PROIECT LA MARKETINGUL SERVICIILOR

ANALIZA SERVICIILOR DE TRANSPORT DIN ROMANIA

1) Contabilizarea si sintetizarea informatiilor
Tip de articol Atitudinea Servicii asociate
Data Actori pers. Actori pers. jurnalistului
Ziarul
juridice fizice
Sistemul feroviar Gh.Dobre(Ministrul
Informativ Neutra
din Romania Transporturilor)
Primaria Capitalei; Gh. Dobre; Adriean Videanu
Jurnalul National Ministerul (primarul capitalei);
Taxele platite de
Transporturilor; Camera Taximetristii Stire Neutra
operatorii de taxi.
Nationala a
Taximetristilor
Ziarul Financiar Eurolines; Atlassib; Michael Anastasiu (general
Double T; Ministerul manager Eurolines Romania);
Transporturilor; Ilie Carabulea
Asociatia Carausilor
Particulari din Romania; Informativ Neutra Asigurare
( director general Atlassib); Ion
Uniunea Nationala a
Transportatorilor Rutieri
Basagan ( director general
din Romania.
Double T).
Administratia Nationala a Miron Mitrea
Stire Negativa
Drumurilor;
MLPTL; Mihai Necolaiciuc (diretor
Stire Neutra
general CFR); Miron Mitrea
CFR Marfa; SNCFR; Constantin Pestrea (director Informativ Neutra Utilizarea sistemului
Unifertrans; Societatea general Unifertrans); Vasile informatic al CFR, a
de Tulbure(director general CFR spatiilor din gara
Administrare a Activelor Marfa); George Buruiana sau a altor servicii
 Feroviare; Asociatia (director general Servtrans auxiliare; Cazare.
Transportatorilor Invest S.A. Bucuresti); Horia
Feroviari Privati Dediu(director general
din Romania. Grupul Feroviar Roman).
Italstrada; Reprezentantii MLTPL.
Contransimex; CCCF;
Banca Europeana de Modernizarea
Informativ Neutra
Investitii; Trapec S.A. drumurilor.
Romania; BCEOM –
Franta;
Carpat Air; Stire Neutra
Ministerul Constantin Chicheanu;
Transporturilor, Hristu Chicheanu; Operatorii
Constructiilor si din Portul Constanta; Miron
Turismului; CNAPMC; Mitrea. Informativ Negativa
Consal Trade; S.C. Iridex
Group Import-Export
SRL.
Evenimentul Zilei Directia Transporturi, Razvan Murgeanu;
Drumuri si Gh.Udriste(director executiv
Sistematizarea Directia Transporturi,
circulatiei; Primaria Drumuri si Sistematizarea Semnalizarea
Capitalei. circulatiei); Descriptiv Negativa
drumului.

taximetristii; pietonii;
Bogdan J.
CFR. Traian Basescu; Anca
Servicii de proasta
Boagiu; Miron Mitrea; Descriptiv Negativa
calitate.
Dobre; Novac.

Cotidianul Hyder Consulting;

Ministerul
Vasile Soporan (deputat
PSD); Oficiali din Ministerul
Transporturilor; Transporturilor; Informativ Neutra
Compania Nationala de
Autostrazi.
Romania Libera Administatia Strazilor. Consilierii generali; Gh. Informativ Neutra Intretinerea si
Udriste (director executiv gestionarea
Directia Transporturi, postgarantie a
Drumuri si Sistematizarea strazilor reabilitate;
circulatiei). Asigurare pt.
 riscurile datorate
drumurilor rele.
Consiliul Nicusor Constantinescu
Judetean Constanta;
Ministerul ( Presedinte Consiliul
Transporturilor. Informativ Neutra
Judetean Constanta); Radu
Mazare (primarul
mun. Constanta)
Ministerul Laszlo Borbely.
Transporturilor,
Informativ Neutra
Constructiilor si
Turismului;
Ministerul Emil Boc
Transporturilor; Banca
Europeana de Investitii; ( Presedinte PD)
Informativ Neutra
Banca Europeana pt.
Reconstructie si
Dezvoltare.
14.03.2007 Primaria Capitalei - Stire Negativa -
15.03.2007 Metrorex - Stire Neutra -
25.03.2007 Ministerul Transporturilor - Stire Neutra -
Banii nostri
25.03.2007 Blue Air - Articole Negativa Rezervari
28.03.2007 Tarom - Cover Story Negativa -
30.03.2007 CFR Calatori - Stire Neutra -
ANAT Presedintele Comisiei de
Ziua 24.03.2007
Transporturi ANAT
Stire Neutra -

APMC Directorul administratiei

14.03.2007 Stire Neutra -
Curentul portuare APMC
31.03.2007 ANT Constanta - Stire Negativa -
2) Analiza materialelor citite (pe ziare) - asemanari si deosebiri

Materialele citite contin informatii referitoare la domeniul transporturilor,

din perioada 10.03.2007 – 31.03.2007.

Articolele avute in vedere pentru realizarea acestui proiect contin atat

informatii despre firmele care se ocupa cu transportul intern si
international al persoanelor, precum si informatii despre starea drumurilor
publice si proiectele aprobate in vederea reabilitarii acestora. In
continuare, vom realiza o analiza mai detaliata pe fiecare ziar in parte:

Jurnalul National

In perioada 10.03.2007 – 31.03.2007 am gasit in acest ziar doar doua

articole referitoare la transporturi. Unul dintre ele este informativ iar
celalalt este de tip stire. In ambele articole atitudinea
jurnalistului este neutra, el doar transmite informatiile pe care le-a
obtinut. Primul articol ne informeaza asupra starii de faliment in care se
gaseste Sistemul Feroviar din Romania, stare datorata devansarii
veniturilor de catre datorii. In cel de-al doilea articol, primarul general al
capitalei, Adriean Videanu, anunta modificarea legii taximetriei de catre
Guvern.

Ziarul Financiar

Tot pentru aceeasi perioada, in Ziarul Financiar, am gasit sase articole

care se refera la transporturi. Unul dintre ele contine informatii referitoare
la reabilitarea unei anumite portiuni de drum national, altul se refera la
reparatiile pe care le va suferi gara Drobeta, se mentioneaza si despre
situatia CFR Marfa intr-unul din ele, iar celelalte doua contin informatii
despre companii care ofera servicii de transport persoane: atat companii
aeriene cat si terestre. Trei dintre cele sase articole au un caracter
informativ ( de exemplu cel despre companiile Eurolines, Atlassib si
Double T, care printre altele, ne ofera informatii asupra incasarilor
realizate, a profitului net si al numarului de persoane transportate) iar
celelalte trei reprezinta stiri. Doar intr-un singur articol se observa o
atitudine negativa a jurnalistului, restul avand parte de o atitudine neutra.

Evenimentul zilei

In acest ziar, in perioada 10.03.2007 – 31.03.2007 am gasit doar doua

articole care ne intereseaza. Ambele reflecta o atitudine negativa a
jurnalistului, primul fiind de tip informativ iar al doilea de tip descriptiv. In
cel descriptiv se prezinta situatia unei sosele din capitala – soseaua Viilor
mai exact – pe care, desi este inchisa oficial din cauza gropilor mari si a
pericolului pe care il pot provoca acestea (referitor la stricarea masinilor
cat si la producerea de accidente), masinile circula bara la bara in fiecare
zi.

Cotidianul

Si in acest ziar ca si in Evenimentul Zilei, am gasit doar doua articole care

trateaza subiectul transporturilor. Primul dintre ele este descriptiv, mai
precis reda situatia calatoriilor cu trenurile din Romania, care , pe langa
faptul ca sunt scumpe mai sunt si lungi si se realizeaza in conditii
mizerabile. De aici porneste si atitudinea negativa a jurnalistului. Cel de-al
doilea articol este de tip informativ iar atitudinea jurnalistului, care reiese
din lecturarea lui, este una neutra. Articolul ofera informatii referitoare la
pretul estimativ al construirii autostrazii Brasov – Bors.

Romania Libera

Toate cele patru articole gasite ofera informatii despre reabilitarea unor
drumuri, construirea catorva si intretinerea altora. Toate aceste articole
sunt informative iar atitudinea jurnalistului este neutra.

Banii nostri

Banii nostri este un ziar saptamanal despre finante si afaceri. Din

materialele citite se observa ca actorii sunt persoane juridice : Primaria
Capitalei, Metrorex, Ministerul Transporturilor, Blue Air, Tarom si CFR
Calatori, articolul poate fi stire, articol, Cover story. Atitudinea
jurnalistului este negativa sau neutra.

In articolul din data de 14.03.2007, jurnalistul prezinta situatia politica cu

privire la Pasajul Basarab dintre Traian Basescu si membrii PSD. Actorii
sunt persoane juridice : Primaria Capitalei. Tipul de articol este stire, iar
situatia jurnalistului este negativa.

In articolul din data de 15.03.2007, Metrorex, in colaborare cu Banca

Europeana de Investitii, deruleaza un proiect in valoare de 231 milioane
de euro, destinat modernizarii metroului din Bucuresti. Actorii sunt
persoane juridice : Metrorex. Tipul de articol este stire, iar situatia
jurnalistului este neutra.
In articolul din data de 25.03.2007 Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului va construi un pod peste Dunare, printr-o
investitie de 318 milioane de euro.

Actorii sunt persoane juridice : Ministerul Transporturilor, tipul de articol

este stire, iar atitudinea jurnalistului este neutra. Tot in acelasi ziar
ne este prezentat un alt articol. Aici este vorba despre cursa aeriana low-
cost si implicatiile pe care le-ar avea in Romania odata cu lansarea acestei
curse la noi in tara. Actorii sunt persoane juridice : Compania Blue Air.
Atitudinea jurnalistului este negativa.

In articolul din data de 28.03.2007, jurnalistul ne prezinta

infruntarea transatlantica dintre cei doi mari producatori Airbus si
Boeing care isi disputa suprematia pe piata avioanelor comerciale si are
influente in politica externa romaneasca. Actorii sunt
persoane juridice : Tarom, tipul de articol este cover story, iar atitudinea
jurnalistului este negativa.

In articolul din data de 30.03.2007, Ministerul Transporturilor a inaugurat

primele vagoane modificate, iar acestea vor intra in componenta unor
trenuri de calatori care circula atat pe rute interne, cat ai pe cele
internationale. Actorii sunt persoane juridice : CFR Calatori, tipul de
articol este stire, iar atitudinea jurnalistului este neutra.

Ziua

Ziua este un ziar care apare zilnic.

In articolul din data de 24.03.2007, Asociatia Nationala a Agentiilor de

Turism din Romania (ANAT) face cunoscute cateva dintre conditiile pe
care cetatenii Romaniei trebuie sa le indeplineasca pentru a circula liber in
Europa. Aceste precizari sunt facute de ANAT avand in vedere multiplele
probleme aparute in ultima vreme in legatura cu libera circulatie a
cetatenilor romani in Europa. Din materialul citit rezulta ca actorii sunt
persoane fizice (Presedintele Comisiei de Transporturi ANAT), articolul
este stire, iar atitidinea jurnalistului este neutra.

