Sunteți pe pagina 1din 33

CONSTRUCTII IN

MEDIU RURAL

- CURS 2 -
CONCEPEREA SI PROIECTAREA
UNEI CONSTRUCTII AGRICOLE
Ce sunt construcţiile agricole?

• Construcţiile agricole implică analiza realizării clădirilor ce au ca


destinaţie adăpostirea oamenilor, animalelor, păsărilor, cerealelor şi
a utilajelor agricole din cadrul unei ferme agricole. Proiectarea şi
punerea în operă a construcţiei agricole se bazează atât pe
cunoştinţe de inginerie civilă cât şi pe cunoştinţe din domeniul
agronomiei dar şi a utilajelor tehnologice.

• Construcţiile agricole sunt o categorie aparte de construcţii datorită


faptului că adăpostesc diverse specii de animale şi păsări sau
plante, seminţe, fructe, legume.

• Trebuie să răspundă necesităţilor fizice şi fiziologice de confort ale


animalelor permiţând valorificarea potenţialului productiv al
acestora, în cadrul procesului tehnologic adoptat.
Exemple de structuri agricole
Destinaţia Procesul tehnologic
construcţiei agricole -sistem de întreţinere
-sistem de furajare

Forma în plan şi Condiţii de microclimat Medii agresive


secţiunea transv. (temperatură, umiditate, (agresivităţi degajate de
Modulare: L ,T, H vânt, mişcarea aerului, animale, furaje şi dejecţii
puritatea aerului interior, - CO2, NH3, H2S)
energia solară)

Elemente de închidere
Structura de
pentru construcţie Elemente specifice
rezistenta
acoperiş, pereţi, pardoseli - canale, iesle
Sistematizarea (planificarea) este primul pas
important in proiectarea şi stabilirea planului
general a unei constructii agricole!
1. Alegerea terenului 3. Drumuri, modalitati de
forma si dimensiunile terenului manevrare, parcari
drenare, preluarea apelor
4. Iluminare
apa
deseuri 5. Vant, zapada
servicii si utilitati 6. Fezabilitate
orientare
Extindere

2. Amplasarea cladirilor
panta terenului
reteaua de apa
actiunea vantului dominanta
soare
distante între clădiri
1. Alegerea terenului
•Terenul prezintă un interes deosebit pentru constructii, din punctul de
vedere al amplasamentului şi al caracteristicilor sale geotehnice,
hidrologice.
•Zona climatică de amplasare a constructiilor influenţează adâncimea
de fundare prin creşterea cotei limitei de îngheţ faţă de nivelul terenului
natural.
•In multe cazuri, fermele agricole folosesc sisteme de irigatii de
capacitate mare (poate influenta alegerea amplasamentului unei ferme
agricole).
•Zonele funcționale legate tehnologic direct sau indirect trebuie sa fie
dispuse raţional pe suprafaţa de teren afectată, fără reţinerea unor
suprafeţe suplimentare de teren, nejustificate tehnologic şi economic.
•Solul poate influenţa, prin fertilitatea sa, dezvoltarea animalelor şi a
plantelor.
•Terenul ales trebuie sa fie însorit pentru producţia zootehnică sau
vegetală şi umbrit prin protejarea cu plantaţii înalte, jocuri de volume ale
construcţiilor, prin forma şi orientarea terenului, pentru depozitarea
produselor lactate.
Forma şi dimensiunile terenului. Relief
• Forma şi dimensiunile terenului sunt importante în stabilirea unui grad
optim de ocupare cu clădiri a terenului, cu o amplasare raţională a clădirilor
pe suprafaţa unităţii agricole.
- terenul să aibă o formă regulată, dreptunghiulară, asigurându-se
realizarea unei reţele adecvate de drumuri interioare, cu fluxuri de circulaţie
paralele, fără intersecţii sau suprapuneri (pentru materiale, furaje, oameni,
animale, produse finite).

