Fenomenul de detonatie

Detonația este un proces cu efecte distructive asupra motorului pe benzină. Din punct de vedere fizic
detonația reprezintă autoaprinderea amestecului aer-combustibil și arderea acestuia cu o viteză foarte
mare (explozie).
Fenomenul de detonatie apare in cursa de comprimare o data cu cresterea presiunii si temperaturii in
camera de ardere, cand local amestecul carburant atinge temperatura de auto-aprindere rezultand un
front de flacara ce se propaga instantaneu, exploziv si necontrolat.

Avand in vedere ca vorbim de o ardere necontrolata fenomenul de detonatie este unul nedorit, care
trebuie evitat. Variatiile de presiune rezultate in urma detonatiei conduc la o uzura prematura a lagarelor
motorului, iar in cazul functionarii prelungite cu detonatie se pot produce avarii serioase ale
motorului. Varfurile de temperature rezultate in urma detonatiei pot conduce de asemenea la
deteriorarea componentelor motorului.

Detonația este determinată de:

o raport de comprimare ridicat
o avans la scânteie prea mare
o combustibil cu cifra octanică redusă
În cazul în care un motor detonează, temperatura și presiune din cilindru ating valori extrem de mari.
Acest fenomen poate avea efect distructiv asupra motorului, poate conduce la deteriorări ale pistoanelor,
supapelor sau a bujiilor (deformare, topire). Detonația poate fi determinată și auditiv deoarece motorul
produce un zgomot specific („ciocănit”, „bătaia motorului”).
Fig.1. Variația presiunii în funcție de poziția arborelui cotit, în cazul funcționării normale și cu detonație
Efectul detonației poate fi redus prin utilizarea aditivilor pe bază de plumb. Motoarele moderne conțin un
catalizator pentru reducerea emisiilor poluante și din acest motiv nu se permite utilizarea benzinelor cu
conținut de plumb, deoarece această substanță are efect distructiv asupra catalizatorului.
Motoarele care funcționează cu benzină fără plumb utilizează un senzor pentru detecția detonației.
Acest senzor este de fapt un senzor pentru detecția vibrațiilor și funcționează pe principiul
piezoelectricității.
Senzorul de detonație conține un cristal piezoelectric (3) și o masă seismică (1). La apariția detonației
sunt produse vibrații puternice în cilindru care sunt propagate prin blocul motor și captate de senzor.
Vibrațiile se transmit masei seismice care apasă pe elementul piezoelectric și se produce o tensiune
electrică.
 Foto: Secțiune printr-un senzor de detonație

1. masă seismică
2. carcasă
3. element piezoelectric
4. electrozi
5. contacte electrice
Sistemul de control al detonatiei

– senzor de detonatie – de tip piezoelectric care detecteaza vibratiile anormale la nivelul blocului
cilindrilor.

– calculator motor (ECU) – care evalueaza semnalul primit de la senzor, decide daca este vorba despre o
detonatie peste limita admisibila si apoi comanda sistemul de aprindere in sensul intarzierii aprinderii.

– actuatorii comandati reprezentati de bobinele de inductie in acest caz, care mai departe emit un curent
de inalta tensiune catre bujii rezultand aprinderea.

Sistemul de control al detonatiei actioneaza pe doua cai pentru evitarea fenomenului de detonatie:

 intarzierea avansului la autoaprindere;

 reducereea presiunii de supraalimentare.
Efectele detonației în motoarele cu ardere internă
 micșorarea puterii indicate și a randamentului indicat al motorului,
 scăderea temperaturii gazelor de evacuare,
 apariția fumului în gazele de evacuare,
 creșterea pierderilor de căldură prin sistemul de răcire al motorului,
 supraîncălzirea motorului, creșterea temperaturii cilindrului,
 funcționarea brutală, trepidantă,
 apariția unui zgomot metalic caracteristic,
 durabilitatea scăzută a motorului datorită supraîncălzirii pistonului (fapt care poate duce la
arderea sau chiar spargerea lui), uzarea rapidă a cămășii cilindrului și a cuzineților.