Material de studiu CERCETĂRI DE MARKETING

Specializarea Administrarea Afacerilor/Economia Comerţului Turismului şi Serviciilor

Unitatea de învăţare 5

MĂSURAREA FENOMENELOR ÎN CERCETĂRILE DE

MARKETING

Cuprins
Pagina
5.1. Introducere ................................................................................... 41
5.2. Obiective ..................................................................................... 42
5.3. Subiecte de studiu ........................................................................ 42
5.3.1. Tipuri de scale..................................................................... 42
5.3.2. Metode de scalare................................................................ 45
5.3.2.1 Diferenţiala semantică.............................................. 45
5.3.2.2.Scala lui Stapel......................................................... 46
5.3.2.3. Scala lui Likert ..................................................... 47
5.3.2.4. Metoda comparaţiilor perechi.................................. 48
5.3.2.5. Metoda ordonării rangurilor.................................... 49
5.3.2.6. Scala cu sumă constantă.......................................... 49
5.3.2.7. Q-sort....................................................................... 49
5.3.2.8. Modelul Fishbein-Rosenberg................................... 51
5.4. Rezumat ....................................................................................... 51
5.5. Test de autoevaluare .................................................................... 52
5.6. Concluzii ..................................................................................... 52
5.7. Bibliografie obligatorie ................................................................ 52

5.1. Introducere

Studentul va cunoaşte principalele tipuri de scale utilizate în

cercetările de marketing. De asemenea, va putea construi şi utiliza diferite
tipuri de scale pentru măsurarea diferitelor variabile în cadrul cercetărilor
de marketing
.
Cunoştinţe preliminare: prelucrare informaţională, raport de
cercetare

Resurse necesare şi recomandări de studiu: resursele de la

bibliografia obligatorie; instrumente de scris, calculator şi acces
la internet

Durata de învăţare: 180 de minute

 Material de studiu CERCETĂRI DE MARKETING
Specializarea Administrarea Afacerilor/Economia Comerţului Turismului şi Serviciilor

5.2. Obiective

Obiectivul specific: masurarea fenomenelor în cercetările de marketing.

Obiectivele operaţionale
După parcurgerea conţinutului, toţi studenţii vor putea să:
 Recunoaşte cele patru tipuri de scale utilizate pentru măsurarea
fenomenelor în cercetările de marketing
 Aprecieze consideraţiile avute în vedere de cercetător atunci
când alege un format al întrebării sau altul
 Cunoaşte principalelor scale utilizate cel mai frecvent în
cercetările de marketing.

Măsurarea reprezintă procesul de exprimare simbolică,

numerică sau nenumerică a gradului în care un obiect sau fenomen
posedă o anumită caracteristică sau proprietate.
Instrumentul cu ajutorul căruia se realizează măsurarea poartă
denumirea de scală. Aceasta poate fi constituită:
- dintr-un instrument fizic, cum sunt cele pentru măsurarea
greutăţii ori lungimii sau
- dintr-o construcţie fizică prezentă în instrumentarul de culegere a
datelor de natură calitativă, cum este în cazul măsurării
atitudinilor, preferinţelor, imaginii şi a altor componente ale
cercetărilor de marketing.
Activitatea de construire a scalelor se numeşte scalare. În
elaborarea unei scale trebuie ţinut cont de următoarele criterii:
- scala trebuie să fie inteligibilă de către subiecţii de la care se culeg
informaţiile
- scala trebuie să diferenţieze diferitele niveluri de intensitate ale
proprietăţilor obiectului sau fenomenului cercetat.

5.3.1. Tipuri de scale

Pentru măsurarea datelor ce se culeg prin cercetările de

marketing se poate utiliza o mare varietate de metode de scalare. Unele
metode servesc pentru scalarea unidimensională, caz în care se măsoară
doar o caracteristică sau proprietate a obiectului sau fenomenului
cercetat. Cu ajutorul altor metode se realizează scalare
multidimensională, atunci când se măsoară simultan mai multe
caracteristici sau proprietăţi ale obiectului sau fenomenului respectiv.