• Sub aspectul reliefului, se recomandă un teren cu o pantă lină până în


6%, astfel încât să nu apară eroziuni la scurgerea apelor meteorice.
− pantele sudice, uniforme, de aproximativ 0,5-3 %, sunt mai avantajoase,
deoarece permit totodată şi o bună expunere la radiaţia solară.
− realizarea construcţiilor, a drumurilor şi a reţelei de canalizare nu impun
lucrări importante terasare şi sistematizare pe verticală.
− se prefera soluri cu permeabilitate mare pentru apă şi aer, capilaritate şi
capacitate de reţinere a apei mică, deoarece aceste soluri prezintă o
capacitate maximă de autopurificare naturală. Solul poate influenţa, prin
fertilitatea sa, pozitiv sau negativ, dezvoltarea animalelor şi a plantelor.
Sistemul de drenare al terenului
condiţii hidrologice, hidrografice
Se face o sistematizare pe orizontală şi pe verticală a planului general, pentru
organizarea reliefului şi asigurarea scurgerii apelor din precipitaţii spre
canalizare sau spre o staţie de epurare.
Trebuie să se ţină cont de protecţia terenului la ape (ape pluviale, subterane).

Condensarea vaporilor de apă


- evitarea apariţiei inundaţiilor – Pâlc de Curs de ape
din precipitaţii
zăpadă
terenul ales trebuie sa fie situat la suprafaţa
deasupra albiei râurilor cu cel Precipitaţii pamântului

puţin 0,50m mai sus faţă de


nivelul maxim posibil al apelor în Apă
curgătoare
cursul inundaţiilor. Evaporare

Asigurarea unui sistem de Evaporare


drenare a terenului pentru
protejarea infrastructurii clădirilor Infiltrarea
apelor în sol
şi a cerealelor, îngrăşământului. Curs de ape
subterane
Condiţii geotehnice

• determină alegerea unui teren bun, uscat, fără deşeuri organice,


care să reziste la încărcările date de construcţiile amplasate pe
acesta.

• Un teren mlăştinos implică lucrări importante şi costisitoare de


asanare. Deoarece în cazul fermelor pentru creşterea şi întreţinerea
animalelor se folosesc cantităţi mari de apă pentru spălarea şi
evacuarea dejecţiilor, trebuie acordată o atenţie deosebită zonelor
cu straturi de pământ macroporice, sensibile la umezire, cu
recomandări de amplasare a construcţiilor şi protecţie a fundaţiilor
clădirilor.

• Zona climatică de amplasare a constructiilor influenţează


adâncimea de fundare prin creşterea cotei limitei de îngheţ faţă de
nivelul terenului natural.
Managementul reziduurilor

Deoarece o ferma agricola este o intreprindere cu inventar viu numeros


o prima analiza se face din punctul de vedere al administrarii deseurilor
pentru îndepărtarea acestora fără probleme şi cu un impact cît mai redus
asupra mediului înconjurător.

Pentru evitarea poluării zonelor din cadrul incintei dar şi a celor limitrofe,
locuite sau cultivate se pot folosi platforme de depozitare şi rezervoare
septice atat pentru indepartarea pierderilor alimentare prin scurgerea
reziduurilor cat si a deseurilor.

