Thus Speaks Lalaji

Aşa a grăit Lalaji

O, Sadhu! The one form pervades all

There is no difference between one drop and another:
The sea and the drop are one
Sea in the drop and the sea as the drop,
This is the truth.

O, Sadhu! O singură formă le pătrunde pe toate celelalte

Nu este nici o diferenţă între o picătură şi o altă picătură:
Marea şi picătura sunt o singură unitate
Marea în picătură şi marea precum picătura,
Acesta este adevărul.

Behind the drop the sea extends,

The sea supports the drop.
To make the drop realise the ocean
Is all the Reality.

În spatele picăturii se întinde marea,

Marea este suportul picăturii.
Să faci picătura să realizeze oceanul
Aceasta-i Realitatea.

Conception crept up in the sea

That is but a drop
Knowledge removed the misconception;
Difference never again will crop.

Concepţia s-a furişat încet în mare

Nu era decât o simplă picătură
Cunoaşterea înlătură concepţiile greşite;
Deosebirea niciodată nu va mai rodi din nou.

False is the delusion, false is the concept,

False are the affairs of the world.
When we know that all is false,
All the opposites end.

Amăgirea-i falsă, fals este conceptul,

False sunt afacerile acestei lumi.
Când noi ştim că toate astea-s numai amăgiri,
Toate cele ce îţi par opuse-n mintea ta, se vor sfârşi.

1
 God

Dumnezeu

What was there in the beginning? There was indescribable and indefinable darkness
surrounded by darkness. There was a stir. The veil of darkness fell down and it took
the shadow of wonder in its womb. Time was born out of it, which (mahakal) was an
embodiment of shadow and darkness in a circular form. It looked hither and thither
and said, “I am.” The word ‘I' was created from that time onwards. It feared, and fear
started from that time on. Fear is created from the illusion of estrangement, along with
‘I'-ness. It then thought: “There is none else except myself. Why do I fear
unnecessarily?” Fear disappeared. Fear vanishes by thinking as it does even now. It
saw the original, and desired that it should also expand like the original. It is the
beginning of desire which originated from that Being. It began to grow in it. From
then on it was called Brahman.

---

Ce se afla acolo înainte de începuturi? Era întunericul cel mai profund, ce nu se poate
descrie în cuvinte, indefinit, înconjurat de întuneric. Apoi a fost o agitaţie, o tulburare.
Vălul întunericului a căzut şi a luat miraculoasa umbră în propriul său pântec. Din
acesta a luat naştere timpul, care (mahakal) era o întruchipare de umbră şi întuneric
într-o formă circulară. A privit încoace şi încolo şi a spus, „Eu sunt”. Cuvântul „Eu” a
fost creat începând din acele timpuri. Îi era teamă, şi frica a pornit la drum începând
cu acel moment. Ea este creată din iluzia înstrăinării, a separării, iluzia acestui „Eu şi
altcineva”. Apoi a răsărit un gând: „Nu mai există nimic altceva în afară de mine
însumi. De ce ar trebui să mă tem fără nici un rost?” Frica a dispărut. Frica dispare
gândindu-te că asta se întâmplă chiar acum. A văzut originalul şi a apărut dorinţa că ar
trebui să se extindă la fel ca originalul. Acesta este începutul dorinţei care a luat
naştere din acea Fiinţă. A început să crească în ea. De atunci încolo a fost numit
Brahman.

---

Imagine that we are Brahman, the centre, the original element, and the essence of
existence. Let this idea be internal first. Then, looking to the external manifestation,
think that all these are symbols of our own mental feeling. All these have emerged
from us and are our form. What else can there be excepting ourselves?

---

Să ne imaginăm acum că noi înşine suntem Brahman, centrul, elementul originar şi

esenţa existenţei. Să lăsăm mai întâi această idee să se interiorizeze în noi. Apoi,
privind asupra manifestărilor exterioare, să ne gândim la faptul că toate acestea sunt
simboluri ale propriilor noastre impresii mentale. Toate au luat naştere din noi înşine
şi au forma noastră proprie. Ce mai poate exista acolo, în afară de noi înşine?

2
---

Brahman [God] is free from opposite states, whereas the jiva or individual soul lives
in the contradictory states. This has the qualities of a struggle, whereas the Brahman is
free from unrest as there is no feeling of happiness in Him.

---

Brahman (Dumnezeu) nu are nici un fel de stări de opoziţie, în timp ce jiva adică
sufletele individuale trăiesc în stări contradictorii. Acestea au caracteristicile unui
conflict, pe când Brahman este liber de nelinişte şi nu cunoaşte sentimentul fericirii.

---

God has hidden himself inside your hearts and exposed you. Hide yourselves and
expose God!

---

Dumnezeu s-a ascuns pe Sine în inima ta şi te-a expus pe tine. Ascunde-te pe tine şi
expune-L pe El!

Soul

Sufletul

Desire, repugnance, happiness, sorrow, knowledge — all these seem to be the

attributes of the same atman [soul] which becomes unconscious and lifeless after
death. In essence, man is one, rather the entire creation seems to be one. Conjunction
and action have created conditions of difference in its forms.