2
 Material de studiu CERCETĂRI DE MARKETING
Specializarea Administrarea Afacerilor/Economia Comerţului Turismului şi Serviciilor

Metodele de scalare pot fi grupate în funcţie de nivelul de

măsurare obţinut cu ajutorul lor şi în funcţie de proprietăţile statistico-
matematice pe care le posedă scala respectivă.
Cea mai cunoscută modalitate de clasificare este cea propusă de
specialistul american S.S.Stevens. Potrivit acestuia pentru scalarea
datelor ce se culeg prin cercetări de marketing se pot utiliza 4 tipuri de
scale:
- Nominale
- Ordinale
- Interval
- Proporţionale
Primele 2 tipuri se mai numesc şi scale nemetrice
(neparametrice) iar ultimele două tipuri formează categoria scalelor
metrice (parametrice).
1. Scala nominală - primul tip de scală neparametrică, are
cea mai redusă capacitate de măsurare şi este cea mai puţin restrictivă
din punct de vedere statistico – matematic.
Acest tip de scală permite clasificarea obiectelor sau
fenomenelor cercetate în două sau mai multe grupe, ale căror
componente diferă după proprietatea (caracteristica) ce a fost scalată,
fără să ducă şi la realizarea unei ordonări a acesteia în funcţie de
intensitatea proprietăţii studiate sau la măsurarea distanţelor care le
separă.
Acest tip de scală este adesea folosit în cercetarea de
marketing pentru măsurarea unor variabile precum sexul, starea
civilă, vârsta, statutul socio – profesional etc.
În construirea unei scale nominale trebuie urmărit ca în
clasificarea propusă să se prevadă toate grupele posibile.
2. Scala ordinală - al doilea tip de scală neparametrică,
realizează un progres în procesul de măsurare, permiţând ordonarea
alternativelor cercetate în funcţie de un anumit criteriu, folosindu-se
valori ordinale: prima, a doua, a treia etc.
Acest tip de scală se poate folosi pentru a măsura doar
ordinea diferenţelor dintre alternativele cercetate, nu şi mărimea
acestor diferenţe.
3. Scala interval - primul tip de scală metrică, se bazează pe
utilizarea unor unităţi de măsură egale, care fac posibilă nu numai
stabilirea ordinii alternativelor analizate ci şi a distanţelor dintre ele,
în funcţie de un anumit criteriu.
În situaţia acestui tip de scală simbolul 0 este întotdeauna
prezent, ridicând punctul de origine a scalei.

3
 Material de studiu CERCETĂRI DE MARKETING
Specializarea Administrarea Afacerilor/Economia Comerţului Turismului şi Serviciilor

În proiectarea unei scale interval atât semnificaţia punctului

zero (originea), cât şi mărimea unui interval sunt stabilite de către
cercetător.
Exemplu: scala pentru măsurarea temperaturii în 0F şi cea în
0
C.
Această scală nu permite multiplicarea sau divizarea unui
număr de pe scală cu altul. De aici rezultă că, dacă două persoane au
poziţii 3 şi, respectiv 4 pe o scală a intenţiilor de cumpărare a unui
produs, se poate afirma despre ele că sunt tot atât de distincte ca şi
două persoane cu poziţiile 5 şi respectiv 8. Nu se poate spune însă că
o persoană a cărei preferinţă este notată cu 8, are intenţia de
cumpărare de 2 ori mai intensă decât o persoană notată cu 4.
4. Scala proporţională – cel de-al doilea tip de scală
metrică, realizează măsurarea în cel mai înalt grad posibil. Ca şi scala
interval acesta este împărţită în intervale egale, fiecăruia
corespunzându-i un anumit număr.
Scala proporţională are un zero unic şi permite efectuarea
tuturor operaţiunilor admise de celelalte scale, inclusiv multiplicarea
cu sau divizarea unui număr de pe scală la altul. În acest caz se poate
afirma că, de exemplu 12 are o valoare de 3 ori mai mare ca 4.
Ex. unităţi de măsură pentru exprimarea volumului
vânzărilor, venituri, lungime, greutate etc.
Tabel 5.1. Situaţia comparativă a celor patru tipuri de scale
Caracteristici Preferi
nţa
Tipul de
scală Perm Perm Inter Origi Ce
ite ite vale ne rce
ordo egale unică tă- Respon-
clasif
nări tor dentului
icări
ul
ui
Nominală Da Nu Nu Nu
Ordinală Da Da Nu Nu
Interval Da Da Da Nu
Proporţion
Da Da Da Da
ală

5.3.2. Metode de scalare

4
 Material de studiu CERCETĂRI DE MARKETING
Specializarea Administrarea Afacerilor/Economia Comerţului Turismului şi Serviciilor

Petru măsurarea fenomenelor având la bază cele patru tipuri

de scale se poate face apel la numeroase metode de scalare. Alegerea
uneia sau alteia dintre aceste metode se realizează luându-se în
considerare:
- cantitatea şi calitatea informaţiei dorite
- caracteristicile obiectului sau fenomenului supus măsurării
- capacitatea subiecţilor de la care se culeg informaţiile
- contextul în care se realizează măsurarea
- posibilităţi de analiză post măsurare a datelor culese.