Curentul

Curentul este un ziar care apare zilnic. Din materialele citie rezulta ca

actorii sunt persoane juridice (APMC, ANT Constanta), articolele sunt stiri,
iar atitudinea jurnalistului este negativa sau neutra.
In articolul din data de 14.03.2007, jurnalistul ne prezinta un articol
cu titlul : „Portul de agrement din Mamaia provoaca valuri in Alianta”. In
acest articol, Laurentiu Mironescu, a respins proiectul de constructie a
pasarelei, deoarece 'nu are o linie de finantare corecta si nu are ce cauta
in responsabilitatea APMC, iar proiectul trebuie finantat de catre primarie,
de catre autoritatile locale sau de catre oricine altcineva interesat sa faca
acest obiectiv'. Actorii sunt persoane fizice : Directorul administratiei
portuare APMC, tipul de articol este stire, iar atitudinea jurnalistului este
neutra.

In articolul din data de 31.03.2007, jurnalistul ne prezinta un articol cu

titlul: „Monopolul pilotajului in Portul Constanta, in 'regia' lui Joita
Tanase”. Actorii sunt persoane juridice ( ANT Constanta). Tipul de
articol este stire, atitudinea jurnalistului este negativa.

In ziarele Libertatea si Bursa nu am gasit articole in domeniul

transportului.

3) Strategii de promovare in presa scrisa

In functie de cifra de afaceri, primele doua companii de transport din

articolele citite sunt CARPAT AIR si BLUE AIR-companii aeriene, iar
ultimele doua sunt EUROLINES si ATLASSIB.

Si aceste companii ca si altele mai mici sau mai mari isi stabilesc niste
obiective strategice, dintre care, cele mai frecvent intalnite sunt
urmatoarele: informarea clientilor, convingerea acestora sa achizitioneze
serviciul, reamintirea, repozitionarea serviciului fata de concurenti si
promovarea imaginii. Aceste obiective sunt comune dar fiecare companie
trebuie sa isi realizeze si o serie de obiective specifice, care depind de
client.

Primele doua companii, Carpat Air si Blue Air, sunt companii aeriene.
Clientii acestora sunt persoane fizice sau juridice care apeleaza la
serviciile oferite de aceste companii pentru a efectua calatorii de afaceri
sau doar pentru a merge in vacanta. Din moment ce aleg aceasta
modalitate de a calatori, ne putem da seama ca au venituri peste medie.
Promovarea acestor companii ar trebui sa se faca, dupa parerea noastra,
in presa scrisa destinata doar acestor persoane: ziare economice si de
afaceri, precum si reviste cu oferte turistice. Promovarea se va face diferit
pentru fiecare categorie de utilizatori ai serviciilor respective. Pentru
oamenii de afaceri se vor prezenta succint si clar ofertele companiei,
termenii in care dispun de reduceri de pret la bilete iar asistenta asigurata
va fi una de specialitate. Increderea acestora trebuie castigata prin
garantarea ajungerii la destinatia dorita in timpul cel mai util lor, pentru
ca s-ar putea ca, din cauza unor intarzieri sa piarda o afacere importanta.
Spre deosebire de ofertele prezentate celor care apeleaza la serviciile
companiilor aeriene pentru a merge in vacanta, pentru afaceristi nu este
asa de importanta prezentarea unor anumite servicii care intra in pretul
biletului, si anume ce mancare si bauturi se vor servi. Pe acestia i-ar
interesa mai mult sa stie daca au acces la internet sau pot folosi telefonul
in timpul zborului. Pentru cei care merg in vacanta, companiile ar trebui
sa se gandeasca la o modalitate diferita de promovare de cea anterioara.
In oferta lor ar trebui sa inclua toate serviciile oferite de la intrarea pe
aeroport si pana la ajungerea la destinatie, inclusiv mancarea si bauturile
servite pe timpul zborurilor cat si conditiile de calatorie ale copiilor si ale
persoanelor cu necesitati speciale. Trebuie specificat clar pretul biletului
(care trebuie sa fie si cel adevarat, nu cum face compania Blue Air care
ofera zboruri incepand de la 19E care de fapt se transforma dupa
adaugarea altor taxe in preturi cuprinse intre 200E – 600E). Alaturi de
oferta de zbor, se mai poate adauga si o prezentare scurta a locurilor pe
care le pot vizita pasagerii daca aleg una din destinatiile companiei.
Pentru a avea un succes cat mai ridicat este necesar ca, clientul sa simta
ca a primit cel mai bun serviciu pentru pretul pe care l-a platit.

In cazul companiilor de transport persoane cu autocarul, lucrurile sunt cat

se poate de asemanatoare doar ca privite de la o alta scara. Nici cei care
calatoresc cu autocarul nu trebuie neglijati, chiar daca acestia sunt mai
numerosi si orice li s-ar oferi ar accepta din lipsa de bani. Promovarea
acestor companii in presa scrisa ar trebui sa aiba la baza anunturi simple,
clare si care sa includa tot ce ofera acestea, de la destinatii si preturile lor
pana la serviciile asociate oferite si preturile lor daca este cazul.

ANEXE

Jurnalul National

10 .03.2007

Transporturi - Sistemul feroviar, in faliment

Sistemul feroviar din Romania este in faliment, companiile din domeniu au

datorii de zeci de mii de miliarde de lei, iar in aceste conditii nu pot fi
sustinute financiar solicitarile sindicatelor, a declarat ieri Gheorghe Dobre,
ministrul Transporturilor. 'Compania de infrastructura, de exemplu, are un
venit anual de 16.000 miliarde de lei si datorii de 19.900 miliarde de lei,
din care 4.300 miliarde de lei stopaj la sursa, 10.000 miliarde de lei la
bugetul de stat si 4.000 miliarde de lei la furnizori', a spus Dobre. El a
afirmat ca s-a ajuns in aceasta situatie dupa ce, in perioada 2002-2004,
compania a detasat 6.000 de salariati la cateva filiale si a achitat
angajatilor salariile nete, fara plata impozitelor aferente.

27.03.2007
Videanu - Legea taximetriei va fi modificata de Guvern

Legea taximetriei va fi modificata printr-o initiativa a Guvernului, a

anuntat candidatul Aliantei PNL-PD la Primaria Capitalei, Adriean Videanu,
dupa o intalnire cu taximetristii.

'Am discutat cu ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, despre Legea

taximetriei. Aceasta va fi initiativa Guvernului, nu a unei persoane anume,
iar Primaria Capitalei va fi implicata direct in negocierile pe marginea
proiectului', a spus acesta, argumentand ca transportul local este in
responsabilitatea Primariei. Totodata, a spus Videanu, taxele pe care
operatorii de taxi le platesc vor face obiectul negocierii cu Ministerul
Transporturilor.

STRUCTURA SPECIALA. Candidatul aliantei majoritare in Consiliul

Muncipal a promis crearea unei structuri speciale in cadrul Primariei
Capitalei care sa stabileasca impreuna cu taximetristii numarul optim de
licente ce s-ar putea acorda, astfel incat atribuirea acestora sa nu mai fie
stabilita arbitrar si sa reduca astfel si interesul pentru mita al
functionarilor. Camera Nationala a Taximetristilor a cerut recent
Parlamentului modificarea Legii 38/2003 a taximetriei, in sensul
simplificarii procedurilor de autorizare, precum si al permanentizarii
dreptului de folosinta a autorizatiei de transport.

Ziarul Financiar

31.03.2007

Carpat Air ajunge si la Stuttgart

Societatea de transporturi romano-elevetiana Carpat Air a inaugurat, joi,

pe Aeroportul International Sibiu, linia aviatica Sibiu-Stuttgart. Carpat Air,
cu sediul central la Timisoara, va asigura de trei ori pe saptamana
transportul pe ruta Romania - Germania, pasagerii fiind preluati din Cluj,
Chisinau, Oradea si Sibiu si transbordati la Timisoara, de unde vor pleca
la Stuttgart. Distanta dintre Romania si Germania va fi parcursa intr-o ora
si 40 de minute de la decolarea din Timisoara. Carpat Air si-a inceput
activitatea in Romania in anul 1999, cu zborurile pe ruta Cluj-Treviso-
Cluj, urmate de cele pe ruta Cluj-Budapesta-Cluj.

24.03.2007

Contracte la sosele pentru Italstrada, Contransimex si CCCF

Adrian Mirsanu
Firma italiana Italstrada si doua companii romanesti, Contransimex si
CCCF, vor executa lucrarile de refacare a unor sosele din sud-vestul tarii
in valoare totala de 38 mil. euro.

Administratia Nationala a Drumurilor (AND) a semnat, saptamana trecuta,

trei contracte pentru executia lucrarilor de reabilitare a unui tronson de
79,5 kilometri situat pe DN 66, intre localitatile Petrosani -Simeria, a
caror valoare totala este de 38,6 milioane euro.

Cele trei contracte prevad inceperea lucrarilor in primavara acestui an,

finantarea lucrarilor urmand sa fie asigurata dintr-un credit extern de la
Banca Europeana de Investitii si de catre guvernul Romaniei din surse
interne, afirma reprezentantii Ministerului Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei.

Proiectantul desemnat pentru proiectul de reabilitare al infrastructurii

rutiere intre Petrosani si Simeria este firma Trapec S.A (Romania), iar
consultant - firma BCEOM (Franta).

Primul contract, in valoare de 13 milioane euro, vizeaza reabilitarea

tronsonului Petrosani-Baru, cu o lungime de 23 de kilometri. Lucrarile,
care vor fi realizate de catre compania italiana Italstrade, vor incepe
in luna aprilie si vor fi finalizate la sfsrsitul anului 2005.

Al doilea contract semnat de catre AND presupune modernizarea portiunii

cuprinse intre Baru si Hateg, avand o lungime de 25 kilometri. Valoarea
proiectului este in acest caz de 12 milioane euro, iar lucrarile vor fi
executate de firmele Proodeftiki (Grecia) si Contransimex Bucuresti.
Reabilitarea va incepe in trimestrul doi al acestui an, lucrarile avand o
durata programata de circa doi ani.

Compania CCCF, una dintre cele mai mari companii de constructii

romanesti, va moderniza sectorul dintre Hateg si Simeria, in lungime de
30 kilometri. Contractul, in valoare de 12 milioane de euro, va fi executat
incepand cu trimestrul al doilea din acest an, avand o durata de circa 36
luni.

Lucrarile sunt prevazute in programul national de reabilitare a drumurilor

nationale.

Programul de reabilitare a infrastructurii rutiere precum si constructia de

autostrazi necesita un efort investitional mare din partea autoritatilor de
resort. In ultima vreme, oficialii MLPTL au contractat mai multe credite
pentru asigurarea unei parti a finantarii, anul trecut fiind in discutie chiar
lansarea unei emisiuni de eurobonduri de catre AND, de circa 200-250
milioane euro, destinate tocmai acoperirii acestui 'gol' de finantare al
proiectelor. Reprezentantii MLPTL au anuntat insa la inceputul
acestui an ca renunta momentan la ideea iesirii AND pe pietele
internationale de capital, fiind cautate solutii de finantare mai
avantajoase.