---

Dorinţele, fericirea, respingerea, tristeţea, cunoaşterea – toate acestea par a fi

atributele aceluiaşi suflet (atman) care devine inconştient şi fără viaţă, după moarte. În
esenţă, omul este una, mai degrabă întreaga creaţie pare a fi una. Acţiunea şi
alăturarea au creat condiţiile de diferenţiere a formelor.

---

Desire in the individual soul or jiva is due to the impression, or the illusion, of its
being part, because to the view that sees unity in all, a drop appears to have lost its
existence in the ocean. To such a view the ocean is but a vast and limitless drop in

3
which there are no parts. This is one aspect. Another thing is that if, due to some
reason, the drop has the knowledge of its being separate, it should also think that there
is the ocean at the background of each and every drop, and that it is itself one with the
ocean, having mingled in it.

---

Dorinţa în sufletul individual sau jiva este datorită impresiilor, sau iluziei, fiind parte
a acestora, deoarece prin viziunea care vede în toate unitatea, o picătură pare să-şi fi
pierdut existenţa sa proprie în ocean. Dintr-un astfel de punct de vedere, oceanul nu
este nimic altceva decât o imensă şi nelimitată picătură unde nu există alte părţi.
Acesta este un aspect. Celălalt aspect este acela ce spune că datorită unui anume
motiv, picătura are cunoaşterea faptului că ea este separată, ar trebui de asemenea să
se gândească la faptul că acolo se află oceanul, în spatele fiecărei picături şi a tuturor
picăturilor în acelaşi timp şi astfel, ea însăşi este una cu oceanul, fiind contopită cu
acesta.

---

God is love and the very atman. This love, when united with selfishness, is reckoned
as vice. But selfishness is also a necessity of Nature, which is not selfless. This is just
duty and Divine command, another name for dharma. To perform this dharma
without the idea of reward is the real dharma. This itself is called ‘desireless action'
(nishkama karma). This one duty is performed only for sakes of one's atman. Our
atman and the atman of all is one and the same. That is why the chain of mutual ‘give
and take' is regularly continuing.

---

Dumnezeu este iubire şi adevăratul atman. Această iubire, când se combină cu

egoismul, este recunoscută ca fiind un viciu. Dar egoismul este de asemenea o
necesitate a Naturii, care nu este egoistă. Aceasta este doar datorie şi poruncă Divină,
un alt nume pentru dharma. Să realizezi această dharma fără să te gândeşti că vei fi
răsplătit, este adevărata dharma. Se numeşte „acţiune lipsită de dorinţe” (nishkama
karma). Această unică datorie este săvârşită numai de dragul lui atman (Dumnezeu).
Atman al nostru şi atman al tuturor celorlalţi, este UNUL şi ACELAŞI. Acesta este
motivul pentru care lanţul acestor mutuale „a dărui” şi „a lua” continuă cu
regularitate.

---

The same love, which is nothing but atman, becomes selfishness in connection with
matter, mansion, property and so on. And where selfishness makes its appearance,
virtue hides itself.

---

Aceeaşi iubire, care nu este nimic altceva decât atman, devine egoistă la contactul cu
materia, cu un ditamai castelul, proprietatea privată şi altele de genul acesta. Iar acolo
unde egoismul îşi face apariţia, virtutea îşi ascunde faţa.

4
---

If there were no soul and body there would not have been the mind at all. It has no
independent existence. Its existence comes into manifestation only on their
combination.

---

Dacă sufletul şi trupul nu sunt împreună, nici mintea nu poate exista sub nici o formă.
Ea nu are o existenţă independentă. Mintea se naşte doar prin combinaţia celor două.

---

Why have the people of this world been afraid to say that the soul is ignorant? There
have been many wise men, saints, sages, prophets and devotees in this world so far.
But none of them have ever said that the soul is ignorant, because:

De ce oamenilor din această lume le-a fost frică să spună că sufletul este ignorant? Au
fost mulţi înţelepţi, sfinţi, iniţiaţi, profeţi şi devoţi în lumea asta până acum. Dar nici
unul dintre ei nu a spus vreodată că sufletul este ignorant, deoarece:

1. To deviate from the old and trodden path would take their breath away!

1.A devia de la calea cea veche şi bătătorită le-ar fi părut ceva de neconceput!

2. Those who wanted to say something new feared infamy. They were more mindful
of the punishment inflicted by the society. They dared not come out of the social or
religious circle. Getting a bad name from the community, religion or society was
considered to be the worst calamity.

2. Acele persoane care ar fi vrut să spună ceva nou, ar fi fost puse rapid la stâlpul
infamiei. Ele se gândeau mai mult la pedeapsa ce s-ar fi abătut asupra lor din partea
societăţii. Nu îndrăzneau să facă nici un pas afară din cercul religiei şi al societăţii în
care trăiau. Să fii privit ca o oaie neagră a comunităţii, religiei sau societăţii, era cea
mai mare nenorocire pentru un trăitor al acelor vremuri.

3. All of them have said so, no doubt, but none has said it openly. None removed the
veil. A curtain of mystery and secrecy was dropped on the face of Reality. Even if
they hinted at this they did so in their inner circle, and to a limited society. One who
understood it eulogised it, and one who did not understand it also praised it.