Principalele metode de scalare sunt următoarele:

- diferenţiala semantică
- scala lui Stapel
- scala lui Likert
- metoda comparaţiilor perechi
- metoda ordonării rangurilor
- scala cu sumă constantă
- Q – sort
- modelul Fishbein - Rosenberg

5.3.2.1. Diferenţiala semantică

Indicii de echivalenţă simpli Diferenţiala semantică reprezintă cea mai

populară metodă de scalare, cea mai frecvent utilizată şi în cercetările de
marketing. Bazele acestei metode au fost puse de psihologul Charles E.
Osgood încă din anul 1957 iar ulterior, prin contribuţia câtorva sute de
specialişti au fost concepute şi realizate numeroase variante adaptate la
specificul cercetării de marketing.
In esenţă, în acest caz, persoanei cercetate i se solicită să-şi exprime
opiniile despre stimulul supus investigaţiei (o marcă, un produs, un
serviciu, o unitate comercială, o unitate de turism etc.) care este
caracterizat printr-o serie de atribute bipolare (iniţial Osgood şi
colaboratorii săi au dezvoltat un set de 50 de diferenţiale semantice cu
atributele corespunzătoare; în marketing, cei mai mulţi cercetători
folosesc, în general, diferenţiale semantice realizate de ei şi în care, de
multe ori, în loc de atribute bipolare sunt folosite, pentru fiecare pol,
scurte expresii), între cei doi poli ai fiecărei perechi se inserează o scală
care se recomandă să aibă între 7 şi 9 niveluri (toate diferenţialele
semantice dezvoltate de Osgood au avut 7 niveluri; în cercetările de
marketing se folosesc cel mai adesea scale cu 5-7 niveluri).

5
 Material de studiu CERCETĂRI DE MARKETING
Specializarea Administrarea Afacerilor/Economia Comerţului Turismului şi Serviciilor

Atât direcţia cât şi intensitatea opiniei persoanei în cazul unei anumite

perechi de atribute se poate stabili pe baza nivelului pe care aceasta îl
selectează pe scala respectivă.
De exemplu, imaginea turiştilor referitoare la o unitate de cazare poate fi
cuantificată cu ajutorul unei scale cu 5 niveluri care se află între perechea
de atribute bipolare: foarte favorabilă - foarte nefavorabilă, în forma sa
originală diferenţiala semantică ar fi avut, în exemplul considerat
următoarea formă grafică:
Foarte favorabilă ---:---:---:---:---:---:--- Foarte nefavorabilă

În această variantă a metodei, persoanei cercetate i se dau instrucţiuni ca

să marcheze cu un "x" acel segment al scalei care reprezintă cel mai bine
intensitatea imaginii sale despre unitatea de cazare supusă investigaţiei.
Un "x" plasat deasupra primului segment din stânga scalei însemnează că
imaginea este foarte favorabilă.

5.3.2.2. Scala lui Stapel

Scala lui Stapel reprezintă o variantă similară în unele privinţe cu

diferenţiala semantică şi care, cu timpul, s-a impus în cercetările de
marketing. Ea posedă 10 niveluri, cinci cu semnul plus şi cinci cu semnul
minus, iar între aceste două zone se înserează atributul care urmează să
fie evaluat, fără prezentarea celor doi poli ai săi. Pentru exemplificare, să
presupunem că se urmăreşte evaluarea unui magazin din punct de vedere
al comportamentului personalului, în această situaţie scala lui Stapel va
arăta astfel:
+5
+4
+3
+2
+1
comportamentul personalului
-1
-2
-3
-4
-5
Subiecţilor li se solicită să încercuiască numărul care reprezintă cel mai
bine opinia lor privind comportamentul personalului magazinului aflat în
studiu. Prelucrarea datelor culese folosind această scală este
asemănătoare cu cea specifică diferenţialei semantice, ambele scale
conducând la informaţii specifice scalelor de tip interval.

