FUNDAŢII SPECIALE PENTRU

CLĂDIRI

CURSUL 6
 CONSOLIDĂRI DE TERENURI SLABE

• piloţi de balast
• perne de balast
• injecţii de înaltă presiune
• injecţii de lapte de ciment
-injecţii sub platforme ;
-injecţii sub fundaţii ;
-injecţii sub radier ;
-micropiloţi injectaţi ;
•coloane de beton slab
2
 COLOANE DE BALAST, NISIP, PIATRĂ SPARTĂ

 Scopul îmbunătăţirii cu coloane de balast a terenurilor de

fundare slabe este de a mări capacitatea portantă a
acestora prin îmbunătăţirea caracteristicilor fizico-
mecanice ale terenului natural.
 Aceste coloane pot fi realizate prin batere sau vibrare.
COLOANE REALIZATE PRIN VIBRARE
Executarea prin vibrare a coloanelor îmbunătăţeşte
terenul slab prin:
 efectul de îndesare laterală a terenului, ca urmare
a introducerii prin vibrare a unui tub închis la partea
inferioară;
 introducerea în terenul natural, prin interiorul tubului
metalic a unei cantităţi de balast, îndesată prin vibrare,
concomitent cu extragerea tubului metalic.
 COLOANE REALIZATE PRIN BATERE
Efectul de îndesare laterală a terenului, ca urmare a înfigerii prin batere a
coloanei metalice;
 introducerea în teren, prin interiorul coloanei, a unei cantităţi de balast sub
formă de porţii, îndesat prin batere, concomitent cu extragerea coloanei
metalice.
Efectele metodei
 Realizarea coloanelor de balast, indiferent de tehnologia folosită de vibrare
sau batere, are ca efect direct sporirea densităţii medii a masivului de
pământ natural astfel îmbunătăţit, în locul balastului ca material
suplimentar, ori de câte ori va fi posibil, se vor utiliza deşeuri industriale
(cenuşi, zguri etc), avantajoase din punct de vedere economic, avându-se
în vedere efectul pe care aceste materiale îl pot avea în timp asupra
chimismului apei subterane şi a elementelor de construcţii.
DOMENII DE APLICARE

 Terenurile de fundare slabe care pot fi îmbunătăţite cu metoda

compactării de adâncime cu coloane de balast sunt
următoarele:
nisip mijlociu, curat sau rar cu pietriş;
nisip fin prăfos;
nisip argilos;
în stare afanată, situate deasupra sau sub nivelul apelor
subterane.
Se recomandă ca vârful coloanei de balast să pătrundă cel puţin
30 cm în stratul de fundare bun.
PILOTI DE BALAST

Aceasta metoda se foloseste pentru a intari portanta terenurilor

pentru o multitudine de proiecte de fundatii sau geotehnice.
 Pentru a executa coloanele de balast , o lance vibratoare
penetreaza terenul pina la adincimea necesara si cavitatea
rezultata este umpluta cu material tare (balast sau piatra ).
Interactiunea dintre coloanele de balast sau pietre si terenul
din jurul lor este executata prin vibrarea in trepte a umpluturii
, fiecare incarcare fiind pe rind compactata . Astfel se ajunge
ca , de la diametrul vibrolancei de aproximativ 400 mm ,
diametrul mediu al coloanei sa fie de aproximativ 800 mm .
Coloanele se fac intercalat in zig-zag la o distanta de 1- 3 m
sau functie de decizia proiectantului depinzind de rezistenta
necesara.
 MODUL DE REALIZARE A ÎNCERCĂRILOR DE PENETRARE STATICĂ LA
VERIFICAREA GRADULUI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A UNUI TEREN SLAB DE
FUNDARE CU COLOANE DE BALAST
Distanța d dintre axele coloanelor se
determină cu relația:
În care:
D este diametrul coloanei de pământ (D =
0,42 cm ),
γd – greutatea volumică în stare uscată
inițială.
Coloanele de pământ se dispun în plan ca o
rețea cu ochiurile în formă de triunghi
echilateral cu distanța de 0,5d,
după o direcție și 0,87d, după cealaltă
direcție.
Dispunerea coloanelor de pământ în plan
CALCULUL CAPACITĂŢII PORTANTE A UNEI COLOANE
 Urmărind prezentarea schematică a modului de cedare, se
constată că aceasta poate să fie rezultatul:
 a) poansonării terenului natural de sub coloană, în care caz
eforturile unitare tangenţiale dezvoltate pe suprafaţa laterală,
/, şi efortul unitar la vârful coloanei, crz, egalează la echilibru
limită, rezistenţa terenului pe vârful coloanei, pv. Astfel,
pentru o coloană de lungime dată, D, încărcarea critică de
poansonare pcr p, se stabileşte cu relaţia
VERIFICAREA ÎMBUNĂTĂŢIRII TERENULUI