Atunci când sunt asigurate condiţiile de salubritate şi acoperire a


necesarului de apa, de realizare şi exploatare corectă a sistemelor de
canalizare şi epurare a apelor uzate precum şi colectare şi evacuare a
reziduurilor organice, se impun nişte distanţe minime de protecţie
sanitară între fermele agrozootehnice şi zonele populate.
Condiţii igienico-sanitare
se referă la riscul de apariţie a unor boli infecţioase şi parazitare,
protecţia mediului ambiant.
• Alegerea locului pentru amplasarea fermei se va face după un prealabil
studiu din punct de vedere igienic al solului, apei şi a climei (direcţia
vânturilor dominante, nivelul şi repartiţia precipitaţiilor etc.).
• În cazul fermelor de animale se recomandă amplasarea acestora mai jos
decât nivelul localităţilor apropiate, pentru a se preveni scurgerea apelor
meteorice şi a dejecţiilor spre acestea. Pentru evitarea poluării apelor
curgătoare care trec prin localităţi, fermele agrozootehnice se vor
amplasa în aval faţă de localităţi, ţinând cont de direcţia de curgere a
apei.
• Se vor evita văile strâmte, neînsorite şi terenurile din apropierea bălţilor,
unde se dezvoltă uşor insectele transmiţătoare de boli şi generatoare de
disconfort.
• Alegerea terenului se va face astfel încât direcţia vânturilor dominante să
fie de la localităţi spre ferme, pentru evitarea răspândirii mirosurilor.
• Deasemenea pentru protecţia clădirilor şi a anexelor la acţiunea vântului
şi a zăpezii se recomandă amplasarea terenului la marginea unei păduri
sau a unei perdele de protecţie.
Distanţele faţă de unităţile industriale şi faţă de locurile publice de odihnă şi
recreaţie se stabilesc în baza prevederilor Legii de protecţie a mediului nr.
137/1995 şi a Ordinului ministrului Pădurilor şi protecţiei mediului nr. 125/1996.
Conform acestor reglementări, obţinerea unei autorizaţii de construcţie a unui
obiectiv nou şi pornirea unor activităţi precum creşterea animalelor, industrializarea
produselor agricole şi zootehnice, epurarea şi evacuarea apelor uzate etc., este
permisă numai după obţinerea acordului de mediu, în urma efectuării unui studiu
de impact asupra mediului.
Distanţele de protecţie sanitară între zonele locuite şi construcţiile zootehnice, cu
anexele acestora, se stabilesc pe baza studiilor de impact asupra sănătăţii
populaţiei şi a mediului înconjurător, luându-se în considerare Normele de igienă şi
recomandările privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul
Ministerului Sănătăţii nr. 536 din 1997.
Distanţele minime dintre zonele protejate şi fermele de animale, recomandate:
•100 m - pentru fermele de cabaline şi de ovine;
•200 m - pentru îngrăşătoriile de bovine cu până la 500 de animale;
•500 m - pentru îngrăşătoriile de bovine cu peste 500 de animale, fermele de porci
cu până la 2 000 de animale şi fermele de păsări cu până la 5 000 de păsări;
•1 000 m - pentru fermele cu peste 500 de păsări şi pentru fermele de porci cu
2000 - 10 000 de animale etc.
Sursele de apă

Sursele de apă potabilă condiţionează direct amplasarea fermelor de animale.


Acestea trebuie să asigure apa potabilă la calităţile cerute de standardele în
vigoare şi în cantităţi suficiente, luând în considerare şi perspectivele de
dezvoltare a fermei.
Se vor studia hărţi hidrografice ale regiunii şi a forajelor de probă.

Se ştie că pentru menţinerea vieţii trebuie să fie asigurat un echilibru între


procesele de hidratare şi deshidratare.
De exemplu, dacă hidratarea nu este asigurată in condiţii normale, diferenţa
dintre cantitatea de apă necesară hidratării şi cea obţinută din mediu, se
realizează prin descompunerea celulelor, ceea ce poate duce la scăderea
greutăţii, randamentului sau a producţiei de carne, lapte etc.

Prin urmare, pentru creşterea şi dezvoltarea animalelor sau a plantelor, una din
problemele de bază o constituie asigurarea acestora cu cantitatea de apă
necesară.
Utilităţi şi servicii
Telefonie, Alimentare cu apă, Canalizare, Energie electrică,
Energie termică, Alimentare cu gaze, Întreţinerea drumurilor
Acces la căi de circulaţie, Spaţii de manevră, Parcări

Accesul şi racordarea la utilităţile existente în zonă trebuie prezentate


într-un plan general. Tot în acest plan trebuie indicate şi construcţiile
suplimentare necesare funcţionării fermei: posturi trafo pentru distribuţia
energiei electrice, centrale termice, castele sau rezervoare de apă sau
puţuri forate, staţii de epurare, fose septice daca este cazul.