6
 Material de studiu CERCETĂRI DE MARKETING
Specializarea Administrarea Afacerilor/Economia Comerţului Turismului şi Serviciilor

5.3.2.3. Scala lui Likert

Scala lui Likert, numită şi scala însumată, mult folosita în

cercetările de marketing, face parte din categoria scalelor de tip ordinal,
conducând la informaţii de natură neparametrică.
Construirea şi administrarea acestei scale în forma ei originală se
realizează după cum urmează:
• se alcătuieşte un set de propoziţii care reprezintă afirmaţii cu
caracter favorabil sau nefavorabil la adresa stimulului care face obiectul
investigaţiei;
De exemplu, în cazul cercetării imaginii unităţii de cazare în rândul
turiştilor acest set final de propoziţii ar putea arăta astfel:
1. Unitatea are o amplasare foarte bună.
2. Aspectul exterior al unităţii este corespunzător.
3. Unitatea nu are o ambianţă plăcută.
4. Confortul corespunde întocmai categoriei unităţii.
5. Curăţenia în unitate iasă de dorit.
6. Instalaţiile din unitate funcţionează ireproşabil.
7. Personalul unităţii este deosebit de competent.
8. Comportamentul personalului este adecvat.
9. Unitatea nu oferă o gamă suficient de largă de servicii.
10. Tarifele nu sunt prea ridicate faţă de calitatea serviciilor oferite în
această unitate,

• fiecăruia dintre subiecţii eşantionului ale căror opinii urmează să

fie scalate i se prezintă setul de propoziţii alcătuit şi i se solicită
acordul sau dezacordul în legătură cu afirmaţia cuprinsă în fiecare
propoziţie, încercuind una din cele cinci gradaţii ale următoarei
scale (de obicei, aceasta este amplasată în spaţiul din dreapta
fiecărei propoziţii);

acord total : acord : indiferent : dezacord : dezacord total

• dacă propoziţia reprezintă o afirmaţie cu caracter favorabil, fiecărei

gradaţii i se ataşează, după administrarea chestionarului,
următoarele valori numerice:

+2 +1 0 -1 -2

(în cazul unei afirmaţii nefavorabile ordinea valorilor numerice este

inversată)

7
 Material de studiu CERCETĂRI DE MARKETING
Specializarea Administrarea Afacerilor/Economia Comerţului Turismului şi Serviciilor

• scorul realizat de un subiect se calculează tăcând suma algebrică

a valorilor numerice care caracterizează opinia sa referitoare
la fiecare propoziţie componentă a setului; acesta poate fi
comparat, în cazul exemplului considerat, cu scorurile
aceluiaşi subiect privitoare la alte unităţi sau cu scorurile
altor subiecţi referitoare Ia aceeaşi unitate, fiind astfel posibilă
o ordonare a preferinţelor;
• interpretarea rezultatelor se poate face cu ajutorul metodelor
statistice caracteristice scalei ordinale.

Metodele comparative de scalare au avantajul, faţă de celelalte

metode, că permit sesizarea chiar a unor diferenţe mici între stimulii
consideraţi. Totodată, ele nu se bazează pe atâtea presupuneri teoretice şi
nu-i solicită prea mult pe subiecţii care fac evaluările.
Un dezavantaj al lor îl reprezintă faptul că ele nu permit
generalizări în afara stimulilor consideraţi, lucru nevalabil în cazul
celorlalte scale.
Dintre metodele comparative de scalare cele mai cunoscute sunt:
• metoda comparaţiilor perechi;
• metoda ordonării rangurilor;
• scala cu sumă constantă.
• Q - sort.

5.3.2.4. Metoda comparaţiilor perechi

Metoda comparaţiilor perechi este una din metodele cele mai frecvent
folosite în cercetările de marketing. Aplicarea ei este uşurată de faptul că ea
necesită o solicitare minimă a subiectului investigat, acesta trebuind să
indice care din cei doi stimuli ai unei perechi supuse evaluării are o poziţie
mai bună în ceea ce priveşte unul din atributele sau criteriile care stau la baza
comparaţiei. Totodată, datele obţinute cu ajutorul acestei metode de scalare
pot fi analizate şi interpretate relativ fără prea mari dificultăţi.