3. Toţi au spus că acest lucru este adevărat, fără îndoială, dar nici unul nu a îndrăznit
să o spună în gura mare. Nici unul dintre ei nu a dat la o parte vălul ce acoperea
adevărul. O perdea groasă a misterului şi secretelor a fost aruncată pe faţa Realităţii.
Chiar dacă ei mai ridicau din când în când acest văl al ignoranţei, o făceau în cercul
lor propriu şi unei părţi limitate a societăţii. Cei care aveau capacitatea de a înţelege le
aduceau elogii, iar cei care nu puteau înţelege, făceau şi ei la fel.

5
4. They introduced such practice and meditation by which man's mind would rise
high, and his heart would become magnanimous. Contact with the pure and the holy
was considered essential. It may be just possible that with such practices a man would
know the reality of his own accord. However, no clarification or elucidation of reality
was made. They restricted their mind only to such proverbs and stories, but reality
cannot be known if there is fear or scepticism.

4. Ei au introdus câteva sisteme de practică şi meditaţie prin care mintea omului putea
să aspire spre înălţimile spirituale şi inima sa putea să devină plină de mărinimie.
Contactul cu persoanele sfinte şi pure era considerat ceva esenţial. Ar putea fi foarte
adevărat faptul că prin astfel de practici, o persoană ar fi putut cunoaşte Realitatea cu
acordul său propriu. Oricum, nu a fost făcută nici o clarificare sau o elucidare asupra
Realităţii. Ei şi-au limitat mintea doar asupra povestirilor şi proverbelor, dar
Realitatea nu putea fi cunoscută acolo unde exista frica şi scepticismul.

---

Now let us cast a glance at this very problem [the selflessness of love] which came up
for discussion between the Sage Yajnavalkya and his wife Maitreyi in the Chandogya
Upanishad. Yajnavalkyaji Maharaj expresses his thoughts thus:

Să aducem un pic de lumină asupra acestei probleme comune (egoismul în dragoste)

ce a apărut în discuţia dintre Sage Yajnavalkya şi soţia sa Maitreyi, din Chandogya
Upanishad. Yajnavalkyaji Maharaj şi-a exprimat gândurile astfel:

1.In the eyes of a wife her husband is not dear as a husband, but due to the Soul he is
dear.

1. În ochii soţiei sale, bărbatul nu este privit doar ca un simplu soţ, el este văzut ca
Sufletul de care este îndrăgostită.

2.In the eyes of a husband his wife is not dear as a wife, but due to the Soul she is
dear.

2.În ochii bărbatului ei, femeia nu este privită doar ca o simplă femeie, ea este văzută
ca Sufletul de care este îndrăgostit.

3.In the eyes of parents their children are not dear as children, but due to the Soul they
are dear.

3.În ochii părinţilor lor, copiii nu sunt priviţi doar ca nişte simpli copii, ei sunt văzuţi
ca Suflete pe care le iubesc.

4.Brahman is not dear as Brahman, but due to the Soul Brahman is dear; and so on.

4.Brahman (Dumnezeu) nu este văzut doar ca Brahman, dar El este privit ca Sufletul
Brahman, cel pe care-L iubesc şi aşa mai departe.

6
---

When the difference between the Brahman and the individual soul is wiped off,
sorrows will come to an end. Then there will be no fear of the disposition being
removed. The drop and the ocean become one!

---

Atunci când diferenţierea dintre Brahman (Dumnezeu) şi sufletul individual este

îndepărtată, necazurile vor ajunge la final. Apoi teama de a fi înlăturat dispare şi ea.
Picătura şi Oceanul au devenit UNA!

Guru

Guru (Maestrul)

The definition of a Sat-Guru is that:

Definiţia unui Sat-Guru (Maestru de nivel superior) este aceasta:

1. He should attach himself to Reality; i.e., he should dwell in the fourth state and in
the jivanmukta [liberated] condition;

1. El trebuie să fi obţinut starea de Unitate Deplină cu Realitatea; de asemenea, El

trebuie să rămână în cea de-a patra stare şi să fi obţinut starea de jivanmukta
(eliberarea);

2. He should have practised yoga (shabda-abhyasi) and by means of this practice he

should have control over the inner regions of the human brain;

2. El trebuie să practice yoga (shabda-abhyasi) iar cu ajutorul ei să fi obţinut controlul

asupra regiunilor interne ale creierului uman;

3. He should have glittering eyes and a broad forehead;

3. El trebuie să aibă ochii strălucitori şi o frunte largă;

4. He should have knowledge of devotion, knowledge and work (bhakti, jnana,

karma), and should be able to answer questions but should not bind the tongue of the
questioner;

4. El trebuie să aibă cunoaşterea devoţiunii, cunoştinţe şi muncă (bhakti, jnana,

karma), trebuie să fie capabil să răspundă la întrebări, dar fără a le închide gura celor
ce întreabă;

7
5. He should concern himself with spiritual things, i.e., he should pay attention
towards them.

5. El trebuie să se preocupe în permanenţă cu lucruri spirituale, astfel că, trebuie să fie

mereu cu atenţia îndreptată asupra lor.

These are all ordinary characteristics. But the real inner qualification is that he should
be able to satisfy his disciples by imparting the Divine grace (transmitting grace)
through the awakened inner vision.