- Realizarea unei legături directe la căile de comunicaţii existente cu


posibilităţi rapide de deplasare în orice anotimp, spre zone de aprovizionare
(transport comod şi economic al furajelor, combustibilului), de prelucrare,
depozitare sau comercializare a produselor finite (drum cât mai scurt către
consumatori pentru evitarea pierderilor produselor perisabile – lapte, ouă);
influenţează în mare măsură eficienţa economică a producţiei (reducerea
timpului de deplasare şi a volumului de muncă), si implicit costul produselor;
Orientarea terenului

O usoara orientare spre sud → ventilare şi însorire maximă.


Trebuie să se ţină cont şi de prevenirea la acţiunea vântului (se iau in
consideraţie bariere naturale acolo unde este posibil).
Direcţia şi frecvenţa vânturilor dominante, determină
- amplasarea zonelor funcţionale ţinând cont de gradul de poluare
- amplasarea construcţiilor din fiecare zonă funcţie de poluare dar şi
din punctul de vedere al pericolului propagării incendiilor.

Perdea de protecţie pentru


reducerea efectelor
acţiunii vântului şi a zăpezii
Extindere

Cresterea volumului productiei are ca urmare


extinderea constructiei sau construirea altora.

Deasemenea poate fi necesara si dezvoltarea


instalatiilor de la echipamentele si masinile de pe
stoc pana la instalatiile de drenare, alimentare,
canalizare.
2. Amplasarea cladirilor si anexelor
Pentru respectarea conditiilor impuse de procesul şi de fluxurile tehnologice ale
utilajelor, animalelor este necesară gruparea şi orientarea zonelor din cadrul
unei ferme în zone funcţionale: zone de producţie, platforme, căi de acces.
Zona de producţie: are un caracter predominant în planul general
– adăposturile maternitate şi gestaţie
– adăposturile pentru tineret şi animale adulte
– silozuri, magazii, depozite şi platforme în cazul platformelor de
depozitare bucătăriile şi căile de acces către adăposturi
– sere, solarii, răsadniţe în cazul serelor

Zona de producţie este în legătură directă cu


zona de depozitare a furajelor, cu zonele de
întreţinere, de alimentare cu energia necesară
şi cu administraţia.

P – zona de producţie D I D
D – zona de depozitare E I
I – zona de întreţinere P E
P
E – zona energetică A A
A – zona administrativă
1 – cai de circulaţie 1
Amplasarea cladirilor si anexelor (cont)
Se pot lua masuri importante pentru cresterea eficientei prin reducerea
distantelor de parcurs la minim prin prevederea unor cai de circulatie cu
posibilitati de intoarcere.

Se poate minimiza efectul negativ si folosi efectul pozitiv al elementelor


climatice (soare, vant, ploaie si zapada) si sa se stopeze influenta asupra
constructiei a lucrarilor de drenare, a pantei si a altor elemente topografice
specifice.

Protectia la foc, siguranta si securitatea cladirii sunt influentate de planul


general al constructiei agrozootehnice.
Panta terenului
Constructiile trebuie sa fie amplasate pe un teren bun de fundatie, pe cat
posibil fără ape freatice.

Un teren cu o pantă uniformă de 2 - 6% (cu faţa spre sud) este ideal:


● nu sunt probleme pentru deplasarea maşinilor sau animalelor
● nu apar eroziuni ale solului
Daca terenul este în pantă, =» fundaţia va fi în trepte.

Adaptarea constructiilor la relieful terenului se face pe cat posibil in lungul


curbelor de nivel evitandu-se astfel:
– sapaturile mari pentru fundatii
– realizarea construcţiilor in trepte
– realizarea unor umpluturi de teren instabil a caror consolidare
creste valoarea investitiei

O structura atent amplasata şi poziţionata reduce cheltuielile (volumul


de teren scos este egal cu cel umplut).
Amplasarea constructiilor in raport cu relieful terenului

1. Amplasament
corect
1
2 2. Amplasament
defavorabil

Un volum mare de săpătură pune probleme de transport si depozitare a pământului.


