DREPTUL COLECTIV AL MUNCii 177

Totodata, o organizatie sindicala poate incheia diferite acorduri , conventii etc. cu alte
organizatii in vederea cooperarii in realizarea unei anumite actiuni, afilierii ior etc. fnsa§i
asocierea sindicatelor este rezultatul unui acord intre acestea 1 .
Sindicatul poate figura ca reclamant sau ca parat in fata oricarei instante de judecata §i nu
numai in cauze care ii privesc in calitate de persoana juridica, ci §i in cele in care apara
drepturile membrilor sai. Sindicatul poate fi in parte in litigiile referitoare la executarea,
rnodificarea, suspendarea sau incetarea contractului colectiv de munca in cele privind
declan§area sau continuarea grevei etc.
Potrivit art. 28 din Legea dialogului social, ,,organizatiile sindicale apara drepturile mem-
brilor lor ce decurg din legislatia muncii, statutele functionarilor publici, contractele colective de
munca §i contractele individuale de munca, precum §i din acordurile privind raporturile de
serviciu ale functionarilor publici in fata instantelor judecatore§ti, organelor de jurisdictie, a altar
institutii sau autoritati ale statului, prin aparatori proprii sau ale§i''. Ca o consecinta, ele au
dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune in justitie
in numele membrilor lor, in baza mandatului primit 2 .
Ca orice persoana juridica, sindicatul are organe proprii de conducere, care actioneaza in
nurnele sau. Responsabilitatea sindicatului angajata prin organele sale, poate fi contractuala
(de pilda, in ipoteza nerespectarii contractului colectiv de munca) sau delictuala (de exemplu, in
cazul unei greve ilegale ).
Daca sindicatul este responsabil de actele organelor sale, el nu este raspunzator de cele
ale membrilor sai, nici in materie delictuala, nici in materie contractuala. Solutia este aceea§i
chiar §i in ipoteza nerespectarii unor clauze ale contractului colectiv de catre unul din membrii
sindicatului. De asemenea, nici membrii sindicatului nu pot fi urmariti cu bunurile lor pentru un
prejudiciu cauzat de sindicatul din care fac parte. Regula este' valabila chiar §i pentru
conducatorii sindicali. Faptele lor ilicite, personale, ce nu au legatura cu functia pe care o
indeplinesc var angaja numai raspunderea lor.

--
§4. Atributii ale organizatiilor sindicale

15. Atributii prevazute de Codul muncii. Potrivit acestui act normativ, sindicatele au
dreptul:
- sa fie consultate in cazul concedierilor colective §i sa primeasca informatii relevante in
legatura cu acesta (art. 69);
- sa primeasca notificarea angajatorului privind intentia de concediere colectiva (art. 70) §i
sa propuna masuri in vederea evitarii concedierilor ori diminuarii numarului salariatilor
concediati (art. 71 );
- sa fie consultate asupra normelor de munca elaborate de angajator (art. 132);
- sa-§i manifeste acordul cu privire la cumularea zilelor de repaus saptamanal [art. 137
alin. (4)];
- sa fie consultate la elaborarea masurilor de securitate §i sanatate in munca [art. 178
alin. (3)) 3 ;
- sa fie consultate la elaborarea regulamentului intern (art. 241 );
- sa asiste, printre reprezentanti, la efectuarea cercetarii disciplinare prealabile pe salariatii
in cauza - membri ai sindicatelor respective [art. 251 alin. (4)).
16. Atributii prevazute de Legea dialogului social nr. 62/2011. Cea mai importanta
atributie a sindicatelor, care reprezinta scopul lor, ratiunea de a se constitui §i exista, prive§te