Afacerea din domeniul infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene si navale

din Romania va aduce 'in joc' peste 20 miliarde dolari in urmatorii 13 ani,
afirma specialisti de pe piata constructiilor. Oficialii MLPTL au confirmat
anul trecut ca este nevoie de circa 22 miliarde dolari pentru derularea
proiectelor de infrastructura pe termen lung.

In acest context, reprezentantii MLPTL au incheiat anul trecut primele

acorduri de parteneriat public-privat pe proiecte de infrastructura, prin
care investitorii privati impart riscurile aferente proiectelor cu autoritatile
contractante.

17.03.2007

Gara Drobeta va inghiti 7 mil. dolari

Gara din Drobeta Turnu Severin va fi modernizata in cadrul unui proiect

cu valoare de 7 milioane de euro, durata lucrarilor fiind de aproximativ doi
an, informeaza Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei
(MLPTL). Modernizarea garii din Drobeta face parte din programul MLPTL
de aducere la nivel de eurostatie a tuturor garilor resedinta de judet.
Acest program beneficiaza de garantii guvernamentale in valoare de 60
de milioane de euro, prima etapa incluzand 20 de statii. 'Gara din Drobeta
Turnu Severin are o importanta ridicata pentru traficul de calatori si
marfa, fiind situata pe ramura sudica a Coridorului IV Transeuropean de
trafic feroviar. Noul proiect urmareste fluidizarea traficului de calatori din
zona, oferirea de servicii la nivel european persoanelor aflate in tranzit si
locuitorilor din vecinatatea acesteia, dar si fluidizarea traficului auto din
perimetrul statiei', a declarat Mihai Necolaiciuc, director general al
Companie Nationale de Cai Ferate CFR Ministrul de resort, Miron Mitrea, si
directorul general al CFR au analizat, sambata, la Drobeta Turnu Severin,
planurile noii gari din localitate precum si stadiul lucrarilor de etanseizare
a tunelului Bahna, situat in apropierea orasului.

14.03.2007

AND vrea sa repare 1.000 de kilometri de drumuri

Iulian Bortos

Administratia Nationala a Drumurilor (AND) va efectua, in acest an,

lucrari de reabilitare la aproximativ 1.000 de kilometri de drumuri
nationale, a declarat, ieri, Miron Mitrea, ministrul Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei.
Conform unui raport intocmit de catre AND, in acest an sunt necesare
lucrari de intretinere la peste doua milioane de metri patrati de drumuri
nationale, din cauza conditiilor meteo dificile din perioada noiembrie 2002
- martie 2003 leadend]

'AND a cheltuit, de la inceputul anului 2003, sume de peste cinci ori

mai mari decat in anii anteriori pentru a asigura buna desfasurare a
traficului pe drumurile nationale', spune MLPTL.

Potrivit raportului AND, cele mai afectate au fost drumurile nationale la

care nu s-au executat lucrari de modernizare si reabilitare primara.

'In urma analizarii acestui raport am decis sa inceapa, in regim de

maxima urgenta, lucrarile de reparatie si intretinere la varianta de ocolire
a orasului Ploiesti Vest, precum si reabilitarea unui tronson din cadrul
autostrazii Bucuresti-Pitesti, pe portiunea unde au aparut gropi', a spus
Mitrea.

Oficialul MLPTL a solicitat, de asemenea, conducerii AND sa demareze

lucrarile la portiunea liniei de centura a Bucurestiului, cuprinsa intre DN1
si DN1A Buftea - Otopeni (o portiune de cinci kilometri), precum si
plombarea si asfaltarea tuturor suprafetelor afectate in aceasta iarna.

12.03.2007

Ei chiar sunt platiti ca sa intre in Europa

Stelian Negrea

Cu ce alegi sa pleci pana la Frankfurt sau Paris daca avionul ti se pare

prea scump, trenul nu prea confortabil pentru ca trebuie sa schimbi in
prea multe gari, iar cu automobilul propriu nu te incumeti la un drum asa
de lung? Raspuns corect: autocarul. Pleaca regulat catre diferite destinatii
din Europa, ai asigurare, conditiile sunt occidentale, pretul
biletului este mai ieftin chiar si decut trenul si intr-o zi esti la Roma.

Eurolines, Double T si Atlassib sunt cei trei mari actori care domina piata

transportului international de persoane: aproape 500.000 de calatori
trecuti peste granitele tarii. In jurul lor misuna o serie de alte firme mai
mici, care laolalta nu reusesc sa depaseasca 10% din totalul persoanelor
transportate in strainatate, desi nu putini sunt aceia care sustin ca
'pirateria' din domeniu atinge pragul alarmant de 60%. Anul trecut a fost
unul destul de bun pentru firmele din domeniu, mai ales datorita faptului
ca s-a dat 'liber' la vize pentru tarile spatiului Schengen. Numai ca finalul
fericit refuza sa se arate: legislatia care reglementeaza aceasta activitate
este, daca nu neclara si ambigua, cum spun unii patroni, cel putin foarte
vaga, motiv pentru care transportul international de persoane se zbate
intr-un vid legislativ flancat de doua acte normative: unul care a fost
abrogat, dar care e considerat corect de catre firme, si altul agreat de
autoritati, dar despre care firmele de profil sustin ca nu le reprezinta
interesele leadend]

Asteptata de ani de zile, decizia de anul trecut a europenilor de a ne lasa

in ograda lor fara sa ne mai ceara vize a dus la o crestere de circa 15-
20% a pasagerilor transportati peste hotare de firmele romanesti de
specialitate. 'Intr-adevar, am avut o crestere semnificativa in primele luni
ale anului trecut datorata faptului ca s-a dat liber la vize, insa ea s-a
temperat spre sfarsitul anului', spune Michael Anastasiu, general manager
al Eurolines Romania, o firma ce are plecari zilnice spre Germania si
saptamanale catre alte 12 tari europene.

Un studiu comandat de Eurolines Romania releva faptul ca pe traseul

Bucuresti-Frankfurt, de exemplu, 65% din pasageri pleaca in strainatate
sa-si viziteze prietenii, 15% merg in interes de afaceri, doar 10% pentru
turism, iar restul pleaca la munca sau la studii, procentele fiind diferite in
functie de destinatie. Michael Anastasiu afirma ca peste 70% din
veniturile diviziei sale de transport international provin din cursele
regulate, restul provenind din turism si de la cursele ocazionale, cum ar fi
transportarea delegatiei care l-a insotit pe presedintele SUA, George W.
Bush, in vizita efectuata la Bucuresti anul trecut.

Anastasiu spune ca a inceput prin 1995 cu un singur autocar si a ajuns sa

aiba acum 26 de autocare proprii. Eurolines Romania a avut anul trecut o
cifra de afaceri de 245 miliarde de lei, un profit net de 12,5 miliarde de lei
si a transportat 215.000 persoane.

Seful Eurolines Romania a intrat acum sase ani intr-una dintre cele mai
importante organizatii europene a transportatorilor de persoane pe linii
regulate de autocar: Eurolines, care reuneste firme de transport de linie
din fiecare tara europeana. Organizatia isi propune sa creeze cea mai
mare retea internationala de servicii de linie regulata cu autocarul,
similara cu cea a cailor ferate. Anul trecut, Eurolines reunea firme din 26
de tari europene cu un parc de 400 de autocare.

Alianta intre Eurolines si Atlassib

Dupa cinci ani in care s-au 'razboit' pentru unele rute, Eurolines si Atlassib
au decis sa colaboreze, mai exact sa puna bazele unei aliante de genul
celor care se fac intre marile companii aeriene. 'Aceasta alianta presupune
ca ne acceptam biletele reciproc, pentru ca ne este mult mai usor, atat
noua, cat si calatorilor. Nu este vorba de o situatie de monopol, ci de o
intelegere comerciala. Concurenta este invitata sa participe', spune
Anastasiu.

Compania Atlassib a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 269

miliarde de lei si un profit de 8,7 miliarde de lei, la un numar de 227.000
de calatori transportati. 'Cheltuielile mari au fost realizate odata cu
reinnoirea parcului auto, atat pentru transportul intern, cat si pentru cel
international. Strategia de dezvoltare a societatii s-a axat cu precadere pe
expansiunea agentiilor vanzatoare, astfel incat la ora actuala avem,
impreuna cu agentiile comisionare, peste 280 de agentii', spune Ilie
Carabulea, directorul general al Atlassib. Firma opereaza cu 57 de
autocare 13 linii internationale si are peste 500 de angajati.

Batalia pentru rutele internationale este acerba, acestea fiind atribuite la

nivelul unor comisii bilaterale formate din reprezentanti ai partii romane si
cei ai tarii de destinatie. Rutele se acorda pe o perioada de cinci ani,
ceea ce permite conturarea unui plan de afaceri pe termen lung, avand in
vedere ca investitiile sunt uriase: numai un autocar costa peste 250.000
de euro. Pentru un traseu se dau de regula doua licente, de la a treia in
sus fiind nevoie de justificari solide astfel incat sa nu fie afectate
interesele financiare ale primilor. Anastasiu explica: 'Exista dreptul
primului venit, cel care a riscat, cel care a investit bani'.

Legislatia, inamicul nr. 1

Numai ca patronii de firme se lovesc la ei acasa de lipsa unei legislatii

coerente care sa reglementeze activitatea de transport international de
persoane. 'Au existat niste norme emise de Ministerul Transporturilor
acum patru ani, insa ele au fost abrogate in 2001 printr-un ordin al
ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei. Noi credem insa
ca tot acele norme respective sunt in vigoare, pentru ca sunt cu mult mai
explicite decat acest ordin', sustine Michael Anastasiu, care este si
presedintele Asociatiei Carausilor Particulari din Romania.

Ion Basgan, directorul general al firmei Double T, impartaseste acelasi

punct de vedere, motivand ca actualul act normativ asimileaza transportul
intern cu cel international, 'ceea ce este o mare greseala'. In plus, dupa
el, actualele reglementari incurajeaza birocratia si nepasarea
functionarilor de stat: 'De doi ani si jumatate am depus actele pentru o
cursa externa pe care eu am vrut sa o pun pe picioare si acum au intrat
cinci firme inaintea noastra'.

Pe piata, Double T este al treilea transportator pe linii regulate externe,

cu un parc propriu de 17 autocare care opereaza noua rute. Compania, cu
96 de angajati, a avut anul trecut o cifra de afaceri de 60 de miliarde de
lei si un profit brut de 14 miliarde de lei, transportand 40.000 de
persoane. Peste 90% din veniturile firmei provin din incasari realizate pe
traseele regulate si numai 6-7% din cursele ocazionale.

Basgan afirma ca va investi in Double T banii pe care ii va obtine din

vanzarea pachetului de 8% din actiuni pe care il detine la Banca
Romaneasca, institutie care se afla in negocieri avansate pentru vanzarea
intregului pachet de actiuni, cel mai probabil catre Banca Nationala a
Greciei.