Acestea sunt caracteristici obişnuite. Dar adevărata Lui calificare este dată de faptul
că poate să-şi satisfacă discipolii dăruindu-le acestora Graţia Divină (Transmisia
Graţiei Divine a Maestrului) prin intermediul puterilor Sale interioare.

---

If you sit by a fire, you feel warm; if you sit by ice, you feel cold. Why then will you
not get transformed if you sit with a person who is perfect in discipline and etiquette?

---

Dacă stai lângă un foc, îi simţi căldura; dacă stai pe gheaţă, îi simţi răceala. De ce
atunci să nu te simţi schimbat, când te afli lângă o persoană care a atins desăvârşirea
în disciplină şi etichetă?

---

Worship of the worthy Master should be done. Association with Reality is called
satsangh. Practice means to develop skill in the practice of shabda yoga.

---

Ar trebui să practici venerarea unui Maestru de nivel superior. Asocierea cu Realitatea

este numită satsangh. Practica înseamnă a-ţi dezvolta aptitudinile în practicarea
shabda yoga.

---

Guru-bhakti means only worship. Spend some time in the company of the Master and
get your doubts cleared.

---

Guru-bhakti înseamnă doar venerare. Stai un timp alături de Maestrul tău şi lasă-ţi
îndoielile să fie clarificate.

---

8
A master should treat all equally. His love should flow evenly on all without any
difference. He should not think himself superior to the abhyasis in any way. Love
alone does everything.

---

Un Maestru trebuie să-i trateze pe toţi într-un mod absolut nepărtinitor. Iubirea Lui
trebuie să umple toate inimile fără nici un fel de diferenţieri. Maestrul nu trebuie să se
simtă superior faţă de abhyasi nici măcar pentru un singur moment. Iubirea singură le
face pe toate.

Liberation

Eliberarea

Some say that being bereft of feeling and movement, like a stone, is liberation. Some
think that being one with the ocean as the drop, is liberation. Others say that flame
uniting with flame is liberation. Some believe that one who ascends high is liberated.
But none of these is true. Mental attachment is bondage, and detachment is liberation.

---

Unii spun că dacă eşti lipsit de sentimente şi stai nemişcat, ca o piatră, eşti eliberat.
Alţii spun că dacă eşti în unitate cu oceanul precum o picătură, aceasta este eliberarea.
Unii spun că flacăra unită cu flacăra, este eliberarea. Alţii cred că unul care a atins
culmile spiritualităţii este eliberat. Dar nimic din toate acestea nu este adevărat.
Ataşamentul minţii este ceea ce te ţine legat, detaşarea minţii este eliberarea.

---

Attaining freedom from miseries is liberation. Liberation is both permanent and

temporary. When the liberation is such that the bondage of sorrow is never felt it is
permanent liberation. Is bondage also permanent, if we are to speak of liberation as
permanent? No, bondages are not permanent, they are temporary.

---

Obţinerea libertăţii în faţa dificultăţilor vieţii este eliberarea. Eliberarea poate fi

temporară sau permanentă. Când eliberarea este în aşa fel încât persoana nu mai este
ataşată de necazurile şi problemele vieţii, iar asta este o stare permanentă, atunci ea
este permanent eliberată. Este sclavia permanentă, dacă ar fi să vorbim de faptul că
eliberarea este permanentă? Nu, sclavia nu durează la nesfârşit, ea este limitată.

---

9
That which is the cause of bondage, when reversed, helps in attaining liberation.
There are three causes of bondage: (1) Remembrance, (2) Meditation, (3) Bhajan.
When the practice of these three is associated with external things, the result would be
birth and bondage. And when they are practised at heart internally keeping the goal
constantly in view, it will result in freedom from external and surface bondage.

Lucrurile care cauzează starea de sclavie, atunci când sunt inversate, ajută la obţinerea
eliberării. Acestea sunt cele trei cauze ale sclaviei: (1) Aducerea aminte,
(2) Meditaţia, (3) Bhajan.
Atunci când practica lor este asociată cu lucruri exterioare, rezultatul va fi apariţia
sclaviei. Dar atunci când le practicăm într-o stare de interiorizare la nivelul inimii,
având ţelul permanent în faţa ochilor, acestea vor duce la eliberarea de lucrurile
exterioare şi sclavia noastră faţă de ele va înceta.

(1) Remembrance means remembering again and again;

(1) Aducerea aminte înseamnă să-ţi aminteşti din nou şi din nou şi din nou şi tot aşa
permanent;

(2) Meditation means having the idea;

(2) Meditaţia înseamnă să ai o idee;

(3) Bhajan means contemplation or continuous meditation.

(3) Bhajan înseamnă contemplarea sau meditaţia continuă.

Reverse these according to the instructions of the Master. There should be resistance
to outside impressions, and the inner veil should be removed. Then gradually the
meaning of liberation will become clear and liberation will be attained.

Inversaţi acestea în acord cu instrucţiunile Maestrului. Ar trebui să opunem rezistenţă

în faţa impresiilor exterioare, iar vălul interior ar trebui îndepărtat. Apoi în mod
gradat, sensul obţinerii eliberării se va clarifica şi aceasta va fi câştigată.

---

Liberation is not the goal or the ideal of the way of saints called santhmath. It is
achieved in the normal course of the process of worship; and in the process of the law
of habit the satsanghi attains liberation during his own life time easily.

