Marmota

Regn: Animalia

Increngatura: Chordata

Clasa: Mammalia

Infraclasa: Eutheria

Supraordin: Euarchontoglires

Ordin: Rodentia

Subordin: Sciuromorpha

Familie: Sciuridae

Subfamilie: Xerinae

Trib: Marmotini

Gen: Marmota

Biotop: Marmota traieste in munti la altitudini cuprinse intre 1 300 si

3 000 m. Aceasta amplitudine altitudinala ar putea fi explicata prin
racoarea hibernala pe care o cauta cat si prin presiunea exercitata de
om asupra speciei.

Hranire: Marmota este cecotrofa, adica ea isi digera de doua ori

alimentele ingerandu-si unele din propriile crotine. Marmotele alpine se
hranesc cu vegetale erbacee, seminte si mici nevertebrate (insecte,
paianjeni, viermi). Ele prefera mladite fragede si isi tin hrana cu
membrele anterioare.
Morfologie: Parul marmotei este brun, negru sau maro. Are corpul
bondoc, prezentand urechi rotunde. Membrele marmotei sunt scurte si
puternice, iar coada este lunga. Talia este de la 46 la 66 cm, cu o
greutate cuprinsa intre 2 si 9 kg. Este denumita “fluieras” intrucat
atunci cand este in pericol, ea fluiera pentru a alerta celelalte
marmote, care se vor refugia in vizuina.

Importanta: Marmotele au o importanta economica semnificativa:

grasimea si carnea lor sunt consumate de catre oameni, iar blana lor
este valoroasa. Numarul mic de indivizi ai populatiilor de marmote alpine
din tara noastra nu pune problema industrializarii acestora. Local
marmotele pot dauna culturilor agricole, insa pagubele sunt de obicei
nesemnficative. Marmotele sunt implicate in epizootia ciumei in natura.