritie, alcoolism, deformari toracice, boli cronice
etc.

Simptomele bronhopneumoniei
Debutul bolii este uneori brutal, dar de obicei insidios, fiind caracterizat prin febra (care creste
progresiv), frisoane repetate (adeseori pot lipsi), dispnee cu caracter polipneic, tuse uscata
chinuitoare, astenie si adinamie pronuntata, in perioada de stare, care apare de obicei inca din
ziua a doua, starea generala se altereaza, astenia si adinamia sunt extreme, uneori apar agitatie si
delir.
Febra se mentine ridicata, dar neregulata, oscilanta. Dispneea este fenomenul dominant. Este
polipneica, uneori ducand la asfixie. Tusea se insoteste de expectoratie muco-purulenta, uneori
striata de sange. Apare cianoza fetei si a extremitatilor, iar pulsul este mic si tahicardie.

Doua elemente frapeaza in evolutia bronhopneumoniei: variabilitatea - simptomelor prezentate

se schimba de la o zi la alta si discordanta dintre starea generala grava a bolnavului si absenta
sau discretia semnelor fizice.

Evolutia este variabila, dar mai indelungata si mai grava decat a pneumoniei, putand dura mai
multe saptamani. Sub influenta tratamentului, febra scade progresiv. Boala continua sa fie una
dintre cele mai frecvente cauze de deces la persoanele in varsta.

Diagnostic si tratament
Diagnosticul este sugerat de debutul mai putin brusc, afectarea severa a starii generale si de
semnele fizice reduse. Examenul sputei si al sangelui arata modificari similare cu cele din
pneumonie. Examenul radiologic indica umbre multiple, cu contururi difuze, de dimensiuni
reduse, in cele doua campuri pulmonare.

Tratamentul (igieno-dietetic si simptomatic) este asemanator celui din pneumonie. Tratamentul

etiologic, antiinfectios, variaza dupa agentul patogen. in infectiile cu penumococ si streptococ
p-hemolitic - penicilina G, ampicilina, oxicilina, Augumentin, tetraciclina, eritromicina, Septrin,
cefaloridina.