 Calitatea lucrărilor de îmbunătăţire în adâncime cu

coloane de ballast executate prin vibrare sau batere este
pusă în evidenţă prin caracteristici ale coloanei propriu-
zise: continuitatea coloanei, calitatea şi cantitatea
balastului folosit şi caracteristici asupra terenului dintre
coloane, numit teren îmbunătăţit.
 Gradul de îmbunătăţire obţinut va putea fi stabilit prin
următoarele încercări:
 - încercări de penetrare statică sau dinamică efectuate în
corpul coloanelor şi între coloane; 3 penetrări statice pe
amplasamentul construcţiei respectiv la fiecare 100mp,
 1 încercare de penetrare dinamică în corpul coloanei şi 2 între
coloane;
 - încercări prin încărcare directă, a terenului îmbunătăţit, cu
plăci rigide.
POZIŢIONAREA COLOANELOR
 Dispoziţia în plan a coloanelor
 Dispoziţia în plan a coloanelor de balast se face după o reţea în formă de
triunghi echilateral cu latura egală cu distanţa / interax. Dimensiunile
laturilor suprafeţei de îmbunătăţit vor depăşi în plan dimensiunile tălpii
fiecărei fundaţii cu o lăţime a zonei de gardă egală cu L • î] , unde L este
latura fundaţiei, iar -- un coeficient ce se ia cu valoarea de 0,50 pentru
fundaţii continui şi izolate şi respectiv de 0,35 pentru radiere.
 Dimensiunea coloanei
 Diametrul proiectat al coloanei din balast este în funcţie de utilaj şi
de diametrul maxim exterior d al tubului de inventar folosit la realizarea
găurii care este de regulă cuprins între 219 şi 508 mm. Diametrul coloanelor
va fi
 dc = (1,1…1,2)d. Lungimea coloanelor hc va fi stabilită din condiţiile de
capacitate portantă şi deformaţie ţinând seama de caracteristicile de
rezistenţă şi deformaţie atât a terenului natural de sub zona îmbunătăţită cât
şi a celui îmbunătăţit.
MODURI DE CEDARE A COLOANELOR DE BALAST
 CEDĂRI PRIN EXPANDARE -UMFLARE

 Această cedare are loc când în corpul coloanei şi în

terenul din jur se atinge echilibrul limită*.
 Notând cu <jrl tensiunea radială considerată limită şi
care corespunde cedării terenului din jurul coloanei,
încărcarea critică verticală şi care induce cedare prin
expandare pcre, se poate obţine cu relaţia de forma:
 unde NŢ şi Nq sunt calculaţi funcţie de <j>c şi 0 (unghiul de frecare
internă atât pentru materialul din coloană cât şi pentru terenul din jurul
coloanei), rezultând astfel valori limită p inferioare şi superioare.
 Pentru terenuri coezive, crr/ se poate obţine din încercări
presiometrice, iar în lipsa acestora se recomandă ca:

unde cu este coeziunea nedrenată, stabilită din încercări CU,

Analizând relaţiile [3.13] şi [3.15], se poate constata că nu se obţine un spor de capacitate portantă a
coloanei numai prin simpla sporire a lungimii acesteia, deoarece dincolo de valoarea :
ETAPELE DE REALIZARE A COLOANELOR PRIN BATERE
 Executarea coloanelor de balast prin batere se face cu utilajul Franki şi comportă
parcurgerea următoarelor operaţii :
 aducerea coloanei metalice (^508m/w) pe punctul de lucru, turnarea betonului uscat
(aprox. 200 dm3) necesar pentru formarea dopului {hdop = 1,20m) urmată de
îndesarea acestuia prin lovituri ale berbecului de la înălţimea de 1.. .2m;
 înfigerea coloanei metalice în teren prin lovituri de berbec de la înălţimea de 7...10m,
aplicate dopului, care antrenează coloana metalică şi care continuă până la atingerea
cotei hc stabilită pentru lungimea coloanei;
 scoaterea dopului prin batere (coloana fiind suspendată de cabluri de extracţie), până ce
betonul din dop mai rămâne în coloană pe o grosime de 0,20...030m;
 -formarea bulbului coloanei din balast, introducând în coloană metalică o
cantitate de balast ce se îndeasă prin batere cu berbecul, stabilită experimental, în funcţie
de capacitatea de îndesare a terenului;
 - realizarea corpului coloanei de balast, prin turnare în coloana metalică a unor
porţii de balast ce se îndeasă prin lovituri deberbec; operaţiunea se execută concomitent
cu extragerea coloanei metalice pe câte 25...30cm;
 - această ultimă operaţiune continuă până la suprafaţă terenului, coloana
metalică fiind totodată complet extrasă din teren.
MODEL PENTRU CALCULUL DISTRIBUŢIEI ÎNCĂRCĂRII
FUNDAŢIEI LA TERENUL ÎMBUNĂTĂŢIT CU COLOANE DE BALAST