'Ordinul 1842/2001 al MLPTL iti cere sa ai un parc de rezerva, ceea ce

intra in contradictie flagranta cu normele internationale care precizeaza
ca, daca ai ramas undeva in pana, partenerul tau pe linia respectiva
intervine si te ajuta preluand calatorii. Daca ar fi sa aplici actul romanesc,
ar trebui sa ai un autocar care pur si simplu sa stea pe dreapta, iar daca
ai avea o problema, sa zicem in Spania, calatorii ar trebui sa astepte mai
bine de doua zile pana vor fi preluati de autocarul care vine din tara',
sustine Basgan.

Punctul sau de vedere coincide cu cel al Uniunii Nationale a

Transportatorilor Rutieri din Romania, ai caror reprezentanti spun ca
autocarele in stationare nu aduc venituri pentru societatea careia ii
apartin, insa inregistreaza nenumarate cheltuieli si, in plus, nici o firma
dotata cu autocare moderne nu-si poate permite sa le tina neutilizate
doar pentru interventii, care sunt foarte rare, la peste 1.000-2.000 de
km, unde o interventie dureaza, este neeficienta si neeconomica.

Si problemele pentru operatori nu se opresc aici. 'Ar trebui sa fie trecut in

caietul de sarcini al unui traseu posibilitatea de a trece prin doua-trei
puncte de frontiera, pentru ca daca unul este blocat, sa te duci imediat la
celalalt. Ar trebui sa fie eliminata obligativitatea plecarilor din autogara si
multe altele', spune Anastasiu.

Evenimentul Zilei

29.03.2007

Soseaua Viilor, drumul-fantoma

Felicia Traistariu

Marti, 29 Martie 2007

Sa circuli cu masina pe soseaua Viilor echivaleaza cu un cosmar. Gropile

sint una linga alta, asfaltul este din loc in loc decupat, soferii injura,
claxoneaza, iar pietonii isi blesteama zilele incercind sa traverseze. Desi
primarul interimar Razvan Murgeanu a spus in urma cu doua saptamini ca
lucrarile de reabilitare vor incepe cel tirziu ieri, acest lucru nu s-
a intimplat. Soferii care se incumeta sa mearga pe Viilor o fac insa doar
pe riscul lor deoarece, oficial, aceasta este inchisa circulatiei.

Ieri, pe o ploaie mocaneasca, cei care au intrat pe soseaua Viilor cu

masinile au facut o mare greseala. In primul rind, dupa cum ne-a spus
Gheorghe Udriste, directorul executiv al Directiei Transporturi, Drumuri si
Sistematizarea Circulatiei din cadrul Primariei Capitalei, “strada este
inchisa traficului auto”. La asta se adauga insa si starea
deplorabila a asfaltului. “Pe acolo poate circula doar tramvaiul! Sa fiu clar
inteles: strada se afla intr-un program de reabilitare, lucrarea a fost
contractata anul trecut si are termen de finalizare anul acesta, in iunie.
Sint semne de circulatie care indica restrictia de a se circula. Cine o face
n-are decit sa-si strice masina! a avertizat Udriste.

“Poate vine Vanghelie si-o face el”

Cu toate acestea, pe soseaua Viilor masinile circulau ieri bara la bara,

soferii incercind sa faca tot felul de manevre pentru a iesi cit mai repede
din zona. Taximetristii erau cei mai nemultumiti de starea drumului. “Au
inceput-o anul trecut si au lasat-o neterminata. Nu se poate circula, nu
intra masinile Nu-i vorba ca, pina la urma, noi intram, da’ in ce conditii?
Sintem nevoiti sa refuzam clientii. Pina la Panait Istrate strada e buna,
dar de acolo pina spre Filaret e dezastru. Nu se poate asa ceva intr-o
capitala care se vrea europeana. Stiu si eu, poate vine Vanghelie si-o face
el”, ne-a spus un taximetrist.

Si trecatorii sint nemultumiti, spun ei, de tergiversarea lucrarilor. “Cit

le ia, dom’le, sa faca strada asta? Nu se mai termina odata? Nici nu mai
tin minte de cind lucreaza aici. Macar de-ar iesi bine”, ne-a
spus un pensionar. De altfel, virstnicii pareau a fi cei mai afectati de
gropile de pe strada. Traversarea era ieri, pe ploaie, o adevarata
aventura. “Nu apuc sa trec, pentru ca se si face rosu la loc. Insa nici in
balti nu pot sa calc. Asa ca astept verdele de doua ori”, a spus o
femeie. Tinerii, mai vioi, sareau peste balti, treceau peste noroaie si gropi
si nu mai comentau, fiind mereu in viteza.

La semafor, masinile stateau ordonate bara la bara, soferii chiar

bucurindu-se ca au reusit sa ajunga pina la culoarea rosie. “Pina aici, am
mers din groapa in groapa. Nu mai vin, ca imi rup masina.
Prefer sa ocolesc tot Bucurestiul decit sa merg din sant in sant. Doar
soferii profesionisti pot face fata la asa cratere”, ne-a spus Bogdan J. (23
de ani), care avea “bulina galbena” in geam.

Pe linga noroi, gropi si balti, cei care merg pe strada Viilor

trebuie sa suporte si mirosurile de la gunoaiele aruncate mormane. Spre
exemplu, ieri, in lipsa unor marcaje adecvate, pe marginea strazii, o
gramada de gunoi “avertiza” soferii si pietonii ca urmeaza o groapa.

O prioritate pe hirtie

Razvan Murgeanu, primarul interimar al Capitalei, ne-a spus ca artera

Viilor este in continuare o prioritate, asa cum era, de fapt, si acum doua
saptamini. “Da. Stiu. Asa am spus. Insa n-am apucat. Nu am reusit sa
mobilizez oamenii. Ma lamuresc zilele astea si vad ce este de
facut. Sunati-ma miine. Oricum, este vorba despre o
prioritate. Saptamina asta categoric incepem asfaltarea pe Viilor. Iar
covoare asfaltice vom incepe sa turnam la inceputul lui aprilie, daca
vremea tine cu noi”, ne-a declarat Murgeanu.

25.03.2007

Omul lui Mitrea' a jecmanit Portul Constanta

Leila Florescu

Vineri, 25 Martie 2007

Constantin Chicheanu a cistigat licitatii in care “se lupta” cu firmele

fratelui sau. Paguba produsa este de milioane de euro

In luna ianuarie a acestui an, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si

Turismului a decis schimbarea conducerii Companiei Nationale
Administratia Porturilor Maritime Constanta (CNAPMC) si a comandat un
audit intern la mai multe directii din aceasta institutie. Rezultatele actiunii
de control au scos la iveala “ingineriile” fostului director, care a incheiat
contracte paguboase pentru companie. Din cauza acestor aranjamente,
Administratia Portului Constanta va avea in urmatorii trei ani pierderi de
cel putin patru milioane de euro.

Concret, pe vremea fostei guvernari, din ordinul Ministerului

Transporturilor, vechea conducere a CNAPMC “a externalizat” servicii
portuare de mare importanta. Incredintarea serviciilor unor firme din
afara companiei a dus insa la cresterea scandaloasa a tarifelor. In mod
firesc, aceasta a provocat nemultumirea sutelor de agenti economici
si a armatorilor care activeaza in Portul Constanta.

Licitatii aranjate

Omul care a beneficiat de “externalizare” se numeste Constantin

Chicheanu. Acesta a obtinut preluarea serviciilor portuare in urma unor
licitatii dubioase. Auditorii au descoperit ca, la licitatii, societatile lui
Constantin Chicheanu “se luptau” cu cele ale fratelui sau, Hristu, care
la un moment dinainte stabilit se retrageau din “competitie”. In felul
acesta, firma Consal Trade a lui Constantin Chicheanu a obtinut monopol
pe activitatea PSI din port pina in anul 2019, cu un tarif de 7,5 ori mai
mare decit cel perceput inainte.

O alta firma, SC Iridex Group Import-Export SRL, care apartine aceluiasi

Chicheanu a obtinut monopolul colectarii gunoiului (la un tarif de aproape
5 ori mai mare decit inainte) si monopolul colectarii deseurilor industriale
(la un pret de 17 ori mai mare decit era inainte de “externalizare”).
Operatorii din Portul Constanta spun despre Chicheanu ca nu si-ar fi putut
adjudeca serviciile daca nu ar fi beneficiat de sprijinul consistent al lui
Miron Mitrea, fostul ministru al transportuilor.

Explozia preturilor pentru serviciile portuare

Serviciul Pret inainte Pret dupa

de externalizare externalizare

PSI 240 $/luna 1802 $/luna

Colectarea gunoiului 7 $/mc 33 $/mc

Colectarea deseurilor industriale 5 $/mc 84 $/mc

Chicheanu: “Daca ma ataca ies la lupta”

Constantin Chicheanu este economist si conduce mai multe firme

in Constanta si Bucuresti. “Sint om de afaceri, dar fara politic nu faci
treaba in Romania. Asa ca puteti scrie ca de-a lungul activitatii mele am
fost si cu Constantinescu, si cu Iliescu sau omul lui Mitrea, asa cum pot fi
si omul lui Basescu”.

Chicheanu sustine ca toate afacerile lui sint la vedere. “Pentru contractele

mele din port m-am luptat pentru ca sint incheiate pe termen lung si nu
ma grabesc sa obtin imediat profit”. Omul de afaceri sustine ca nu a
majorat cu nici un cent tarifele in portul Constanta si avertizeaza ca daca
noua conducere a CNAPMC sau Ministerului Transporturilor incearca sa
modifice contractele cistigate de el va face scandal.

“Le voi trimite pe cap sutele de muncitori pe care i-am preluat si carora
acum le dau 10 milioane de lei salariu pe luna. Daca ma ataca, ies la
lupta, le demonstrez ce bani am bagat pina acum in investitiile din port si
le cer sa-mi dea zeci de milioane de euro. Daca Banias (actualul director
al CNAPMG - n.r.) sau cineva de la Transporturi cred ca vor cistiga in fata
mea, se insala”. (F.P.)