1
A se vedea art. 41 din Legea dialogului social.
2
Tn acela~i sens, art. 219 din Codul muncii prevede ca ,,la cererea membrilor lor, sindicatele pot sa-i reprezinte pe
ace~tia Tn cadrul conflictelor de munca, Tn condi\iile legii''.
3
Ase vedea infra Cap. ,,Securitatea ~i sanatatea Tn munca".
 178 TRATAT DE DREPTUL MUNCii

apararea ,,drepturile membrilor lor, ce decurg din legislatia muncii, statutele functionarilor
publici, contractele colective de munca §i contractele individuale de munca, precum §i din
acordurile privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici , in fata instantelor jude-
catore§ti, organelor de jurisdictie, a altar institutii sau autoritati ale statului, prin aparatori proprii
sau ale§i" [art. 28 al in . (1')]. fn ~xercitarea acestei atributii, el~ ,,au dreptul de a intreprinde orice
actiune prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, in
baza unei imputerniciri scrise din partea acestora".
Fata de acest text, este evident ca sindicatul va putea sa formuleze §i o cerere de
intervenfie , intr-un conflict individual de munca in care sunt implicati membrii sai , in baza art. 49
alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntandu-se asupra constitutionalitatii dispozitiei corespunzatoare din reglementarea
anterioara (art. 28 din Legea nr. 54/2003) Curtea Constitutionala a constatat 1 ca dreptul organi-
zatiilor sindicale de a formula cereri in justitie in numele membrilor lor pentru apararea drep-
turilor individuale ale acestora nu poate fi raportat la art. 51 din Constitutie, care, reglementeaza
,,dreptu/ de petifionare ", diferit de dreptul de a introduce actiuni la instantele judecatore§ti, drept
consacrat de art. 21 alin. (1) din Constitutie, in sensul ca: ,,Orice persoana se poate adresa
justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor §i a intereselor sale legitime".
Curtea a retinut ca ,,sesizarea instantelor judecatore§ti pentru valorificarea unui drept
subiectiv nesocotit ori incalcat sau pentru realizarea unui interes care se poate obtine numai pe
calea justitiei nu este un aspect al dreptului de petitionare, reglementat de prevederile
constitutionale ale art. 51 . Dreptul de petitionare se concretizeaza in cereri, reclamatii , sesizari i

§i propuneri in legatura cu rezolvarea unor probleme persoanele sau de grup ce nu presupun

calea justitiei, la care autoritatile publice au obligatia de a raspunde in termenele §i conditiile
stabilite potrivit legii, in timp ce cererile de chemare in judecata, care declan§eaza procesul
civil, se rezolva dupa reguli specifice, proprii activitatii de judecata.
Constitutia nu reglementeaza conditiile in care persoana poate fi reprezentata in justitie.
Temeiul constitutional al reglementarii conditiilor prin care organizatiile sindicale contribuie la
apararea drepturilor §i a intereselor legitime ale membrilor lor se gase§te in art. 9" iar ,,conditiile
legale de constituire §i de desfa§urare a activitatii sindicatelor sunt prevazute de Legea
sindicatelor nr. 54/2003, concretizate §i detaliate in statutele acestor organizatii".
Curtea a mai observat ca ,,nu exista nicio interdictie constitutionala pentru ca legea §i
statutele organizatiilor sindicale sa prevada dreptul acestora de a introduce actiuni in justitie in
numele membrilor lor §i de a-i reprezenta pe ace§tia in cauzele al caror obiect este compatibil
cu rolul sindicatelor, respectiv de a apara drepturile sau interesele profesionale, economice §i
sociale ale membrilor lor".
Tn temeiul art. 29 din Legea dialogului social, confederatiile sindicale pot adresa autoritatilor
publice competente, potrivit art. 74 din Constitutie, propuneri de legiferare in domeniile de
interes sindical.
Angajatorul poate invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate (mai precis pe liderii
acestora) ,,sa participe in consiliul de administratie sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv in
cazul administratiei publice la discutarea problemelor de interes profesional, economic §i social"
[art. 30 alin. (1 )].
Se mai dispune ca ,,in scopul apararii drepturilor §i promovarii intereselor profesionale,
economice §i sociale ale membrilor, organizatiile sindicale reprezentative var primi de la anga-
jatori sau de la organizatiile acestora informatiile necesare pentru negocierea contractelor
colective de munca sau, dupa caz, acordurilor colective, in conditiile legii" [art. 30 alin. (2)].
De asemenea, ,,hotararile consiliului de administratie sau ale altar organe asimilate
acestuia, privitoare la probleme de interes profesional , economic §i social, var fi comunicate in
scris sindicatului, in termen de doua zile lucratoare de la data desfa§urarii §edintei" [art. 30
alin. (3)].