În cazul în care lucrarea de

îmbunătăţire cu coloane de
balast se execută sub apă,
diagramele prezentate în figură
se vor exprima ţinând cont de
presiunea apei din pori,
parametrii geotehnici fiind
exprimaţi în termenii
tensiunilor efective sau totale.
ETAPELE DE CALCUL DIN CONDIŢIA DE TASARE

 Cunoscându-se tasarea de referinţă pentru construcţie, din restricţia de tasare la

starea limită de deformaţie a terenului de fundare îmbunătăţit se alege tasarea
finală (efectivă), rezultând pe baza celor trei diagrame, încărcările ce revin pe
rând terenului dintre coloane şi coloanelor şi din acestea, încărcarea optimă
transmisă de fundaţie, deci dimensiunile fundaţiei pentru încărcarea de la
suprastructura calculată anterior. Cu încărcarea ce revine pe capul coloanei se
face verificarea la starea limită de capacitate portantă prin comparaţie cu
încărcările critice la poansonare şi expandare; rezultă apoi lungimea efectivă
pentru a nu se produce poansonarea, cu care se verifică şi restricţia de cedare
prin expandare,avănd astfel lungimea finală a coloanei, pentru un aranjament al
grupului de coloane cunoscut din calculul de predimensionare prezentat anterior.

 Modificări ulterioare

 Dacă nu se respectă restricţiile din verificările la starea limită de

deformaţii şi starea limită de capacitate portantă se poate modifica aranjamentul
grupului de coloane considerat, având în vedere că dimensiunile coloanelor
(diametru şi lungime) nu pot fi modificate.
FAZELE DE EXECUŢIE PRIN BATERE A COLOANEI CU
UTILAJUL FRANKI
FAZELE DE EXECUŢIE A COLOANEI BALAST CU O
SINGURĂ VIBROPRESARE
 ETAPELE DE REALIZARE A COLOANELOR PRIN VIBRARE
 Executarea coloanelor de balast prin vibrare se realizează cu o instalaţie formată dintr-
un utilaj echipat cu un vibrator (agregatul vibropresare AVP-1 etc.) şi un tub de inventar-
metalic şi comp* respectarea succesiunii următoarelor operaţii se introduce tubul în teren cu
clapetele închise, în poziţie verticală, sub acţiunea vibraţiilor şi a propriei greutăţi, se opreşte
generatorul şi se umple tubul prin fereastra de alimentare cu cantitatea de balast prevăzută
pentru o siîi înfigere;
 se începe extragerea tubului pe primii 50cm, vibrogeneratorul fiind în funcţiune, timp în care
se deschid clapetele iar balastul umple gaura creată prin înfigerea tubului; se oj ridicarea
tubului, lăsând generatorul în funcţiune timp de 10...15sec, după care se completează cantitatea
de balast din tub şi se continuă extragerea până la suprafaţă cu o viteză uniformă, ajustându-se
cantitatea de balast pentru completarea coloanei şi se notează cantitatea folosită la realizarea
acestei etape;
 la executarea coloanei de balast cu o singură vibropresare se repetă operaţiile descrise la
coloana executată prin vibrare, prin închiderea clapetelor şi reintroducerea tubului până la
refuz sau până la adâncimea atinsă la prima îniigere, în corpul coloanei de balast executată
anterior; dacă este necesar, operaţiunile de vibropresare vor fi reluate, obţinându-se coloane
dublu, triplu sau mulţivibropresate;
coloana cu o singură vibropresare
 Avantajul executării acestor coloane din balast prin vibrare este că realizarea lor se
poate face în toate anotimpurile.
 METODA DE EXECUTIE A PILOTILOR DE BALAST PRIN
VIBROÂNLOCUIRE CU MATERIAL DE UMPLERE ÎN
TERENURI SLABE ŞI (SAU) UMEDE