---

Eliberarea nu este ţelul sau idealul de atins al căii sfinţilor numite santhmath. Ea este
obţinută în cursul obişnuit al procesului de venerare; iar în procesul desfăşurării
modului lor de viaţă, satsanghi ating starea de eliberare destul de uşor, chiar în timpul
vieţii.

---

10
Those who see attachment in detachment and detachment in attachment are called
saints. Such is their liberation.

---

Aceia care văd ataşamentul în detaşare şi detaşarea în ataşament sunt numiţi sfinţi.
Asta este eliberarea lor.

Sadhana

Sadhana (Practica spirituală)

No one is devoid of sat – existence, chit – knowledge and anand – bliss. It is due to
ignorance that man has thought himself to be other than what he really is. Here, in the
satsangh, it will be tried to remove his ignorance side by side with the practice of
meditation which will enable him to experience sat-chit-anand.

---

Nimeni nu este lipsit de sat – existenţă, chit – cunoaştere şi anand – beatitudine. Se

întâmplă din cauza ignoranţei sale faptul că omul gândeşte despre el însuşi că este
altceva decât ceea ce este el cu adevărat. Aici, în satsangh (conectarea directă cu
Realitatea), se va încerca îndepărtarea treptată a ignoranţei cu ajutorul practicii
meditaţiei, ceea ce îi va facilita experimentarea stării de sat-chit-anand.

---

Cleanse your manas (mind) with practice of sadhana and then go through literature,
otherwise Reality will be lost upon you.

---

Purifică-ţi manas (mintea) cu ajutorul practicii meditaţiei şi apoi studiază literatura de

specialitate, altfel Realitatea va rămâne pierdută pentru tine.

---

Practice or sadhana is that remedy which does not allow unawareness in sushupti
[deep sleep state]. Just as the mind thinks and acts in connection with the affairs of the
gross body, and retains its knowledge, so also, if it can think and act, tasting at the
same time the bliss of sushupti or the soul (atma), it is possible to achieve the state of
awareness even there. The practice of this is the first step of upasana [devotional
practice].

11
---

Practica (Sadhana) este acel remediu care nu permite lipsa cunoaşterii în starea de
sushupti (somn adânc fără vise). În acelaşi moment când mintea crede că ea
acţionează în legătură cu afacerile corpului fizic şi îşi stăvileşte cunoaşterea, de
asemenea, dacă aceasta poate să gândească şi să acţioneze, simţind în acelaşi timp
gustul beatitudinii stării de sushupti sau sufletul (atma), chiar şi acolo se poate atinge
o stare de cunoaştere. Practicând aceasta, este primul pas al upasana (practica
devoţiunii).

Moderation and Peace

Pacea şi Moderaţia

With the infusion of the soul into the human body all the attributes and characteristics,
and the powers of understanding and sense, were inherent at their highest perfection.
Emotions arose in connection with the creation of the universe. The attention and
diversion of the soul went on going towards matter. Balance ceased to exist. There
remained no moderation in the inherent conditions, until all the emotions became
dead.

---

Odată cu infuzia de suflet în corpul uman, toate atributele şi caracteristicile,

competenţele de înţelegere şi sens, au fost inerente la perfecţiunea lor cea mai mare.
Emoţiile au apărut în conexiune cu crearea universului. Sufletul a fost deviat şi atenţia
lui s-a îndreptat spre lumea materială. Echilibrul a încetat să existe. În condiţiile
esenţiale cumpătarea a fost profund compromisă, până în momentul în care emoţiile
se vor sfârşi pentru totdeauna.

---

Now the teachers bring again into action the dormant emotional conditions with the
help of transmission and bliss. This is done to such an extent that in the teaching
process of our order they make it start from the jasb (intense spiritual intoxication)
and after getting all the aspects of jasb completed, they bring the disciple back
towards sulook (path of spirituality). And then they get all the stages of sulook
completed. This alone is the ultimate sulook. That very condition of moderation,
which prevailed in human hearts and souls at the start, comes over now.

Învăţătorii spirituali aduc acum din nou în acţiune condiţiile emoţionale latente, cu
ajutorul transmisiei şi al beatitudinii. Aceasta se petrece la o asemenea scară, încât în
procesul nostru de predare, ele încep cu jasp (intoxicare spirituală intensă) şi apoi

12
odată ce au fost finalizate toate aspectele acestui jasp, acestea aduc discipolul înapoi
către sulook (cărarea spiritualităţii). Şi apoi ei finalizează toate etapele ce apar în calea
lor pe sulook. Aceasta singură este ultima sulook. Acea condiţie reală de moderaţie, ce
predomină la început în inima şi sufletul omului, iese acum la lumină.

The intervening conditions and stages are waves. From them it cannot be known as to
what peace is, nor where it does abide. Now in reality the man is in the form of a man,
whereas prior to this he was an animal in the form of man. When is reality found in
waves? There is no question of start and reach here. What exists, exists. Weakness,
passions and emotions are in imperfection only. There is no trace of waves and
passions in perfection. There is peace when all the attributes become moderate. This
is the state of desirelessness in spite of desires.