1
Decizia nr. 175/2004 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I, nr. 440 din 17 mai 2004).
 DREPTUL COLECTIV AL MUNCii 179

Delegati ai federatiilor sau confederatiilor sindicale reprezentative, la cererea organizatiilor

sindicale afiliate, pot sa le asiste ori sa le reprezinte interesele In relatia cu angajatorii sau cu
orga!:lizatiile acestora (art. 31 ).
In temeiul aceleia§i legi, organizatiile sindicale reprezentative au atributii:
- de a negoda §i lncheia contractele (acordurile) colective de munca (art. 135);
- de a declan§a conflictele colective de munca (art. 162), de a participa la concilierea,
medierea §i arbitrajul acestora (art. 167);
- de a hotarl declararea grevei (art. 183).
Pentru lndeplinirea obiectivului lor, apararea §i promovarea intereselor membrilor acestora,
sindicatele pot desta§ura o gama larga de activitati, inclusiv de natura economica, comerciala
sau bancara. Tn acest sens, art. 25 din lege preved~ ca organizatia sindicala, poate, In conditiile
prevazute de statut:
a) sa sprijine material pe membrii sai In exercitarea profesiunii;
b) sa constituie case de ajutor proprii;
c) sa editeze §i sa tipareasca publicatii proprii;
d) sa lnfiinteze §i sa administreze In interesul membrilor sai unitati sociale, de cultura,
lnvatamant §i cercetare In domeniul activitatii sindicale, societati comerciale de asigurari,
precum §i banca proprie;
e) sa constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor sai;
f) sa organizeze §i sa sprijine material §i financiar;
g) sa organizeze §i sa desfa§oare cursuri de pregatire §i calificare profesionala;
h) sa desfa§oare alte activitati prevazute prin statut.
17. Atributii prevazute de alte acte normative. Organizatiile sindicale sunt investite cu
alte drepturi §i atributii, de diverse acte normative, de pilda:
- de a stabili, de comun acord cu angajatorul, unitatea emitenta a tichetelor de masa cu
care vor contracta prestarea serviciilor corespunzatoare (art. 7 din Legea nr. 142/1998);
- de a asigura, prin . reprezentantii desemnati special de catre confederatiile sindicale,
respectarea egalitatii de §anse §i tratament lntre femei §i barbati la locul de munca; ace§tia
primesc de la persoanele care se considera discriminate pe baza criteriului de sex
sesizari/reclamatii, aplica procedurile de solutionare a acestora §i solicita angajatorului
rezolvarea cererilor angajatilor [art. 29 alin. (1) §i (2) din Legea nr. 202/2002];
- de a repreze'nta/asista In cadrul procedurilor administrative persoanele discriminate [art.
35 alin. (2) din aceea§i lege];
- de a primi rapoarte cu privire la evaluarea conditiilor de munca a salariatelor gravide sau
care alapteaza (art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia
maternitatii la locurile de munca);
- de a fi consultate In legatura cu stabilirea salariului de merit §i acordarea de prime 1 etc.
Legea nr. 1/2011 a educatiei nationale2 cuprinde pentru sindicatele din lnvatamant urma-
toarele reglementari speciale §i (suplimentare):
- Ministerul Educatiei, proiecteaza, fundamenteaza §i aplica strategiile nationale In
domeniul educatiei, cu consultarea sindicatelor reprezentative din lnvatamant [art. 14 alin. (1 )];
- Ministerul Educatiei, are drept de initiativa In domeniile politicii financiare §i resurselor
umane din domeniul educatier §i colaboreaza cu sindicatele reprezentative [art. 103 alin. (1 )];
- In lansarea competitiilor §Colare, Ministerul Educatiei, se consulta §i cu sindicatele
reprezentative (art. 109 alin. (2)];