Aceasta metodă se foloseste pentru a mări capacitatea portantă a terenurilor de

fundare.
Pentru a executa coloanele de balast , o lance vibratoare penetrează terenul până la
adâncimea necesară şi cavitatea rezultată este umplută cu material tare (balast sau
piatră ). Interacţiunea dintre coloanele de balast sau pietre şi terenul din jurul lor este
realizată prin vibrarea în trepte a umpluturii , fiecare încărcare fiind pe rând
compactată . Astfel se ajunge ca , de la diametrul vibrolancei de aproximativ 400
mm, diametrul mediu al coloanei să fie de aproximativ 800 mm . Coloanele se
realizează intercalat
în zig-zag la o distanta de 1-3 m sau funcţie de decizia proiectantului depinzând de
rezistenţa necesară.
 – COMPACTAREA DE ADÂNCIME

 În cazul în care stratul slab de fundare se extinde pe o

adâncime mai mare și îmbunătățirea lui nu se poate
realiza prin compactare de suprafață se impune
compactarea pământului în adâncime. Aceste situații
apar atât la pământurile sensibile la umezire (PSU) cât și
la nisipuri afânate, terenuri slabe saturate cu grosimi mai
mari de 4-6 m, terenuri cu compresibilitate mare,
depozite neconsolidate, etc.
ETAPE DE LUCRU
COMPACTAREA DE ADÂNCIME

 Se obtine astfel un teren compactat cu un suport de

fundatie integrat , având o compresibilitate scăzută şi o
portanţă ridicată.
 In terenurile coezive o consolidare relativ rapidă se
obţine prin injectarea de apă sub presiune în faţa găurii
ce se va forma, apa care va fi scoasă afară de pietrele ce
formează coloana.
EXISTA DOUA METODE PRINCIPALE PENTRU EXECUTIA
COLOANELOR DE BALAST :

Metoda conventională de încărcare prin partea de sus (top drive ):


Se utilizează un utilaj special construit cu lancea vibratoare montată
pe un suport şi un sistem de încărcare în capătul de sus al lancei .
Pietrele coboară de-a lungul lanciei printr-o ţeavă sudată de corpul
lancii şi cad în groapa după care sunt compactate. In timpul vibrării
se face şi încărcarea.
Exista un sistem PTC la care bena de încărcare culisează de-a lungul
lancei , încărcarea de la un backhoe loader se face de la vârful lancei
vibratoare , apoi bena se ridică în capătul de sus al lancei după care
urmează încărcarea propriu-zisă a gurii.
EXECUŢIA PILOŢILOR
METODA DE INCARCARE LA NIVELUL DE JOS
( BOTTOM DRIVE )
 Acesta este un proces “uscat” folosit pentru a trata soluri instabile
sau soluri cu un nivel de apa ridicat.
 Lancea vibratoare penetreaza solul slab sub actiunea vibratiilor si
(sau) injectiei de apa sub presiune si se formeaza o gaura , de obicei
pina la stratul de rezistenta.
 Dupa ce este tinut in adincime un timp scurt , vibratorul este retras si
o incarcatura de pietre este plasata in gaura.
 Vibratorul este reintrodus in gaura , pietrele sunt compactate ,
deplasate lateral si amestecate cu solul inconjurator .
 Adaugind incarcaturi succesive de piatra si compactindu-le de
fiecare data , o coloana compacta de pietre este construita de jos in
sus. Amestecul de pietre cu solul , ca si coloanele compactate
servesc amindoua la intarirea semnificativa a solului.
 METODE DE IMBUNATATIRE A TERENULUI
PROCEDEE CHIMICE

Coloane din var

Injectarea ca metoda de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare alcatuite din argile

moi este ineficienta, in principal datorita permeabilitatii extrem de reduse a acestora.Iin
aceste conditii se poate aplica un alt procedeu de modificare a proprietatilor pamanturilor
argiloase moi si care consta in introducerea varului in adancime in teren, prin coloane
din var.
Fenomene ce au loc in teren:-in contact cu apa are loc o reactie de hidratare prin
formarea de Ca(OH)2 in timp scurt si puternic exotermic. Ceea ce conduce la scaderea
continutului de apa.
Are loc o modificare aproape imediata a proprietatilor pamantului datorira aportului de
ioni de calciu.
La aceste efecte se adauga efectul propriu al unor coloane prin capacitatea
portanta proprie si eventual un drenaj radial.
MODUL DE EXECUŢIE

 Se executa un foraj cu diametrul

variind intre 32-50 cm,pe intreaga
frosime a stratului de pamant
argilos saturat;daca pamantul nu
poate mentine vertical peretele
gaurii forate, se vor folosi foraje
cu tubaj recuperabil prevazut la
partea inferioara cu clapete ce se
pot deschide;
 Golul creat se umple cu var nestins
in bulgari si se compacteaza prin
batere cu o mandrina introdusa in
foraj.