Condiţiile şi nivelele ce intervin sunt valuri. Pacea nu poate fi cunoscută prin

intermediul lor, nici în cazul în care aceasta persistă. Acum în realitate omul este în
formă de om, întrucât înainte de aceasta el a fost un animal în formă de om. Când este
găsită realitatea în valuri? Aici nu este o chestiune de a porni şi de a ajunge undeva.
Ceea ce există, există. Slăbiciunile, pasiunile şi emoţiile sunt doar în lipsă de
perfecţiune. În perfecţiune nu există pasiuni şi nici valuri care să lase urme. Este
pacea unde toate atributele devin moderate. Aceasta este starea de lipsă a dorinţelor în
ciuda dorinţelor.

---

Complete (perfect) peace is that in which one bears the teasing and taunts of others.
One should bear with these things in such a way as the pouring of water on a soft
inverted pot. It does not take any water into itself.

---

Pacea completă (perfectă) este aceea în care cineva este ironizat şi batjocorit de alţii.
Acesta ar trebui să suporte toate injuriile în aşa fel precum a încerca să torni apă într-o
cană întoarsă cu gura în jos. Nu poate intra înăuntru nici o picătură de apă.

Character Development

Dezvoltarea Caracterului

Before creation everything was in perfect moral condition. As time went on, balance
was lost. Every spiritual organisation has for its objective, in one form or the other, to
adopt morality so that our condition might become akin to the one which was there in
the beginning. Moral conduct does not consist in merely pleasing others. It has a wide
connotation. It means that we should bring our senses to such a balance that their

13
condition is almost the same as described above. We should exert pressure on our
senses in such a way that they do not become excited to an extent they ought not.
How can this be possible? External influences also help in this. Many trifling things
which we adopt in our external behaviour influence our mind. For instance, we go to
an elderly person and show courtesy. (Here I mean not only elders spiritually, but also
anyone who is older in age than we.)

Înaintea începerii creaţiei toate se găseau într-o condiţie morală perfectă. Pe măsură
ce trecea timpul, echilibrul a fost pierdut. Fiecare organizaţie spirituală are ca
obiectiv, într-o formă sau alta, adoptarea moralităţii astfel încât condiţia noastră ar
putea deveni asemănătoare cu cea care a fost acolo de la început. Conduita morală nu
constă doar în a te face plăcut celorlalţi. Ea are o implicaţie mai largă. Aceasta
înseamnă că ar trebui să aducem simţurile noastre la un astfel de echilibru că starea
lor este aproape la fel cu cea descrisă mai sus. Noi ar trebui să ne exercităm controlul
asupra simţurilor noastre astfel încât să le determinăm să nu devin excitate într-o
măsură ce nu ar trebui să se întâmple. Cum poate fi asta cu putinţă? Influenţele
externe, de asemenea, ajută în această problemă. Multe lucruri fără importanţă pe care
le adoptăm în comportamentul nostru extern, pot influenţa mintea noastră. De
exemplu, mergem la o persoană în vârstă şi îi arătăm curtoazie. (Aici mă refer nu
numai la bătrânii din punct de vedere spiritual, dar, de asemenea, oricine este mai în
vârstă decât mine.)

When we approach them, our first thought would be that we should not behave in a
manner unpleasant to them. Rather, our effort will be to control our speech, gestures,
emotions, etc., as long as we are with them. This is a preliminary exercise as it were,
to reach that high level of conduct. If we make this our habit, then naturally our senses
would, of their own accord, come under control. If, on the contrary, we do not behave
like this, the situation gets worsened. So, it is necessary that etiquettes are observed.
Taking care of our conduct really means attaining a balanced state so that we become
identical with Nature. In other words, we should merge this thing in Nature to such an
extent that all other things become non-perceptible. The fact is that etiquette is the
soul of spirituality.

Când îi abordăm, primul nostru gând este acela că ar trebui să ne comportăm faţă de
ei în aşa manieră încât să nu le provocăm nici un fel de neplăceri. Mai degrabă, efortul
nostru va fi pentru a ne controla vorbirea, gesturile, emoţiile, etc., pe durata timpului
cât suntem în compania lor. Acesta este un exerciţiu preliminar ce ne este util, pentru
a ajunge la un nivel ridicat de conduită. Dacă vom face ca acest lucru să devină un
obicei, simţurile noastre vor fi de acord într-un mod natural să fie ţinute sub control.
În cazul în care, dimpotrivă, nu ne vom comporta în felul acesta, situaţia se poate
înrăutăţi. Aşadar, respectarea etichetei se impune de la sine. Având grijă de conduita
noastră, înseamnă într-adevăr atingerea unei stări de echilibru, astfel încât să putem
deveni identici cu Natura. Cu alte cuvinte, noi ar trebui să contopim acest lucru în
Natură în aşa măsură încât toate celelalte lucruri devin non-perceptibile. Adevărul este
că eticheta este sufletul spiritualităţii.

---

One thing I would like to tell everybody — rather by the beat of a drum — that every
seeker should try to shape his moral condition. One should not utter any word which

14
is unpalatable to others, nor do any action not liked by others. Keeping these two
things in view, one should apply oneself to improve his conduct. This is the basic
principle. I am a lover of morality rather than spirituality.