Se poate face o terasare a pământului
(se echilibrează volumul de săpătură cu cel de umplutură)
care să conducă la o amplasare generală convenabilă si la o bună desfăşurare a
procesului tehnologic.
Alimentarea cu apa

• Alimentarea cu apă se face pe cât posibil din surse proprii aflate pe


teritoriul incintei sau în apropiere. Pe terenul de captare se constituie o
zonă de protecţie sanitară şi se protejează corespunzător.
• În cazul captării din râuri se fac analize de laborator, se aplică
tratamente mecanice şi chimice în staţii specializate prevăzute in cadrul
investiţiei.
• Debitul de apă trebuie să asigure necesarul din momentul proiectării cât
şi a eventualelor extinderi ce se vor executa ulterior.
Vant dominant

Vantul poate aduce mirosuri,


praf, zgomot, agenţi poluanţi.
Anexele cladirii agricole pot fi utilizate pentru a proteja spatiile destinate
inventarului viu de efectele negative ale actiunii vantului.

În vederea amplasării clădirilor în cadrul fermei agricole se va ţine cont de:


- poziţionarea clădirilor care prezintă cel mai mare risc la incendii, de
pericolul de răspândire şi propagare a incendiilor, în funcţie de direcţia
vânturilor dominante.
- amplasarea construcţiilor în care se dezvoltă mirosuri puternice.
Astfel, se va avea în vedere ca vânturile dominante să nu ducă noxele
degajate în anumite adăposturi spre clădirile de locuit sau cele
administrative.
O modalitate de protejare la mirosurile neplăcute rezultate în urma procesului
tehnologic este de a separa aceste zone cu plantaţii sau spaţii verzi.
Soare
Cladirile deschise, depozite, solarii trebuie sa fie pozitionate astfel incat iarna sa
primeasca cat mai mult soare intr-o zi.
Pozitionarea cladirilor inalte (turnuri, silozuri) va tine cont de dispunerea umbrei
pe furaje (depozite de furaje).
Influenta luminii naturale asupra dezvoltarii animalelor, plantelor si depozitarii
produselor este foarte mare. Lipsa luminii naturale poate pune in pericol nu
numai productia si dezvoltarea animalelor ci si sanatatea sau chiar viata lor.
Dezvoltarea plantelor nu este posibila decat in prezenta luminii.
Radiatiile solare, prin prezenta razelor ultraviolete cu actiune bactericidă,
asigura dezinfectia adaposturilor de animale si a altor cladiri de producţie
agrozootehnica.
Toate acestea prezinta o importanţă deosebită mai ales pentru clădirile
destinate realizarii selecţiei şi reproducţiei (animale sau vegetale)
Radiaţiile solare directe, ca urmare a prezenţei razelor cu lungime de unda
mare, furnizeaza pamântului importante cantităţi de căldură
Influenţa căldurii data de razele solare directe poate duce, deasemenea, la
efecte favorabile sau nefavorabile asupra vieţii animalelor şi plantelor.
Orientarea clădirilor
Construcţiile închise se amplasează cu frontonul spre direcţia
dominantă sau cel mult sub un unghi de 45°, pentru a evita răcirea
pereţilor longitudinali datorată vântului şi blocarea uşilor cu troiene
pe timp de iarna. (fig. a)
Construcţiile pentru depozitarea cerealelor se expun vântului, latura
lungă fiind perpendiculară pe direcţia vânturilor dominante. (fig. b)

Vânt Vânt
dominant 45° dominant

a b
Construcţiile deschise se amplasează cu peretele orb spre direcţia
vânturilor dominante pentru a proteja cât mai mult latura deschisă.
Orientarea faţă de punctele cardinale influenţează rezolvarea planului general
determinând atât gradul de iluminare al construcţiilor cât şi radiaţia calorică ce
conduc la realizarea microclimatului interior:

N 25 .. 30° N 15 .. 20°
N
45°

c d e
30°
S S S
Adăposturile pentru animale şi păsări, se amplasează cu axa longitudinală pe
direcţia N-S, cu abateri spre est de 30° maxim şi spre vest de 25° (fig. c)
Construcţiile zootehnice cu deschideri pe o singură latură, se amplasează cu
această latură spre sud sau cu devieri de 30° spre vest şi 45° spre est (fig. d).
Depozitele se amplasează cu latura ce are ferestre spre nord, pentru evitarea
însoririi şi obţinerea unei lumini difuze.
Serele se vor amplasa cu axa longitudinală pe direcţia N-S, pentru a expune
însoririi maxime latura scurtă, dar şi pentru a evita lumină uniformă pe 3 laturi,
pe parcursul unei zile, cu devieri de 15 ... 20°. (fig. e)
Distante

Eficienta muncii creste


prin reducerea la minim
a transportului.

Se poate folosi un
astfel de ghid informativ
cu privire la distante
intre clădiri.

O metoda de stabilire a planului general al unei ferme


constă în divizarea planului fermei in zone concentrice
(30m), in centru fiind pozitionata casa, (folosind
distantele recomandate de amplasare a constructiilor).
Stabilirea
zonelor

Zona 1:
case, spatii de locuit,
odihna, primire
oaspeti 4 3 2 1

Zone 2: ateliere, parcare utilaje si masini agricole, cladiri


mici pentru animale
Zone 3: depozite, magazii pentru furaje, adăposturi pentru
animale tinere (1an)
Zone 4: adăposturi pentru cresterea intensiva a animalelor,
depozite de furaje, ingrasaminte.
ZONA 1: Zona de locuit

• Casa - in centru
• Gradina, pajiste, spatii
2 pentru confortul familiei
2 • Acces la curtea fermei
(ograda)
• Parcare
1
• Sisteme de drenare
• Protectie la praf, zgomot,
mirosuri ...
• Folosirea copacilor pentru
separarea anumitor zone
Zona 2: Zona de parcare si service masini
si utilaje agricole
• Curtea fermei
• Atelierele fermei
• Service pentru masinile
agricole
• Depozit combustibil
• Parcare
• Depozite de scurta durata
pentru utilaje si masini
• Stalp cu transformator
pentru electricitate
Zona 3: Cereale, Alimente, Zona cu inventar viu

• Depozite de cereale – ventilarea cerealelor


• Camere de alimente – procesarea alimentelor
• Adăposturi pentru animale tinere, maternitati
• O parte din adăposturi şi echipamente pentru animale mari
Zone 4: Zona cu instalaţii pentru inventarul viu adult

 Construcţii pentru inventarul viu adult


 Extindere posibilă a adăpostului
Traficul, spatii de manevra, parcari
Caile de circulatie – directioneaza traficul spre zonele de service si
parcare, producţie şi depozitare.

Proiectarea cailor de circulatie trebuie să permita spatii pentru traficul


vehiculelor in siguranta, pentru parcarea si manevrarea acestora.

Iluminarea fermei
Aceasta facilitate:
- preintampina accidente ce pot interveni din cauza unei vizibilitati
neadecvate (pe timp de noapte)
- ajuta la descurajarea vandalismului si a hotiei
Controlul asupra acţiunilor climatice:
vântul şi zăpada
Acţiunea vântului in timpul iernii conduce la un stres mai mare asupra
inventarului viu decât o temperatura negativa mare.

Aversele de zăpadă pot umple căile de circulaţie si părţile descoperite


ale construcţiilor.

Deasemenea acumulările mari de zăpadă pe acoperişuri pot duce la


prăbuşirea acestora.

Fezabilitatea

Costul execuţiei unei construcţii agricole trebuie sa fie justificat.


Amortizarea construcţiei se face ţinând cont de rezultatele anuale ale
procesului tehnologic.