DIAGNOSTICAREA DEZECHILIBRULUI ROŢII DE AUTOMOBIL

1. Generalităţi

Sistemul de rulare al automobilului se compune din roţi şi elementele de legătură ale

acestora cu punţile automobilului.
Roţile de automobil au rolul să susţină automobilul atât în repaus cât şi în mers, să
menţină direcţia de deplasare, să efectueze frânarea şi să îmbunătăţească suspensia
automobilului prin intermediul pneurilor.
În timpul exploatării automobilului, roţile sunt supuse la eforturi variate, care determină
o serie de schimbări în starea tehnică, dintre care:
- uzura benzii de rulare a pneului;
- ruperea prezoanelor arborilor planetari;
- fisurarea, spargerea sau încovoierea discurilor roţilor;
- deformarea jantelor, etc.

2. Aparate şi scule utilizate

Sunt folosite următoarele aparate şi scule:

- elevator pentru ridicarea automobilului;
- maşina de echilibrat roţi cu arbore oscilant tip AMR 2;
- dispozitiv de comprimat pneul pentru montarea maselor de echilibrare;
- cleşte special pentru montat masele de echilibrare pe marginea jantei;
- dispozitiv pentru măsurarea înălţimii profilului benzii de rulare a pneului;
- scule universale: chei fixe, chei tubulare, şurubelniţe.

3. Recomandări privind întreţinerea roţilor

Refolosirea pneurilor:
- pneurile montate la roţile din faţă sau la roţile din spate trebuie să fie de aceeaşi
structură (radială, convenţională), de aceleaşi dimensiuni, marcă şi tip;
- se va verifica cu regularitate presiunea în pneuri (cu sau fără camere de aer) folosind
manometrul şi nu prin apreciere vizuală;
- după efectuarea oricărei intervenţii asupra roţii de automobil, care necesită modificarea
poziţiei pneului faţă de jantă, este necesară reaşezarea în aceeaşi poziţie (se marchează
iniţial poziţia pneului faţă de jantă);
- pentru pneurile cu camere de aer se recomandă curăţirea la interior a pneului şi uscarea
camerei de aer; pentru reducerea frecărilor dintre pneu şi camera de aer, în interiorul
pneului se împrăştie pudră de talc;
- se măsoară cu dispozitivul special (tip şubler de interior) înălţimea profilului benzii de
rulare (să fie de cel puţin 1,6 mm, conform reglementărilor actuale).
Permutarea roţilor. În timpul utilizării automobilelor, din cauza acţiunii factorilor
legaţi de starea tehnică necorespunzătoare a autovehiculului (direcţie, suspensie,
unghiuri de stabilizare ale roţilor, etc.), structura şi starea de întreţinere a drumurilor,
încărcătura şi repartizarea neuniformă a acesteia pe punţile automobilului, mediu

1
(temperatură, precipitaţii, etc.) şi maniera de conducere, se uzează rapid şi neuniform
banda de rulare a pneului.
Din această cauză, pentru egalizarea uzurilor la pneuri, se recomandă schimbarea roţilor
de pe automobil între ele (permutarea roţilor), folosindu-se scheme tehnologice de
permutare a roţilor, în general după fiecare 30000 km rulaţi.

4. Dezechilibrul roţilor de automobil

În general, orice corp în mişcare de rotaţie este dezechilibrat atunci când centrul său de
greutate nu coincide cu centrul său de rotaţie Astfel, o roată de automobil este
dezechilibrată static atunci când centrul de greutate G al roţii se află în planul median al
roţii, dar nu coincide cu centrul de rotaţie O (fig. 1, a). În această situaţie, atunci când
roata se roteşte cu turaţia ω, lagărul roţii este supus la o forţă centrifugă de mărimea:

C = m·r·ω2,
unde:
m – masa (neechilibrată) a roţii;
r – distanţa de la centrul masei m la centrul de rotaţie O;
ω – viteza unghiulară a roţii.

C2 C1

mg2 mg1
b b

G
r r
m m

a a
C C

a). b).