5.3.2.5. Metoda ordonării rangurilor

Metoda ordonării rangurilor este considerată de specialişti o altă

metodă comparativă de scalare, deosebit de eficientă în cercetările de
marketing.
In acest caz subiectului i se solicită să considere toate alternativele
odată, să le compare, apoi să le ordoneze în funcţie de o anumită
caracteristică (de exemplu, în funcţie de preferinţă).

8
 Material de studiu CERCETĂRI DE MARKETING
Specializarea Administrarea Afacerilor/Economia Comerţului Turismului şi Serviciilor

Deşi această metodă de scalare este întrucâtva obositoare pentru

subiect (necesită comparaţii multiple), ea are avantajul că informaţia pe care
o asigură este de calitate destul de ridicată, deoarece este măsurată cu
ajutorul unei scale interval.

5.3.2.6. Scala cu sumă constantă

Scala cu sumă constantă, o altă metodă comparativă de scalare,

câştigă tot mai multă popularitate în cercetările de marketing. De data
aceasta, subiectului supus investigaţiei i se solicită să împartă o suma
constantă (în general 10 sau 100) între doi sau mai mulţi stimuli.
De exemplu, o scală cu sumă constantă pentru trei staţiuni turistice
montane poate consta în:
„Vă rugăm repartizaţi 100 de puncte între următoarele trei staţiuni
montane, în funcţie de preferinţele dumneavoastră faţă de acestea”:
Staţiunea A 30 Staţiunea B 40 Staţiunea C 30

5.3.2.7. Q-sort

Q - sort este o metodă comparativă de scalare, propusă iniţial de

William Stephenson încă din anul 1953, care utilizează un procedeu mai
sofisticat de ordonare a rangurilor pentru a sorta un set de obiecte
investigate (afirmaţii verbale, caracteristici ale produselor sau ale
serviciilor oferite clienţilor potenţiali etc.), de obicei prezentate pe cartele
distincte într-un număr de categorii, evaluându-le după similaritatea lor în
funcţie de un anumit criteriu.
Metoda a fost concepută pentru a diferenţia cu o mare rapiditate
un număr relativ mare de obiecte sau fenomene.
De exemplu, respondenţilor li se prezintă 90 de atribute, fiecare
pe o cartelă distinctă, care definesc un automobil nou, aşa cum poate fi
el perceput de un consumator. Numărul obiectelor care urmează să fie
sortat se recomandă să nu fie mai mic de 60, dar nici mai mare de 140. Un
interval rezonabil se sugerează să fie între 60 şi 90.
Printre aceste atribute pot fi menţionate: siguranţa în utilizare,
gradul de confort, consumul de carburant, designul, calitatea, uşurinţa
manevrării, preţul, calitatea vopselei etc.
Fiecare respondent este instruit să sorteze cartelele în 11
categorii, în funcţie de cât de mult apreciază automobilul la atributul
respectiv (gradul în care se apropie de nivelul ideal).

9
 Material de studiu CERCETĂRI DE MARKETING
Specializarea Administrarea Afacerilor/Economia Comerţului Turismului şi Serviciilor

Pentru a facilita analiza statistică, subiectul investigat

trebuie să se conformeze cotelor alocate fiecărui nivel de pe scală, astfel
încât să rezulte o repartiţie normală.
La cei 90 de stimuli distribuţia arată astfel:

POZIŢIA ATRIBUTULUI
Excelent Foarte slab
Nivelul pe 1 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
scală Cote 03 4 7 1 1 1 1 1 7 4 3
0 3 6 3 0
După cum se observă între cei doi poli ai scalei se situează încă
nouă niveluri corespunzătoare. Numerele de pe rândul cotelor arată câte
cartele (atribute) trebuie alocate fiecărui nivel. Pe primele trei cartele de la
polul "excelent" se va trece cifra 10, următoarelor 4 - cifra 9 şi aşa mai
departe. Nivelului central al scalei - care este categoria neutră - i se vor
repartiza cartele la care există ambiguitate sau asupra cărora individul nu
se poate pronunţa.
În final, vor exista 11 grupuri de cartele, fiecare grup conţinând
numărul de cartele alocate şi având trecut numărul corespunzător, de la O la
10.
Scala Q-Sort poate fi folosită pentru a realiza ordonarea relativă a
itemurilor pe diferiţi indivizi, pentru, ca apoi, să se construiască grupuri de
indivizi (clusters), care au aceleaşi preferinţe. Aceste grupuri pot fi apoi
analizate şi se pot constitui ca o bază pentru segmentare.
Pentru analiza răspunsurilor şi identificarea grupurilor se poate
folosi analiza factorială.
Spre deosebire de alte metode de scalare, obiectivul central al
metodei Q-sort îl reprezintă descoperirea grupurilor de indivizi care posedă
atitudini asemănătoare.