---

Un lucru aş dori să spun la toată lumea - mai degrabă decât să bat toba – acela că
fiecare căutător spiritual trebuie să încerce să-şi modeleze condiţia lui morală. Nu ar
trebui să rostim nici un cuvânt care este lipsit de farmec pentru ceilalţi, şi nici orice
acţiune care nu este plăcută celorlalţi. Păstrând aceste două lucruri în vedere, ar trebui
să le aplicăm asupra noastră înşine, pentru a ne îmbunătăţi comportamentul. Acesta
este principiul de bază. Eu sunt un iubitor de moralitate, mai degrabă decât de
spiritualitate.

---

The purpose of action is only to express life. If life expresses itself in a natural way
without harming anyone it is allowed. There is neither merit nor sin in it.

---

Scopul unei acţiuni este doar pentru a exprima viaţa. În cazul în care viaţa se exprimă
în mod natural fără ca cineva să fie afectat, atunci totul este permis. În ea nu există
nici merit nici păcat.

---

There are two kinds of action: Legitimate Action and Illegitimate Action. That action
which gives happiness [Bliss] is legitimate or right action, and that which does not
give happiness is illegitimate action.

---

Sunt două feluri de a acţiona: Acţiune Legitimă şi Acţiune Ilegitimă. Acţiunea care ne
aduce bucurie (beatitudine) este legitimă şi corectă, iar aceea care nu ne aduce bucurie
este acţiune ilegitimă.

---

Religion, the Shastras, the Guru and one's conscience unanimously never agree on
bad things. This is the test of right and wrong action. If this is not accepted one should
neither do a thing of his own liking nor of others' liking.

---

Religia, Legile Divine, Guru şi propria ta conştiinţă, nu acceptă în unanimitate

lucrurile lipsite de moralitate . Acesta este testul unei acţiuni pozitive sau negative.
Dacă acest lucru este de ne-acceptat atunci acesta nu ar trebui făcut doar pentru
propria noastră plăcere sau de dragul celorlalţi.

15
---

Where right and wrong are involved in a relative state, there merit and sin exist. Thus
merit and sin create the fetters of bondage, freedom from which becomes quite
essential. Otherwise, even the idea of freedom and bondage does not probably occur
in the mind. The remedy to save oneself from this is to convert evil intention into
good intention and then act.

---

Acolo unde binele şi răul sunt implicate într-o stare de relativitate, meritul şi păcatul
există. În felul acesta, meritul şi păcatul creează cătuşele robiei, iar eliberarea de
acestea devine esenţială. În caz contrar, chiar ideea de libertate şi de robie, probabil că
nu va apărea în minte. Remediul pentru a ne salva din această situaţie este acela de a
converti intenţia negativă în intenţie pozitivă şi apoi să acţionăm.

---

That action is sinful in performing which there is fear, hesitation and shame, and that
action is virtuous in performing which there is fearlessness, courage and valour.

---

Acţiunea care este făcută cu teamă, ezitare şi ruşine este păcătoasă iar cea care este
realizată fără teamă, cu valoare şi curaj, este o acţiune virtuoasă.

---

One should keep the elders, youngsters and subordinates happy by one's actions and
manners. One should keep the environment and surroundings beautiful. Fire, air,
water, earth and ether should not be polluted as far as possible.

---

Prin manierele şi felul nostru de a ne comporta, ar trebui ca bătrânii, tinerii şi

subordonaţii noştrii să fie cu toţii fericiţi. Ar trebui să păstrăm mediul înconjurător şi
spaţiul în care locuim curate şi înfrumuseţate. Focul, aerul, apa, pământul şi eterul, pe
cât ne stă în putinţă, nu ar trebui să le poluăm.

If we do not respect elders we do not acquire any merit, but on the other hand we will
be committing sin by violating social etiquettes.

---

Dacă nu respectăm persoanele în vârstă nu vom obţine nici un merit, dar pe altă parte
vom comite un păcat prin violarea etichetei sociale.

---

16
Never offer advice unless invited, otherwise it is likely to yield bad results. If you find
fault with anybody, pray for his freedom from it.

---

Niciodată să nu oferi sfaturi decât dacă îţi sunt cerute, în caz contrar acestea pot duce
la rezultate nedorite. Dacă observi la cineva o greşeală, roagă-te ca acesta să fie
eliberat de sub influenţa ei.

---

Do not purchase a new thing if you can manage to carry on with your old belongings.

---

Să nu începi un lucru nou dacă încă nu ţi-ai încheiat vechile angajamente.

---

Anger is a poison for spirituality. Unless one is free from this plague, moderation can
never be obtained. Its effect is that the system becomes heavy, and tension is
produced, and this does not allow the free and subtle current to enter. There will be
continuous pressure on thought.

---

Furia este otravă pentru spiritualitate. Moderaţia nu poate fi niciodată obţinută atâta
timp cât nu eşti eliberat pe deplin de această plagă. Efectele sale sunt acelea că
sistemul devine îngreunat, se crează o stare tensionată, iar asta blochează circulaţia
curenţilor subtili prin organism. Va exista o presiune continuă asupra mentalului.

---

To free oneself from anger, one should think himself to be polite and humble. Nay, he
should try to make himself such that the same colour enters each and every part of the
body. Cool and calm disposition alone is required for spirituality. The heart is so
tender that it begins to droop even by the slightest circulation of the wind.