Cotidianul

30.03.2007

Deputatul PSD Vasile Soporan spune ca, in urma unui raport de audit
facut de compania englezeasca Hyder Consulting Ltd. asupra autostrazii
Brasov-Bors, pretul de 2 miliarde de dolari este corect. Oficiali din
Ministerul Transporturilor afirma ca pretul este mai mare.
„Raportul de audit, efectuat de compania Hyder Consulting Ltd. asupra
proiectului autostrazii Brasov-Bors si incheiat inca din luna noiembrie a
anului trecut, a fost in permanenta in posesia Ministerului Transporturilor
si nu acopera toate aspectele financiare ale construirii autostrazii“, ne-au
declarat surse din Ministerul Transporturilor. „Pretul de 2 miliarde de
dolari este unul corect in cazul in care pe parcursul constructiei autostrazii
nu intervin alte cheltuieli nepravazute“, a mai spus sursa citata. Pretul
autostrazii ar putea fi aruncat in aer daca, spre exemplu, pe locul
constructiei s-ar putea descoperi unele situri arheologice. „Ar trebui
ocolite, ar stagna masinile, personalul, iar pretul va fi platit de stat“, a
precizat reprezentantul ministerului. Un alt aspect financiar, neluat in
calcul de compania englezeasca de audit, il reprezinta pretul
terenurilor. „Terenurile nu sint luate in calcul de firma de audit. Acestea
sint cumparate in urma unor negocieri, se poate plati o suma
pentru un teren si o alta suma, de cine stie cite ori mai mare, pentru un
teren similar“, a specificat sursa. Potrivit acesteia, pretul autostrazii o sa
sara peste cele 2 miliarde de dolari preconizate, ajungind la trei miliarde
de dolari, asta in cazul in care nu se descopera situri arheologice.

Exista guri care spun ca raportul este corect

„In acest moment, contractele de constructie de autostrazi si

modernizarea de drumuri nationale sint oprite, Romania riscind sa nu-si
poata indeplini angajamentele asumate in cadrul Capitolului
Transporturi. Am aflat ca o companie de consultanta, Hyder Consulting
Ltd., pe baza unui grant oferit de Banca Europeana pentru Reconstructie
si Dezvoltare, a facut un raport care concluzioneaza ca pretul obtinut de
autoritatile romane pentru constructia autostrazii este unul corect“, a
spus Vasile Soporan. „Ziarul clujeanului“ a incercat sa obtina documentul
intocmit de firma Hyder Consulting Ltd., insa reprezentantii Finantelor si
Transporturilor, precum si cei de la Compania Nationala de Autostrazi si-
au pasat raspunderea, astfel ca nu s-a putut afla unde este acest raport.

Romania Libera

29.03.2007

Ministerul Transporturilor aloca 140 milioane euro pentru drumul Cluj-Dej

Marti 29 Martie 2007

Ministerul Transporturilor va aloca suma de 140 de milioane de euro

pentru modernizarea drumului dintre orasele Cluj-Napoca si Dej, a
anuntat presedintele PD, Emil Boc, cel care ocupa si functia de primar al
municipiului resedinta de judet. El a spus ca doreste sa transfere in zona
mai multe proiecte de infrastructura pentru ca aceasta regiune a fost
neglijata mai mult timp de catre autoritatile centrale.
Modernizarea drumului dintre cele doua localitati va urma modelul de la
drumul dintre Cluj-Napoca si Huedin. Astfel, largimea acestui tronson va fi
marita de la sapte la 12 metri si vor fi adaugate benzi suplimentare de
circulatie. El va constitui una dintre cele mai importante artere rutiere din
nordul Transilvaniei.

Emil Boc a adaugat ca spera ca lucrarile la acest drum sa inceapa in

aceasta toamna. De asemenea, Ministerul Transporturilor va finanta
realizarea unei parti a centurii de ocolire a municipiului resedinta de
judet. Primarul a mai spus ca oficialii acestui minister vor alege intre
sectoarele Feleacu-Apahida ori Feleacu-Savadisla. El a completat ca
spera sa atraga in acest proiect co-finantarea unor banci europene cum ar
fi, de pilda, Banca Europeana de Investitii ori Banca Europeana pentru
Reconstructie si Dezvoltare.

Recent, autoritatile europene si-au manifestat, insa, scepticismul in

legatura cu posibilitatea finantarii unor proiecte legate de infrastructura
rutiera in Transilvania in conditiile in care se deruleaza proiectul
autostrazii Bors-Brasov, ale carui lucrari au fost incredintate fara licitatie
companiei americane 'Bechtel' de catre fostul Guvern PSD.

Un articol de Claudiu Padurean

28.03.2007

Normalizarea vietii la sate costa peste un miliard de dolari

Banii de la buget, doar pentru reabilitarea a 66 km de drum comunal

Luni 28 Martie 2007

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va continua

programul de pietruire a drumurilor comunale si vizeaza extinderea
acestuia pentru a se putea efectua lucrari de asfaltare in mediul rural.
Reprezentantii ministerului urmeaza sa propuna in acest scop modificarea
prevederilor Hotararii de Guvern nr. 577 din 1997. Totodata,
ministerul va analiza si situatia nou-infiintatelor orase, care nu dispun de
infrastructura adecvata si nu pot accede la fonduri europene.

Drumuri de Ev Mediu si bani foarte putini

Laszlo Borbely, ministru delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea

Teritoriului, s-a plans de lipsa acuta de fonduri destinata reabilitarii si
pietruirii drumurilor comunale: 'Sunt bani foarte putini alocati pentru
astfel de lucrari. Creditul total aprobat pentru pietruirea drumurilor
comunale este de 50 milioane de dolari. La ora actuala, mai sunt de
realizat lucrari in valoare de 25 milioane dolari, bani care vor putea
acoperi cheltuielile de pietruire si reabilitare a 441 de kilometri de drumuri
comunale. Pentru reabilitarea drumurilor comunale, de la bugetul de stat
au fost alocate 141 miliarde de lei, suma care acopera cheltuielile doar
pentru 66 de kilometri'.

In prezent, finantarea lucrarilor de pietruire a drumurilor

comunale este asigurata dintr-un credit extern aprobat prin Hotararea de
Guvern nr. 226 din 2003. Banii proveniti din acest program sunt utilizati
pentru pietruire, reabilitare, dar si pentru constructia sau reconstructia
unor podete, realizarea de rigole si sisteme pentru asigurarea scurgerii
apelor pluviale sau provenite din topirea zapezii. In cadrul mai multor
localitati rurale s-a avut in vedere crearea unor cai de comunicare si
circulatie civilizate necesare integrarii in anumite circuite turistice de
interes national si international.

31.000 kilometri de drumuri comunale

In Romania, 90% din suprafata tarii este ocupata de circa 13 mii de sate,
grupate in 2 mii de comune. Populatia rurala a tarii este de circa 10
milioane de locuitori, reprezentand mai bine de 45% din populatia totala.
Diferite studii au evidentiat ca in mediul rural traiesc peste 60% din
totalul persoanelor din Romania aflate sub pragul saraciei, mortalitatea
infantila avand un grad ridicat. In cadrul celor 13 mii de sate romanesti,
totalul de drumuri comunale insumeaza circa 31 mii kilometri, din aceste
cateva mii de kilometri fiind din pamant batatorit. Programul demarat in
urma cu aproape un deceniu, de normalizare a vietii la sate, prin
reabilitarea drumurilor comunale si realizarea de retele de alimentare cu
apa si pentru care au fost utilizate credite externe garantate de stat in
valoare de peste 330 milioane dolari SUA este apreciat de reprezentantii
Uniunii Europene ca fiind singurul program social de amploare in
beneficiul locuitorilor de la sate. Insa, pentru realizarea intregului
program de normalizare a vietii la sate, la nivel national, suma necesara
depaseste un miliard de dolari SUA.

Un articol de Romulus Cristea

18.03.2007

Zero lei, zero bani

Drumurile judetene, abandonate Vineri 18 Martie 2007

Iarna grea ce s-a abatut asupra localitatilor judetului a contribuit, in mare

masura, la degradarea drumurilor comunale, judetene si nationale.
Presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, a
declarat ca pentru anul in curs ar fi necesare, pentru repararea
infrastructutii, 1400 miliarde de lei. Presedintele CJC a sustinut ca la
solicitarea ce a fost inaintata conducerii ministerului s-a raspuns printr-un
refuz. Ministerul Transporturilor considera ca alocarea fondurilor pentru
repararea drumurilor din judet 'este inoportuna'. La randul sa, primarul
municipiului Constanta, Radu Mazare, a declarat ca sistarea finantarii
lucrarilor pentru repararea drumurilor afecteaza finalizarea reparatiilor pe
podul din zona IPMC. Totusi, peste doua saptamani, in
municipiul Constanta se va relua actiunea de asfaltare a strazilor din oras.
In opinia primarului municipiului Constanta si a presedintelui CJC,
prefectul judetului ar trebui sa fie cel care sa sustina alocarea fondurilor
necesare repararii drumurilor din orasul resedinta de judet si a celor ce
fac legatura intre localitati.

11.03.2007

Bucurestenii vor fi despagubiti pentru masinile stricate pe

strazile reabilitate Vineri 11 Martie 2007

Consilierii generali au aprobat ieri caietul de sarcini si contractul-cadru

pentru incredintarea prin licitatie a gestionarii si intretinerii postgarantie a
strazilor reabilitate aflate in administrarea Primariei Capitalei. Firma care
se va ocupa de intretinerea strazilor va fi obligata sa incheie o asigurare
pentru riscurile ce pot aparea in cazul soferilor care-si strica masinile pe
drumurile respective din cauza starii proaste a acestora. Contractul
incheiat intre Administratia Strazilor si firma desemnata prin licitatie va fi
valabil 5 ani, cu posibilitate de prelungire. Firma respectiva va fi obligata
sa supravegheze permanent reteaua stradala si sa identifice toate
punctele in care traficul este stanjenit sau intrerupt de deteriorarile
tehnice la suprafata, capacele lipsa, avariile retelelor etc.
Constructorul va remedia problemele si va sesiza detinatorii de retele sa-
si puna la punct avariile si lucrarile pe cheltuiala lor. In cazul in care firma
nu reuseste sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin contract, aceasta
va plati penalitati de 0 % pe zi din valoarea prestatiei neefectuate. 'Intre
anii 2000 si 2004 au fost reabilitate 120 de strazi in Bucuresti in marea
lor majoritate artere importante. Deoarece programul de reabilitare a
strazilor este de lunga durata si costa foarte mult, sunt necesare masuri
eficiente pentru mentinerea strazilor reabilitate in perioada de dupa anul
2000 la un nivel tehnic corespunzator. Fara luarea acestor masuri, in
conditiile traficului intens si greu din Capitala, va fi necesara o noua
reabilitare a unor strazi inaintea finalizarii acestui program pe intreaga
retea', se arata in raportul de specialitate intocmit de Gheorghe Udriste,
directorul Directiei Transporturi, Drumuri si Sistematizarea Circulatiei din
Primaria Capitalei.

Un articol de Cristina Boiangiu

BANII NOSTRI
Controversa Pasajului Basarab
Categorie: Pro si Contra

Data: 2007-03-14

Istoria unui conflict

Sintetic, acest conflict a decurs astfel. In 1999, CGMB a aprobat, fara

probleme, proiectele pentru care primarul general de atunci, Traian
Basescu, urma sa negocieze doua credite cu Banca Europeana de
Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Banca Europeana de Investitii
(BEI). Era vorba despre 300 de milioane de euro capatate de Primaria
Capitalei cu urmatoarele scopuri: parcare subterana la Gara de Nord;
pasaj suprateran la gara Basarab; reabilitarea centrului istoric si
modernizarea punctelor termice ale RADET. Atunci, in 1999, proiectele au
fost aprobate si de consilierii PSD si de premierul de atunci, Adrian
Nastase, invitat la Primarie pentru a lua cunostinta de ele.