5.3.2.8. Modelul Fishbein-Rosenberg

O metodă de scalare mai complexă are la bază modelul

Fishbein-Rosenberg de evaluare a atitudinii. În conformitate cu acest
model liniar aditiv, atitudinea unui individ faţă de un stimul (de
exemplu, un produs, un serviciu, o unitate hotelieră, o staţiune
balneoclimaterică etc.), se poate determina cu ajutorul următoarei relaţii:
h
Pjk   Wik xOij
i 1
unde:
Pjk - atitudinea individului "k" pentru stimulul "j";

10
 Material de studiu CERCETĂRI DE MARKETING
Specializarea Administrarea Afacerilor/Economia Comerţului Turismului şi Serviciilor

Wjk - importanţa acordată de individul "k" atributului "i" (se

consideră "h" atribute apreciate ca importante pentru formarea
atitudinii, suma importanţei ce le este ataşată fiind egală cu 1);
Oij - măsura (pe o scală de la O la 1) în care stimulul "j" îl satisface pe
individ în privinţa atributului "i".
Alături de metodele de scalare prezentate, în cercetările de
marketing mai pot fi utilizate şi alte metode cum sunt:
•
metoda de scalare a lui Stephenson;
•
scala lui Guttman;
•
scalarea metrică multidimensională;
•
scalarea nemetrică multidimensională.

5.4. Rezumat

Măsurarea reprezintă procesul de exprimare simbolică, numerică sau

nenumerică a gradului în care un obiect sau un fenomen posedă o
anumită caracteristică sau proprietate. Instrumentul cu autorul cărui se
realizează măsurarea poartă denumirea de scală. În cercetările de
marketing se pot utiliza patru tipuri de scale: nominale, ordinale, interval,
proporţionale. Printre metodele de scalare cele mai utilizate în cercetările
de marketing se numără: diferenţiala semantică, scala lui Stapel, scala lui
Likert, metoda comparaţiilor perechi, metoda ordonării rangurilor, scala
cu sumă constantă şi modelul Fishbein-Rosenberg.

Cuvinte cheie:, Scala ordinală, Scala interval, Scala

proporţională, metode de scalare

5.5. Test de autoevaluare

Raspunsul îl gasiţi la pag 91.

1. Care sunt cele patru tipuri de scale utilizate în cercetările de

marketing?
2. Ce se înţelege prin scalare? Dar prin scală?
3. Care sunt şi în ce constau principalele metode de scalare?

5.6. Concluzii

11
 Material de studiu CERCETĂRI DE MARKETING
Specializarea Administrarea Afacerilor/Economia Comerţului Turismului şi Serviciilor

Măsurarea reprezintă procesul de exprimare simbolică, numerică sau

nenumerică a gradului în care un obiect sau fenomen posedă o anumită
caracteristică sau proprietate.
Instrumentul cu ajutorul căruia se realizează măsurarea poartă denumirea
de scală. Aceasta poate fi constituită:
- dintr-un instrument fizic, cum sunt cele pentru măsurarea
greutăţii ori lungimii sau
- dintr-o construcţie fizică prezentă în instrumentarul de culegere a
datelor de natură calitativă, cum este în cazul măsurării
atitudinilor, preferinţelor, imaginii şi a altor componente ale
cercetărilor de marketing.
.

5.7. Bibliografie obligatorie

1. Balaure, Virgil (coordonator), Marketing, Editura Uranus,

Bucureşti, 2003
2. Cătoiu, Iacob (coordonator), Cercetări de marketing, Editura
Uranus, Bucureşti, 2002
3. Cătoiu, Iacob (coordonator), Metode şi tehnici utilizate în
cercetările de marketing. Aplicaţii, Editura Uranus, Bucureşti, 1999
4. Kotler, Philip, Managementul marketingului, Editura Teora,
Bucureşti, 2004
5. Kotler, Philip, Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti,
2003

12