Fig.1. Echilibrarea statică (a) – dinamică (b)

O roată de automobil este dezechilibrată dinamic atunci când centrul de greutate G al

roţii nu este nici în planul median al roţii, nici pe axa sa de rotaţie(fig. 1, b). În aceste
condiţii, lagărul roţii este supus, în plus faţă de dezechilibrarea statică, la un cuplu, în
raport cu centrul O de rotaţie, de mărime

M = ± a·m·r·ω2,

care determină oscilaţii ale roţilor directoare.

2
 Condiţii de echilibru:
a). static (fig. 1, a):

n
m·r + ∑ m gi ·ri
i =1
n
= 0 , a ⋅C = b⋅C'
m + ∑ m gi
i =1

unde: b este jumătatea lăţimii jantei.

b). dinamic (fig. 1, b):

a·C = b.(C1 – C2) şi C = C1 + C2

Astfel, pentru echilibrarea unei roţi de automobil este suficient să se cunoască:

dimensiunea jantei, mărimea masei neechilibrate şi dispunerea unghiulară a centrului
masei neechilibrate.
Cauzele dezechilibrării roţilor. Cauzele care conduc la dezechilibrarea roţilor sunt:
- imprecizia dimensiunilor jantei, pneului sau camerei de aer;
- neomogenitatea materialului anvelopei sau jantei;
- deformarea jantelor;
- uzuri neuniforme ale pneului;
- desprinderea de pe jantă a maselor folosite la echilibrarea roţii;
- modificarea poziţiei pneului faţă de jantă după efectuarea unei “pene de cauciuc”;
- folosirea manşoanelor în interiorul anvelopei.
Tehnologia echilibrării roţilor de automobil. Pentru echilibrarea roţilor de automobil
cu maşina de echilibrat roţi cu arbore oscilant, tip AMR-2 (fig. 2), se fac următoarele
operaţii preliminare:
potenţiometru de reglare în plan exterior
aparat de măsură disc gradat martor fixare contragreutate

potenţiometru de flanşă de fixare

reglare în plan exterior roată
tambur gradat
lampă martor
întrerupător
motor electric manetă - 3 poziţii
I – plan exterior (dreapta)
O – neutru (centru)
II – plan interior (stânga)

Fig. 2. Aparat de echilibrat roţi tip AMR - 2

3
- se verifică vizual roata, să nu prezinte uzuri exagerate şi neuniforme sau jantă
deformată;
- se curăţă de praf sau noroi janta roţii;
- se montează roata pe flanşa arborelui oscilant al maşinii de echilibrat.

Echilibrarea statică. Pentru echilibrarea statică se execută operaţiile:

- se blochează roata într-o poziţie oarecare;
- se deblochează roata lăsând-o să se rotească liber, situaţie în care aceasta se va poziţiona
în echilibru stabil: centrul de greutate al roţii (a cărui poziţie este determinată de masele
neechilibrate) se va afla sub centrul de rotaţie;
- se echilibrează static roata prin montarea în partea superioară a marginii jantei a unor
mase de echilibrare (din aliaje de plumb);
- se consideră echilibrarea statică realizată atunci când, după plasarea maselor de
echilibrare, după o uşoară rotire roata rămâne într-o poziţie labilă, indiferent de poziţia
iniţială (echilibru indiferent).

Echilibrarea dinamică. Pentru echilibrarea dinamică se execută următoarele operaţii:

- se blochează roata într-o poziţie oarecare;
- se poziţionează potenţiometrele la valorile de reglare recomandate în tab. 1 în funcţie de
dimensiunile jantei roţii;
- se comută întrerupătorul de pornire/oprire pe poziţia “cuplat”;
- se comută maneta din poziţia “zero” în poziţia I (pentru dispunerea maselor de
echilibrare în planul exterior al jantei);
- se roteşte tamburul gradat până ce acul indicatorului aparatului de măsură ajunge la
gradaţia zero;
- se continuă rotirea tamburului gradat cu 90° în acelaşi sens, poziţie în care se citeşte la
aparatul de măsură valoarea masei de echilibrare necesare, iar pe discul gradat se
identifică direcţia radială pe care se va plasa masa de echilibrare;
- se comută maneta în poziţia “zero”;
- se trece comutatorul pe poziţia “oprit” pentru oprirea maşinii;
- se ridică apărătoarea roţii;
- se roteşte roata până când în dreptul tijei de reperare ajunge gradaţia urmărită de pe
discul gradat, identică cu cea citită pe tamburul gradat;
- cu ajutorul unui dispozitiv special se acţionează asupra pneului şi se montează masa de
echilibrare pe jantă în poziţia radială corespunzătoare;
- se verifică din nou echilibrul dinamic al roţii: normal, aparatul trebuie să indice un
dezechilibru de max. 5 grame;
Dacă aparatul indică o valoare mai mare de 10 grame, se trece la echilibrarea roţii în
planul II, executând aceleaşi operaţii.

Notă: Pentru jantele din aliaje neferoase ale autoturismelor, aplicarea maselor de
echilibrare se face în general prin lipire cu adeziv sau soluţie specială.

4
5. Despre anvelope
5.1. Citirea anvelopelor, marcaje şi simboluri

Nr. crt. Denumire Observaţii

Latimea sectiunii anvelopei,
1 In exemplul de mai sus, 195 mm
in mm
Raportul dintre inaltimea
2
sectiunii si latimea sectiunii, in %.
Constructia anvelopei
3
(R = Radiala)
Diametrul jantei,
4
in inch
Capacitatea maxima de incarcare
5 incarcatura maxima admisa si impun indicii de sarcina
(indice de sarcina)
6 Indice de viteza
TUBELESS –
7 de aer pentru etanseizare ci un strat de cauciuc sintetic la
anvelopa fara camera de aer
8 Marca si numar aprobare tip ECE
In acest caz este 65. Inaltimea flancului anvelopei va fi 65%
din 195 mm, deci 126.75 mm.
Majoritatea covarsitoare a anvelopelor moderne de
autoturisme sunt de constructie radiala, adica pliurile
carcasei sunt dispuse perpendicular pe directia de rotatie si
paralel cu razele cercului anvelopei. Unele pneuri de uz
industrial, unele anvelope pentru camioane si vehicule tot-
teren au o constructie cu pliuri incrucisate pentru o
rezistenta crescuta la sarcina, socuri si intepaturi. Pneurile
de uz normal au renuntat la aceasta constructie in favoarea
celei radiale datorita sporului semnificativ de performanta
la rularea cu viteze ridicate
Diametrul cercului interior al anvelopei, in acest caz 15 inch
(toli). Un inch (tol) = 2.54 cm
Desemneaza greutatea maxima pe care o poate suporta o
anvelopa, in acest caz 91 = maxim 615 kg/anvelopa.
Producatorii auto calculeaza greutatea autovehiculului +
pentru anvelopele folosite. Respectarea acestui indice este
deci importanta pentru reducerea riscului de explozie la
rularea cu autovehiculul incarcat
Reprezinta viteza maxima la care este proiectata sa ruleze in
siguranta o anvelopa. Este stabilit de catre producatorii auto
peste viteza maxima constructiva a autovhiculului. In acest
caz, H desemneaza viteza maxima 210 km/h.
Anvelopele moderne de uz normal nu mai folosesc camere
interior care ia locul acesteia.
-