Consiliul pune talpa

Din motive obscure, in momentul in care banii ar fi trebuit sa intre in

conturile primariei, partidul care era atunci la putere incepe sa se opuna.
Folosindu-si parghiile din guvern si parlament, PSD-ul voteaza o lege
care-l obliga pe primarul general sa mai ceara o data aprobarea CGMB.
Cu toate ca nevoile bucurestenilor ramasesera aceleasi, consilierii PSD,
majoritari in consiliu, refuza sa mai aprobe creditele. Ei au motivat atunci
ca 'nu s-au gandit prea bine cand au aprobat proiectele initiale', desi li se
repeta ca destinatia banilor nu mai poate fi schimbata. Salvatore Candido,
reprezentantul BERD la Bucuresti, avertizeaza public ca
municipalitatea va pierde banii.

Consilierii PSD raman pe pozitii. Din cauza acestor controverse proiectul

nici nu a trait, nici nu a murit. De dragul victoriei mediatice, combatantii
au ignorat rostul lor in consiliu si opozitia la proiect a devenit scop in
sine. S-a ajuns chiar la micsorarea atributiunilor Primarului General, in
beneficiul celor de sectoare, in mod evident pentru a i se reduce
posibilitatea de a interveni direct in realizarea proiectului. In acest fel, si
astazi, pasajul Basarab ramane o himera. Din doua, una: ori este un
proiect benefic si atunci trebuie realizat, ori nu se potriveste realitatii
bucurestene de astazi si trebuie abandonat. Traian Basescu, cat a fost
primar general a incercat pe toate caile sa induplece opozitia PSD-ul,
pentru a obtine acordul. Nici apelul la interventia presedintelui Ion Iliescu
nu a dus la o rezolvare, oricare ar fi fost ea.

Metroul se modernizeaza, cu ajutorul BEI

Categorie: Stiri
Data: 2007-03-15

Metrorex, in colaborare cu Banca Europeana de Investitii, deruleaza un

proiect in valoare de 231 milioane de euro, destinat modernizarii
metroului din Bucuresti.

Potrivit datelor Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului,

din cele 231 de milioane euro necesare, 115 milioane de euro sunt
imprumutate de BEI, restul de 116 milioane euro fiind asigurate din
fonduri guvernamentale.

Proiectul are doua componente: prima, pentru finalizarea lucrarilor de

conservare a infrastructurii existente pe tronsonul Nicolae Grigorescu -
Linia de Centura si a doua, dedicata modernizarii, prin achizitia de
material rulant pe Magistralele 1 si 3 (Republica - Eroilor - Gara de Nord -
Dristor I, cu ramificatie Eroilor - Industriilor), precum si compatibilizarii
instalatiilor fixe cu noile trenuri.

Metrorex a propus inlocuirea componentei de modernizare a materialului

rulant existent cu achizitionarea unor rame noi de metrou. 

Lucrarile pe tronsonul Nicolae Grigorescu - Linia de Centura sunt realizate

in proportie de 60 la suta.

Pentru componenta a doua, in luna decembrie 2004, Metrorex a incheiat,

in urma unei licitatii internationale, un contract cu firma canadiana
Bombardier, privind achizitia si punerea in functiune a 20 de trenuri noi
de metrou - in total 120 de vagoane.

Primul tren de metrou va fi livrat spre sfarsitul anului 2005.

A doua subcomponenta vizeaza compatibilizarea instalatiilor fixe pe

Magistralele 1 si 3 pentru circulatia noilor trenuri de metrou.  Metrorex va
realiza, in aceasta primavara, compatibilizarea instalatiilor Magistralei 2
cu noile trenuri care circula pe aceasta linie.

Metrorex va asigura, in colaborare cu RATB, circulatia calatorilor la

suprafata, prin intermediul unor autobuze care vor respecta traseul
metroului.

Ministerul Transporturilor va construi un pod peste Dunare de 318

milioane de euro

Categorie: Stiri
Data: 2007-03-25
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va construi un pod
peste Dunare, printr-o investitie de 318 milioane de euro.

Proiectul se va desfasura in parteneriat public-privat si va avea o lungime

de 2 de kilometri, in zona Braila.

China Road & Bridge Corporation a depus oferta finala a conditiilor de

realizare a proiectului in luna decembrie a anului trecut, iar pe langa
aceasta companie s-au mai aratat interesate de acest proiect si consortiile
JV Ashtrom - Roichman si Brailacros, dar care nu au depus insa o oferta
finala.

Comisia de negociere a conditiilor de realizare a proiectului de parteneriat

public-privat a fost numita prin ordin al MTCT din data de 14 septembrie
2004.

MTCT a desemnat Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale

din Romania (CNADNR) pentru a face selectia consultantului juridic
international pentru acordarea asistentei de specialitate comisiei de
negociere a contractului de parteneriat public-privat.

Tarifele planeaza

Categorie: Articole
Data: 2007-03-25

Pentru aceeasi destinatie de zbor, bilete la preturi diferite, unele infime,

iar altele de-a dreptul astronomice. Cum sa obtii cel mai bun pret la un
tichet? Respecta 'Sunday Rule' sau gaseste o oferta speciala gen low-cost.

Publicitate mincinoasa sau nu, ofertele companiilor aeriene ii fac pe

romani sa viseze ca pot ajunge in X metropola europeana cu 19 E. Sau cu
240. La prima vedere - sau citire de promo - pretul pare bun. Din pacate,
lucrurile stau altfel. Adesea tarifele nu includ taxele de aeroport si tot
adesea, cand vrei sa-ti rezervi bilete la pretul minim de 19 euro, ti se
spune ca 'numarul biletelor promotionale s-a terminat, fiind limitat'.

Raspunsul acesta l-am primit incercand sa obtinem un bilet de avion de la

compania Blue Air, unul dintre noii operatori low-cost de pe piata.
Recent a inaugurat trei noi destinatii, Istanbul (la inceputul acestui an),
Roma si Duesseldorf (de la 1 martie). Zborurile 'de la 19 E' sunt
prezentate ca fiind 'noua oferta' a companiei. Accesand site-
ul transportatorului, am simulat o rezervare de bilet insa, surpriza.
Minunatele tarife ajung de la suma promisa la 212 E de persoana
pentru un zbor dus-intors Bucuresti Baneasa - Roma Ciampino. La fel, si
pentru destinatia Duesseldorf: 224 E. Cele doua tarife includ si taxele de
aeroport.
Tarife minime. Exista 'dar'

E drept, nimeni nu contesta ca acestea nu sunt cu mult mai mici decat

cele practicate de alti operatori darcand promiti zboruri de la 19 E te
astepti sa si gasesti bilete la un pret minim.
Intreband telefonic unde sunt tichetele ieftine, unul dintre operatorii Blue
Air raspunde sec ca numarul acestora este limitat refuzand sa spuna daca
exista la un zbor, pe o anume ruta, vreun bilet la 19 E. Curios sa aflu cum
poate fi totusi obtinut un astfel de tichet, operatorul - imperturbabil -
raspunde: 'Pentru Duesseldorf ar mai fi bilete Promo pentru lunile
septembrie-octombrie 2005.'

Pe romaneste, vorba aceea auzita la aglomeratie in mijloacele de

transport in comun: 'Daca nu-ti convine, ia-ti masina mica' se aplica si
cand e vorba de zboruri. Ce daca vrei sa ajungi la Duesseldorf in aprilie?
Ori iti cumperi bilet acum cu 224 E, ori astepti pana la toamna, sa zbori
cu bani putini.

Vanator de promotii

Nici pentru alte destinatii nu difera situatia. Vezi oferta Lyon, tot de la 19

E. Daca simulezi rezervarea biletului, ajungi pe aeroportul francez St
Exupery, cu 193 E.

Dialog intre reporter si operator

'Cu 19 Euro gasesc bilete?'; 'In acest moment nu'; 'Bun, si cand as putea
gasi? Pentru iulie credeti ca?'; 'Nu stiu sa va spun'; 'Totusi, cum
aflu? Va accesez zilnic site-ul si vanez ofertele speciale?'; 'Ar fi o solutie.'

Cu alte cuvinte, te transformi in vanator de oferte. Daca soldurile

functioneaza perfect in alte domenii de ce nu ar functiona si in
transporturile aeriene?

Refuzul vanatorii

Da. Nu te obliga nimeni sa zbori cu o companie low-cost. Poti alege sa-ti

cumperi bilet pentru destinatia dezirabila de la orice agentie sau
reprezentanta. Ori sa ti-l rezervi pe Internet, accesand site-urile
specializate. Si aici s-ar putea sa ai surprize. Un bilet dus-intors
Bucuresti-Viena te costa 632 E de persoana (cu taxele de aeroport
incluse) daca nu prinzi un week-end in capitala franceza si 299 E, daca
petreci o noapte de sambata in efervescentul Paris. Daca nici asta
nu te convinge si vrei sa cheltui mai putin pentru a ajunge la X destinatie
nu-ti ramane decat masina personala ori trenul (e cu mult mai ieftin) ori o
cursa charter inclusa in pretul unui pachet de servicii turistice gen
LastMinute.

Conceptul Low cost: cine si cu cat zboara

O data cu aparitia curselor low-cost, se vor dezvolta si la noi calatoriile

business. Vo raparea pasagerii care pleaca dimineata in Italia si se intorc
seara sau a doua zi, fara a face un mare efort financiar.

Potrivit raportului ECTAA pe 2003, in Europa, acest tip de zboruri se fac in

mod obisnuit intre insulele britanice (aproximativ 22% din curse), intre
aceste insule si tarile din Europa continentala (58% din curse), iar 30%
din curse zboara din nordul catre sudul Europei. Conform rezultatelor
Virgin Express (o alta companie low-cost), peste 25% din pasageri pleaca
dimineata si se intorc seara.

Vor prinde acest tip de zboruri si in Romania? Ramane de

vazut. Deocamdata romanii apreciaza ofertele promovate agresiv gen
zboruri catre Barcelona, Lyon, Istanbul, Dusseldorf, Milano si Roma de la
19 euro.

Scurt istoric

Ideea de cursa aeriana low-cost a aparut cu 15 ani in urma, de la o

companie americana: SouthWest Airlines.

In Europa, din 1995, primele companii low-cost Ryanair (Irlanda) si Virgin

Express (Belgia) au inceput sa ofere 50.000 locuri de zbor/saptamanal. In
2000, cinci companii (Ryanair, Virgin Express, Easyjet, Go si Buzz) ofera
550.000 locuri/saptamanal. In 2003, cele 12 companii existente ofera 1
milioane locuri/saptamana.

Pretul scazut al zborului presupune din start eliminarea comisionului

agentiei de distributie a biletelor (care este, pentru majoritatea
companiilor aeriene, peste 30-35%), deoarece locul in avion este
cumparat prin Internet. Agentiile de turism care distribuie bilete de acest
tip nu primesc comision. Companiile aeriene low-cost folosesc un singur
tip de avion, pentru a reduce costurile de intretinere si de
imbunatatire. Se fac multe zboruri, se folosesc o singura baza si o singura
echipa. In acest fel, costurile sunt reduse la minimum, si compania are
profit.