1
Ase vedea , de exemplu, art. 21 ~i art. 23 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit
din fonduri publice (publicata In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010), modificata
ulterior.
2
Publicata In Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011 , modificata ulterior.
 TRATAT DE DREPTUL MUNCii
.. _ ...... -;r- -

· ·• _ riep,nezefltantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a lnvatamantului

[ilartiGi~~1:~a;st~tut de ~b~s~rvator la toate .etapele de organizare. §i desfa§urare a concursurilor
"©tganizate la nivelul unitat11 sau al con.sort11l.or ~co~a~e [~rt. 254 alin. (18)]; .
_- _ liderii sindicatelor reprezentat1ve din invatamant au dreptul de rezervare a postului,
conform prevederilor legale ·In vigoare §i contractului colectiv de munca la nivel de ramura
[art. 255 alin. (3)];
- In comisiile de concurs pentru ocuparea functiilor de inspector §Colar participa, cu statut
de observator, reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura a
lnvatamantului §i au drept de acces la documentele comisiilor de concurs [art. 260 alin. (4) §i
261 alin. (7)];
- Ministerul Educatiei, elaboreaza metodologia §i criteriile de acordare a gradatiei de merit,
cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramura de lnvatamant [art. 264
alin. (2)];
- Ministerul Educatiei, lmpreuna cu reprezentantii organizatiilor sindicale reprezentative la
nivel de ramura a lnvatamantului, elaboreaza normele metodologice referitoare la efectuarea
concediului legal (art. 270);
- sindicatele au un reprezentant In comisiile pentru cercetarea abaterilor disciplinare
[art. 280 alin. (4 )].
)
§5. Democratia ~i disciplina sindicala

18. Democratia sindicala. Sindicatul este o grupare democratica In care funcfioneaza

principiul electiv §i /egea majoritafii. Dreptul de decizie apartine adunarii generale a membrilor
care elaboreaza deciziile ce jaloneaza viata sindicala, adopta statutul §i alege conducatorii.
Democratia sindicala implica §i dreptul membrilor de a se retrage oricand din organizatia
sindicala, fara a avea obligatia de a arata motivele. lnsa ei, cu aceasta ocazie, nu pot cere
restituirea sumelor depuse drept cotizatie sau a sumelor ori bunurilor donate (art. 33 din Legea
dialogului social nr. 62/2011 ).
Conducatorii (lideri) sindicali au obligatia sa actioneze In interesul general. De exemplu,
semneaza contractul colectiv de munca, daca au participat la lncheierea lui, dar o fac In baza
lmputernicirii acordate; declan§eaza o greva dar cunosc pulsul organismului pe care-I conduc §i
apoi au posibilitatea sa realizeze aceasta consultare §i greva poate continua ori lnceta legal.
lndiferent de situatia In care ei actioneaza, liderii sunt raspunzatori de actele lor atat In fata
adunarii generale, cat §i a legii.
Dreptul sindicatului de a-§i alege In mod liber In adunarea generala organele de conducere
este o expresie puternica §i relevanta a democratiei sindicale.
Legea impune totu§i conditii , prevazand ca pot fi ale§i In organele de conducere membri ai
organizatiei sindicale care au capacitate de exercitiu deplina §i nu executa pedeapsa
complementara a interzicerii dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesiune de
natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savar§irea infractiunii (art. 8).
Liderii sindicali sunt supu§i contro/u/ui financiar. lntr-adevar, art. 13 din lege obliga organul
executiv de conducere sa tina evidenta numarului de membri, a lncasarilor §i cheltuielilor de
orice fel.
Controlul activitatii financiare proprii a organizatiilor sindicale se realizeaza prin comisia de
cenzori, care functioneaza potrivit statutului, iar cea asupra activitatii economice desfa§urate de
organizatiile sindicale, precum §i asupra stabilirii §i virarii obligatiilor fata de bugetul de stat §i
bugetele de asigurari sociale, se realizeaza de catre organele administratiei de stat competente
(art. 26).