5
 Amplasarea indicatorului de
9 -
uzura a benzii de rulare
10 Caracteristici de iarna
11 Simbol "fulg de zapada"
Data de fabricatie
12
(saptamâna, anul)
Simbol de conformitate al
13
Departamentului de Transport
14 Cod producator DOT
15 Tara de fabricatie
16 Denumirea comerciala
Detalii de constructie
17
de anvelopei
18 Marcaj al sarcinii si presiunii
19 Tipul anvelopei
Marca impusa de reglementarile
20 SUA privind informarea
consumatorului
Amplasarea indicatorului de
21 uzura al benzii de rulare pentru
iarna
M&S - Mud & Snow - Noroi & Zapada
Desemneaza o anvelopa testata si calificata pentru "utilizare
in conditii servere de iarna cu zapada abundenta"
Ultimele 4 cifre din numarul DOT. Exceptie: anvelopele
fabricate inainte de 1999 - 2000 au data de fabricatie
marcata cu 3 cifre
-
-
-
Numele comercial al profilului de anvelopa. Exemple: SP
SPORT MAXX, EXCELLENCE
Marcaje de importanta relativ redusa deoarece nu sunt
bazate pe teste complet reglementate :
- TRACTION, urmat de una din valorile: AA, A, B, C, denota
capacitatea de franare a anvelopei pe doua suprafete: asfalt
ud si beton ud. Acest indicator nu se refera la aderenta
pneului la accelerare sau in viraje. Un cauciuc cu marcaj
TRACTION AA este creditat de producator cu abilitati de
franare la ud foarte bune. Acesta va avea de obicei in
compozitie cauciuc si compusi cu aderenta ridicata.
- TREAD WEAR, urmat de un numar de obicei de la 100 in
sus se refera la rezistenta la uzura a anvelopei. Cu cat este
mai mare acest numar, cu atat anvelopa va rezista mai bine
in timp la uzura normala. Testele efectuate de producatori
se desfasoara in conditii ideale iar 'notele', numerele (de
exemplu: 240, 260 sau 300), sunt acordate pornind de la
anvelopa considerata de referinta de catre producatorul
respectiv, anvelopa care poate sa difere de la un producator
la altul. Din aceste motive acest indicator are doar titlu
informativ iar comparatia bazata pe el se face doar intre
anvelope produse de acelasi grup industrial.
- TEMPERATURE, urmat de o litera, A, B sau C. Se refera la
capacitatea anvelopei de a disipa caldura si de a rula la
viteze ridicate si temperaturi inalte. Pentru acordarea
ratingului de temperatura se efectueaza doua teste
standardizate, unul la 160 km/h si altul la 187 km/h.
Simbolul A inseamna ca anvelopa a trecut ambele teste, B
denota ca pneul a trecut doar testul la 160 km/h iar C
inseamna ca anvelopa nu a trecut niciunul din testele
respective.
Dupa standarde DOT, pentru alegerea anvelopei este mai
util indicele de la punctul 5
Radial
Clasa de calitate
-
6
5.2. Decodificarea numarului DOT al anvelopelor.
Data si locul fabricatiei unei anvelope

Numarul DOT (sau codul DOT) este de fapt o combinatie de cifre si litere
standardizata de Ministerul Transporturilor al SUA (Department of Transportation) care
contine informatii despre producatorul anvelopei, tara de origine si, cel mai important,
data fabricatiei. Unde se gaseste numarul DOT? In primul rand, codul DOT trebuie
identificat corect pe peretele lateral (flancul) anvelopei. El este de forma DOT XXXX
XXX(X) 0000 unde X reprezinta orice litera iar 0 orice cifra. Parantezele inseamna ca
simbolul respectiv poate sa lipseasca.
Atentie! Conform regulamentelor, codul DOT este marcat complet pe cel putin
un flanc al anvelopei. In practica, acest lucru inseamna ca tocmai grupul ultimelor 3 sau 4
cifre, cel care desemneaza data de fabricatie, poate sa nu apara pe ambele flancuri ale
anvelopei ci doar pe unul dintre ele. Daca acesta se afla la interior, nu este vizibil la o
inspectie din lateralul masinii ci doar la demontarea rotii sau ridicarea masinii pe
elevator.
In concluzie, daca numarul DOT nu este marcat complet pe o parte a anvelopei, va
fi sigur complet pe cealalta.