Dupa 11 septembrie 2001, companiile aeriene low-cost au ramas printre

singurele profitabile. De altfel, ultimii doi ani au reprezentat un chin
financiar pentru companiile aeriene 'full-service' si o perioada de maxima
dezvoltare pentru companiile low-cost.
Dovada? Doar in Europa, in acest moment functioneaza 50 de companii
aeriene low-cost.
Jucatorii de pe piata low-cost din Romania

- Volare Romania: a fost, a vazut, a plecat. A fost declarata insolvabila si

i-a fost suspendata licenta de zbor. A inregistrat 50.000 de pasageri
in Romania.

- Blue Air: o companie cu capital integral romanesc, a inceput sa opereze

zboruri din decembrie 2004. Are doua aeronave, iar estimarile pentru
acest an indica un traffic de 160.000 de pasageri.

- Eurowings: si-a manifestat interesul pentru piata romaneasca.

- MyAir: reprezentata in Romania de compania World Travel a lui Nicolae

Demetriade.

Servicii minime oferite

- clientul nu primeste un bilet, ci doar un cod pe care il prezinta la

aeroport;

- nu primeste un loc, ci ocupa primul loc liber pe care il gaseste;

- nu se servesc mancare, bauturi sau ziare dar se pot cumpara;

- pasagerul isi va lua doar doua bagaje, cu greutate maxima de 15

kilograme (fiecare kilogram in plus costa 6 - 7 euro); - copiii neinsotiti nu
au voie la bord;

- se zboara fara escale;

- sunt folosite aeroporturile secundare;

- personal minim la bord;

- nu se garanteaza ca pasagerul va prinde o 'legatura' aeriana de pe alt

aeroport.

SFAT
Regula de sambata

Una dintre cele mai mici restrictii de pret este cerinta ca sejurul

dumneavoastra sa include macar o sambata petrecuta la destinatie. De
exemplu, pentru un tur de la Bucuresti Otopeni la Paris un pasager care
zboara de marti pana joi plateste 632 E (pret cu taxele de aeroport) iar
un pasager al carui sejur include o duminica plateste mai putin, doar 299
E (cu taxele de aeroport incluse).

Cumparare in avans

Cele mai ieftine tarife cer de obicei plata inainte cu 7, 14 sau 21 de zile
inainte de plecare. Trebuie sa retineti ca locurile pentru cele mai mici
preturi sunt limitate. Cu cat va planuiti mai din timp calatoria, cu atat va
cresc sansele sa obtineti un pret bun.

Dus-intors, aceeasi linie aeriana

Este importanta rezervarea ambelor drumuri la aceeasi linie aeriana. Daca

alegeti linii diferite, se poate ca preturile sa nu fie afisate sau sa fie mai
mari decat pretul pe care l-ati obtine daca ati rezerva la aceeasi linie
aeriana.

Cum sa obtineti cel mai avantajos billet

- In perioada 15 ianuarie - 31 martie a fiecarui an, beneficiati de cele mai

ieftine bilete.

- Costul biletului se reduce considerabil daca se aplica regula 'Sunday

rule', adica petreceti o sambata noapte la destinatie.

- Fixati data de plecare si pe cea de intoarcere. Un bilet cu data fixa de

intoarcere este mai ieftin cu aproximativ 50% decat unul cu data libera
(open). Exista bilete valabile 14 zile, o luna, trei luni, sase luni, un an. Cu
cat valabilitatea biletului este mai mare, cu atat este mai scump.

- Cele mai multe companii aeriene au un sistem de recompensare a

persoanelor care apeleaza cat mai des la serviciile lor. Daca sunteti client
fidel si zburati cu aceeasi companie puteti primi chiar si bilete de avion
gratuite in urma contabilizarii milelor zburate.

- Accesati zilnic site-urile de profil ale diferitilor transportatori aerieni

pentru a afla de ofertele speciale.

Romania, intre Airbus si Boeing

Categorie: Cover Story

Data: 2007-03-28
Infruntarea transatlantica dintre cei doi mari producatori care isi disputa
suprematia pe piata avioanelor comerciale are influente in politica externa
romaneasca

Un istoric al cumparaturilor romanesti de avioane comerciale arata ca

acest tip de achizitii a avut, de-a lungul ultimelor decenii si indiferent de
putere, legatura directa cu interese de politica externa: acordarea clauzei
natiunii celei mai favorizate, invitatia de aderare la NATO sau accelerarea
negocierilor de aderare la Uniunea Europeana.

Iata cel mai recent exemplu despre cum se pot masura 'succese' de

politica externa in contracte pentru avioane comerciale. In ultimele luni
ale lui 2004 Parlamentul Romaniei consfintea, printr-o ordonanta
transformata in lege, extinderea flotei TAROM. Companiei aviatice i se
aprobau primii bani pentru cumpararea a patru aeronave de la
concernul european Airbus. Avioanele vor fi achizitionate in 2006-2007,
prin imprumuturi a caror valoare totala se apropie de 230 de milioane
dolari si pe care statul le va garanta suta la suta. Ceea ce a aprobat
Parlamentul este plata avansului de 10,2 milioane dolari, suma care va fi
imprumutata tot cu garantii de stat. Conform legii, aceasta va fi restituita
din banii TAROM, dar si din bani publici care urmeaza sa fie prevazuti in
bugetul Ministerului Transporturilor. Surse bancare afirma ca
imprumuturile pentru cele patru avioane sunt o afacere la care bancile se
vor ingramadi. Fiind garantate de stat, bancherii nu-si asuma, practic,
nici un risc, putand castiga in schimb bani frumosi din dobanzi si
comisioane.

Airbus sau Boeing

Cand pe piata mondiala sunt doi mari producatori de aeronave

comerciale, companiile aeriene nu prea au, de fapt, de ales. De cealalta
parte, vanzatorii Airbus si Boeing dau batalii aprige ca sa castige cat mai
multi clienti. Iar Airbus a reusit sa invinga, in ultima vreme, suprematia.
Cand vor sa cumpere un avion, firmele aviatice se uita in primul rand la
costuri: cat platesc pe aeronava, dar si cat costa folosirea si intretinerea
ei. Daca acestea sunt scumpe, biletele de calatorie vor costa mai
mult. Primele informatii utile sunt cele din fisa tehnica a avionului: cati
pasageri poate transporta, cat de departe poate ajunge sau cat
combustibil consuma. Aviatorii mai tin cont de un lucru foarte important:
cat cantareste aeronava la decolare. Un avion mai greu consuma mai mult
carburant si se platesc taxe mai mari pentru el. Ideal pentru o companie
este sa poata duce cat mai multi pasageri si bagaje cu avioane cat mai
usoare si mai ieftin de intretinut.
Dilema axelor

Atunci cand companiile aeriene sunt ale statului, e lesne de presupus ca

decizia de cumparare nu ia in considerare doar criteriile economice. Pina
la urma, cei care decid nu sunt managerii liniilor aeriene, ci politicienii
aflati la putere. Desi presupun cheltuieli din bani publici, astfel de
contracte sunt deasupra licitatiilor si, mai degraba, fac obiectul unor
negocieri politice de culise. Un exemplu recent vine din 'Financial Times'
(FT): 'Marea Britanie, Franta si Germania fac presiuni politice asupra
Poloniei sa cumpere aeronave Airbus pentru compania aeriana de stat
poloneza (LOT)', scria prestigiosul ziar financiar in paginile europene ale
editiei din 23 februarie. FT relata despre existenta unei scrisori imperative
a 'Celor trei mari' - cum ii numeste ziarul pe premierii britanic, francez si
german - in care i se cerea guvernului polonez sa cumpere de la
concernul european Airbus tocmai pentru a-si dovedi atasamentul fata de
Uniunea Europeana. Dar daca va imaginati ca americanii stau cu mainile-
n san, va inselati. Si domnul G.W. Bush stie sa scrie, drept pentru care
premierul Marek Belka a aflat ca si Boeing ar vrea sa vanda niste avioane.
Polonezii au deci si ei de rezolvat o 'dilema a axelor': dau aceeasi suma de
zloti in euro (383 de milioane) pe ruta Londra-Paris-Berlin sau in dolari
(500 de milioane) cu destinatia Washington? Premierul polonez pare
hotarat: 'Alegerea va avea sigur repercusiuni politice dar LOT nu-si poate
permite sa aleaga cea mai proasta si scumpa oferta', a spus Belka citat de
FT.

Alegerea noastra

In Romania, fostul guvern a ales deja pirueta in Europa in locul spagatului

catre America. Si, chiar daca, intre timp, Washington-ul a devenit,
explicit, un capat al axei de politica externa a Bucurestiului, e greu de
spus daca recent consfintita 'prietenie speciala' romano-americana va
aduce comenzi pentru Boeing in detrimentul celor pentru Airbus. Eventual
dupa semnarea, si ratificarea tratatului de aderare la UE. Politic vorbind,
argumentele pro-europene atarna mai greu. Dar economic? Dupa
atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, companiile aeriene au trecut
prin momente grele si au inceput sa se uite cu lupa la costuri. Cind piata
sufera din lipsa de clienti, alegerea unor avioane convenabile poate face
diferenta dintre pierdere si profit. 'Daca piata nu permite scumpirea
biletelor, atunci transportatorul se vede obligat sa mentina tarifele
scazute, si asta se vede in rezultatele financiare negative ale companiei',
explica pilotul Gheorghe Racaru, fost director al TAROM.

Provocarea

Datele financiare arata ca TAROM merge de cativa ani in pierdere. A intrat

in restructurare si asteapta privatizarea. A renuntat la unele rute,
vrea sa vanda doua Airbus-uri mai vechi si asteapta anul 2006 sa faca
profit. Extinderea flotei e, deci, o provocare. A facut TAROM cea mai buna
alegere cumparand cele patru aeronave A 318? In industria aviatica se
stie ca, pentru acelasi tip de trasee, aducerea unor avioane de la un alt
producator inseamna modificarea unor cheltuieli. 'Companiile aeriene de
nivelul TAROM obisnuiesc sa aiba maximum doua tipuri de aeronave si
daca se poate din aceeasi familie (n.r. - ori familia Airbus 320, ori Boeing
737), tocmai ca sa profite de similitudinile in operare si intretinere. De
exemplu, aceiasi piloti pot zbura pe Boeing seria 300, mai veche si pe
seria 700, mai noua, iar 60-70% din piesele de schimb pot sa fie
comune', explica Racaru. TAROM are deja noua avioane Boeing. Ce
impact va avea extinderea flotei cu cele patru aeronave de la
Airbus? 'Schimbarea de pe un fabricant pe altul presupune cheltuieli
suplimentare considerabile. Cand ai un tip de avion e bine sa mergi pe
acelasi producator', spune pilotul Nicolae Brutaru, alt fost director Tarom,
acum manager la o companie aeriana low-cost.

Explicatii sumare

Cum a justificat TAROM oportunitatea alegerii 'Operarea pe rutele

europene si apropierea capacitatii acestor avioane cu potentialul pietei
face ca aceasta achizitie sa se incadreze in strategia de restructurare a
TAROM', se arata intr-un comunicat al companiei. La vremea aprobarii
avansului, TAROM si Ministerul Transporturilor, condus atunci de Miron
Mitrea, au evitat sa explice de ce nu s-a facut licitatie si de ce Bucurestiul
a renuntat la patru avioane Boeing din cele opt comandate in
1995. Un raspuns vine de la Boeing. 'In 1995, TAROM si Boeing au
semnat un contract ferm pentru opt avioane Boeing 737-700. In 2001,
Boeing a livrat doua dintre acestea. In acelasi an, Lufthansa Consulting -
angajata de guvern ca sfatuitor pentru privatizare - a ajuns la concluzia
ca evolutia traficului TAROM nu cere mai mult de doua avioane in plus
fata de cele (doua) deja livrate. TAROM a cerut revizuirea
contractului. Din cele sase avioane ramase, a mai cumparat doar doua, pe
care Boeing le-a livrat in 2003', explica Samantha Solomon, responsabil
media la Boeing.

Avioanele si politica

Intre avioane si politica externa a Romaniei ultimelor decenii exista o

legatura stransa. Catastifele marilor producatori mondiali si istoria recenta
ne ajuta sa intelegem.

1974 Primele avioane facute de capitalisti ajungeau la

Bucuresti. Compania americana Boeing era prima care reusea sa
strapunga Cortina de Fier.
1975 Romania lui Ceausescu primea de la Statele Unite clauza natiunii
celei mai favorizate.

1988 Ceausescu renunta la clauza; aflase probabil ca, oricum, americanii

tocmai se pregateau sa o retraga.

1993 18 octombrie Boeing trimitea spre Bucuresti primele doua aeronave

dintr-un contract mai mare.

1994 Pe 21 octombrie, la Washington, Congresul american reacorda

Romaniei statutul natiunii celei mai favorizate. Pentru inceput, clauza
avea sa fie reinnoita anual, dar, pentru moment, lobby-istii isi facusera
treaba. La TAROM, IL-urile si Antonov-urile sovietice se
pensionasera. Tratatul de la Varsovia devenise istorie. Cu inima franta,
Ion Iliescu trebuia sa accepte. Noul orizont era NATO.

1995 Romania semneaza Parteneriatul pentru Pace.

1993 La TAROM ajung inca trei avioane Boeing.

1994 Anul unui nou contract: alte opt avioane americane. Lobby-istii se

pun din nou pe treaba.

1995 In Congres, presedintele Clinton pregateste terenul pentru

permanentizarea clauzei. Se aproba in vara lui 1996. Lui Iliescu si PDSR-
ului nu i-a mai folosit insa. Intrasera in picaj. La alegeri,
aeronava Romania a decis sa schimbe echipajul. Urmeaza patru ani de
coalitie si facturi ce trebuie achitate.

1997 Vine Clinton, ne bate pe umar si pleaca. Mai treceti pe la NATO!

1998 Pleaca primii bani: 89 milioane dolari pentru doua avioane. Statul

garanteaza. Mai ramaneau de platit sase.

1998-2000 Batem si la usa Europei. E perioada in care UE pregateste

inceperea negocierilor de aderare. TAROM mai cumpara niste avioane de
la un producator italo-franco-britanic. Sapte aparate ATR.

2002 Mai trimitem niste bani in America: 96 milioane - alte doua avioane.
De la Boeing. Statul garantase iar. Mai ramaneau de platit patru.

2002 Summit-ul de la Praga. Vine invitatia: poftiti de intrati in NATO!

Asadar, gata cu America.

2003 Sa ne intoarcem spre Europa. Si acolo se fac avioane. La Airbus. Cu

care se semneaza un memorandum.
2004 La Paris se parafeaza contractul pentru patru avioane A318. In
noiembrie Parlamentul aproba avansul. In decembrie Europa accepta
inchiderea negocierilor de aderare cu Romania.

'E un succes pentru ambele companii, o modalitate de a asigura

modernizarea infrastructurii aeriene a Romaniei si apropierea aviatiei
romane de standardele UE.'
Adrian Nastase, fost prim-ministru

'Schimbarea de pe un fabricant pe altul presupune cheltuieli suplimentare

considerabile. Cind ai un tip de avion e bine sa mergi pe acelasi
producator.'

Nicolae Brutaru, fost director Tarom

Noua milioane de euro - modernizarea a 30 de vagoane compartimentate

si de dormit ale CFR Calatori.

Categorie: Stiri
Data:

Ministerul transporturilor a inaugurat primele vagoane modificate marti,

iar acestea vor intra in componenta unor trenuri de calatori care circula
atat pe rute interne, cat ai pe cele internationale.

Creditele necesare modernizarii, aproape 300.000 euro pentru un vagon,

au fost obtinute de la institutii financiare internationale, precum Banca
Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare sau Banca Europeana de
Investitii.

Conducerea Ministerulul Transporturilor a anuntat ca vor fi modernizate

alte 200 de asemenea vagoane in urmatorii ani, sumele necesare urmand
sa fie obtinute din credite externe.

Ministrul Transporturilor, Gheorghe dobre a anuntat ca minsterul va

scoate la licitatie alti 3.000 de km de cale ferata interoperabila pentru
transportatorii privati.

Investitii cu scumpiri

Si daca tot se fac investitii la CFR Calatori, biletele s-ar putea scumpi de
la 1 aprilie, odata cu majorarile de tarife la utilitati. Astfel, din aprilie vom
avea toate sansele sa ne plimbam cu trenul cu aproape 6 procente mai
mult, majorare ce nu va depasi cuantumul necesar pentru a acoperi
inflatia.

ZIUA

Carausii dau vina pe transportatorii pirati si pe nivelul de trai

EVENIMENT - Marti, 15 martie 2007

Asociatia Carausilor Particulari din Romania - majoritatea companiilor de

transport international licentiate pentru a face linie regulata (Atlassib,
Eurolines, Amad, Eurotime, Mayer, Kessler etc) a facut ieri o serie de
precizari referitoare la scandalul ivit in legatura cu romanii care calatoresc
spre Spania. 'O buna parte din presa romaneasca, din autoritati si din
opinia publica incearca in mod eronat sa gaseasca in transportatori
principalul vinovat pentru migratia ilegala spre Spania, nefacand
diferentierea absolut necesara intre transportatorii acreditati si seriosi si
piratii aparuti in ultimii ani ca ciupercile dupa ploaie. In loc sa se analizeze
cauzele fenomenului si sa se gaseasca solutii de rezolvare, se arunca vina
in curtea transportatorilor rutieri, ceea ce duce la distrugerea activitatii si
a imaginii acestora. Nu transportatorii sunt de vina pentru nivelul de trai
scazut din Romania si dorinta romanilor de a supravietui, plecand in
strainatate. Nu transportatorii sunt de vina pentru ca prin masuri
ineficiente, cum ar fi cea legata de suma de 500 de euro necesara la
vama romana sau voucere de hotel, a inflorit camataria si pirateria in
transporturi. Nu transportatorii romani sunt vinovati pentru coruptia
existenta la diferitele granite din Europa si pentru lipsa unui control
eficient al transportatorilor ilegali', se arata intr-un comunicat al ACPR.

Conducerea asociatiei spune ca firmele care au avut autocare respinse din

vama spaniola erau perfect legale din punct de vedere al transportului,
lucru certificat de toate autoritatile implicate, iar persoanele din autocare
au respectat legislatia romana si a spatiului Schengen, lucru confirmat de
autoritatile germane.

Cetatenii romani care merg spre Spania sunt rugati sa se intereseze si sa

aiba actele in regula. De asemenea sunt rugati sa nu apeleze decat la
firme licentiate. 'Nici o firma licentiata nu imprumuta bani pentru trecerea
frontierelor si nu faciliteaza in nici un fel trecerea ilegala prin granite.
Daca pasagerii au totul in regula nu trebuie sa plateasca nici direct si nici
prin soferi sume de bani suplimentare in autocare si/sau la granite', se
arata in finalul comunicatului.

Conditii minime pentru a circula in Europa

SOCIAL - Joi, 24 martie 2007

Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT) face
cunoscute cateva dintre conditiile pe care cetatenii Romaniei trebuie sa le
indeplineasca pentru a circula liber in Europa. Aceste precizari sunt facute
de ANAT avand in vedere multiplele probleme aparute in ultima vreme in
legatura cu libera circulatie a cetatenilor romani in Europa. Astfel,
persoanele care parasesc Romania trebuie sa detina: bilet de calatorie
dus-intors; asigurare medicala pe intreaga durata a sederii (de preferat
minimum 7 zile, patru zile pe drum si minimum trei de sedere); pasaport
valabil minimum 6 luni de la data plecarii din Romania. In plus, pentru cei
care merg la munca legal sau in calatorie de afaceri este necesar contract
de munca in original sau viza de munca ori invitatie din partea
partenerului de afaceri. 'Sunt preferate traducerile in limba romana ale
acestor acte, deoarece ofiterii romani nu sunt obligati sa cunoasca limbi
straine', precizeaza Dragos Anastasiu Presedintele Comisiei de
Transporturi a ANAT. Pentru turisti: voucher la hotel in original (de
preferat minimum 5 zile) cu servicii confirmate din strainatate si platite in
avans la agentia de turism, chitanta care sa certifice plata serviciilor.
Pentru cei care isi viziteaza rudele, este necesara o invitatie in original
facuta printr-o autoritate a statului de destinatie (ex. primarie), de
preferat tradusa si legalizata in limba romana. 'Aceste conditii nu se
regasesc cumulativ nici in legea romana, nici in conventia Schengen si nici
nu sunt cerute de toate statele, dar sunt cele solicitate in practica, in
acest moment', precizeaza intr-un comunicat Atanasiu. ANAT informeaza
pe toti cei care doresc sa circule prin Europa ca daca indeplinesc aceste
conditii au sanse minime de a fi returnati din frontiere, indiferent daca
este vorba de cea romana sau de cele ale spatiului Schengen. Firmele
transportatoare si agentiile de turism nu sunt responsabile pentru
legalitatea formelor de trecere a frontierei. Daca unui pasager i se
interzice trecerea frontierei, calatoria este considerata a fi fost efectuata.
Toti cetatenii romani care solicita transport si alte servicii turistice in
Europa trebuie sa aiba actele in regula, sa apeleze la serviciile unei firme
licentiate pentru acest transport, precum si la agentii de turism licentiate
ca atare pentru servicii turistice si sa nu riste trecerea frontierelor cu
ajutorul unor documente incorecte sau prin procurarea banilor prin
imprumut de la firme de transport sau turism pentru ca, in acest fel, risca
sa primeasca interdictie de parasire a Romaniei si o eventuala implicare
intr-un proces penal.