Nr. crt. Denumire Observaţii

1 DOT
Primele doua simboluri
2
(primul grup de simboluri)
Ultimele doua litere
3 Reprezinta presa (autoclava) folosita in procesul de fabricatie
(primul grup de simboluri)
4 Al doilea grup de simboluri
5 Ultimul grup de cifre
Department of Transportation
Reprezinta tara (sau statul in cazul SUA) de fabricatie si
producatorul. In acest caz, ND = Germania, Goodyear
De obicei 4 dar poate fi compus si din doar 3. Combinatie
interna de litere si cifre a producatorului folosita pentru
urmarirea loturilor de catre producatori
Reprezinta data de fabricatie sub forma saptamana-an. In acest
exemplu, saptamana 47 a anului 2008. Acest ultim grup de 4
cifre este cunoscut in general ca si numar DOT chiar daca el
este de fapt doar o componenta a codului complet

Nota: Anvelopele fabricate inainte de 1999-2000, au acest grup format din doar 3
cifre. Exemplu 238 = saptamana 23 a anului 1998. Dupa anul 2000 toti producatorii au
trecut la notarea cu 4 cifre a datei fabricatiei anvelopei in codul DOT.

5.3. Indici de viteză ai anvelopelor

Indicele de viteza reprezinta viteza maxima la care o anvelopa poate transporta

sarcina mentionata ca indice de sarcina. Indicii de sarcina si de viteza sunt marcati pe
ambele flancuri ale anvelopelor :

http://www.anvelopeweb.ro/help/viteza

7
5.4. Indici de sarcină ai anvelopelor

Indicele de sarcina reprezinta sarcina maxima in kilograme pe care o anvelopa o

poate transporta la viteza maxima indicata de indicele de viteza.

http://www.anvelopeweb.ro/help/sarcina)

5.5. Calculul dimensiunilor anvelopelor

In cazul in care se doreşte schimbarea dimensiunilor jantelor si anvelopelor

autovehiculului, alegerea dimensiunilor trebuie facuta astfel incat diametrul rotii (janta +
anvelopa) sa ramana neschimbat sau sa se modifice foarte putin. Acest lucru este
important pentru a nu afecta siguranta rularii, pentru a evita situatia in care rotile freaca
aripile masinii si pentru a pastra cat mai corecte indicatiile vitezometrului de la bord.

Exemplu: Autovehiculul este echipat cu jante de 16" si aveti anvelope cu dimensiuni 205/55
R16 si doriti montarea unor jante de 17". In acest caz dimensiunile corecte vor fi 225/45
R17. Puteti folosi calculatorul de la adresa de mai jos pentru corespondentele intre diferite
dimensiuni:
http://www.tiresizecalculator.info/guide.php

Totusi, este bine sa verificati dimensiunile recomandate de producator si oferite ca

echipare originala. Acestea sunt de obicei trecute intr-un tabel din manualul de
utilizare/cartea tehnica a masinii impreuna cu presiunile de umflare aferente fiecarei
dimensiuni si tip de utilizare (normala/autostrada sau incarcare maxima).
Ca si regula, la schimbarea dimensiunilor jantelor si anvelopelor se va schimba si
presiunea de umflare. Anvelopele cu flanc mai jos, montate pe jante de dimensiuni mai
mari decat cele initiale, au nevoie de o presiune de aer mai ridicata pentru a sustine
greutatea masinii si pentru a nu se deforma excesiv la denivelari si gropi. Lipsa presiunii
corespunzatoare poate duce la zgarierea si distrugerea prematura a jantelor sau chiar la
accidente.
Marea majoritate a conducătorilor auto, cand se gandesc sa schimbe dimensiunile
anvelopelor, o fac pentru a monta jante cu diametru mai mare si anvelope mai late si mai
joase. Acest lucru aduce un control mai exact asupra directiei in virajele rapide, aduce si
un plus de frumusete autovehiculului, jantele din aliaj de dimensiuni mari arata mult mai
bine decat jantele de tabla acoperite cu capace de plastic dar, in acelasi timp, cresterea in
dimensiuni a jantelor si in latime a pneurilor vine si cu dezavantaje.