---

Pentru a te elibera de furie, ar trebui să te gândeşti la faptul că eşti o persoană

politicoasă şi smerită. Ba mai mult, ar trebui să facem în aşa fel încât să păstrăm
aceeaşi înfăţişare şi lipsă de încordare în fiecare parte a corpului şi în tot corpul. O
dispoziţie calmă şi liniştită este necesară în spiritualitate. Inima este aşa de sensibilă
încât se poate tulbura chiar şi la cea mai mică adiere de vânt.

---

Wickedness spoils the heart and makes it heavy and unholy, which results in sorrow.
Besides this, the person on whom it is inflicted no doubt experiences sorrow. But a

17
current of sorrow flows from his heart and makes the person inflicting sorrow
sorrowful. To take an example, if your neighbour is sorrow-stricken and unhappy, you
cannot in any way escape from the influence of his sorrow. This sorrow is just like the
smoke of poisonous fuel, so to say. Burn it in any home and its bitterness spreads in
the neighbouring homes. The same is the case with goodness or virtue. If you are
virtuous, persons around you are bound to be benefitted by happiness. This world can
be compared to our body. If any organ (part) is diseased the whole body is affected.
Therefore good people always keep themselves away from sin, and engage
themselves in right action. This is a simple truth.

---

Răutatea strică inima, o face grosieră şi lipsită de evlavie, iar rezultatul este durerea.
În afară de aceasta, persoana asupra căreia se manifestă, fără îndoială că şi ea are
experienţe dureroase. Un curent de durere curge de la inima lui şi face ca persoana ce
i-a produs durere să sufere şi mai mult. Să luăm un exemplu, dacă vecinul tău este
lovit de durere şi nefericit, tu nu poţi scăpa în nici un fel de influenţa durerii lui.
Această durere este la fel ca fumul unui combustibil otrăvitor, ca să zic aşa. Arde în
orice casă şi amărăciunea sa se răspândeşte şi în casele vecine. Acelaşi lucru se
petrece în cazul bunătăţii sau virtuţii. Dacă sunteţi virtuos, persoanele din jur sunt
influenţate şi au parte de fericire. Această lume poate fi comparată cu propriul nostru
organism. Daca orice organ (parte) este bolnav, întregul corp este afectat. Prin urmare,
oamenii buni întotdeauna se ţin departe de păcat, şi se angajează doar în acţiuni
virtuoase. Acesta este un adevăr simplu.

---

The balanced condition of the mind is an expression of the right attitude of man in all
his activities, under varied circumstances; in a broad sense, it is the reflection of his
character. It has a deep impact and a favourable influence on people who are
associated with him. It reveals itself in conversation, serious and long or light and
short, which is devoid of excitement or emotional outburst; devoid of a rapid, short-
tempered and moody reaction, but a prompt, methodical and civil expression of one's
own self. It is soft, cultured and smooth like the harmonious descent of Divine Grace.

Condiţia echilibrată a minţii este exprimarea atitudinii corecte a omului în toate

activităţile sale, în diverse circumstanţe; într-un sens mai larg, este o reflectare a
caracterului său. Are un impact adânc şi o influenţă favorabilă asupra persoanelor
asociate cu acesta. Ea se revelează pe sine în conversaţie, serioasă şi lungă, sau uşoară
şi scurtă, care este lipsită de tulburare sau izbucnire emoţională; lipsită de reacţii
rapide, irascibile şi schimbătoare, dar este o expresie promptă, metodică şi politicoasă
a propriului sine. Este plină de blândeţe, cizelată şi bună, precum armonioasa
coborâre a Harului Divin.

The pure heart, in communion with the Base or Source, pours itself forth naturally
with nobility, magnanimity and love. It leaves an impression immediately and it
progressively makes deep in-roads into and establishes itself in the minds of all. The
voice may be modulated to avoid a high pitch or any variation of the tone because that
goes with anger and anger is a poison to spirituality. If a nasty and a sharp temper is
avoided, if the evil of anger is overcome, there is scope for the attainment of the

18
balanced condition of mind. This frailty of man leads to a loss of self-respect and
individuality and results in unhappiness. It restrains the flow of Divine grace. The
greater the control over this attitude, the freer and more bounteous is the celestial gift.

Inima pură, în comuniune cu Baza sau Sursa, se umple pe sine însăşi mai departe, în
mod natural, cu frumuseţe, mărinimie şi iubire. Ea lasă o impresie imediat şi se
adânceşte progresiv pe calea sa, stabilindu-se pe sine în minţile tuturor. Vocea poate fi
modulată pentru a evita un ton ridicat sau orice variaţie de ton deoarece asta te poate
face furios şi este o otravă pentru spiritualitate. Dacă un temperament urât şi tăios este
evitat, dacă răul cauzat de furie este depăşit, scopul este pentru atingerea stării
echilibrate a minţii. Această fragilitate a omului duce la pierderea respectului de sine
şi a individualităţii sale iar rezultatul este nefericirea. Ea restrânge curgerea Graţiei
Divine. Pe cât de mare este controlul asupra acestei atitudini, pe atât de liber şi mai
darnic este darul ceresc.

It is a pity that this important and essential principle of the use of the tongue in the
inevitable and constant activity of man, is not only overlooked, but neglected. It is
unfortunate if the divine Guru is held responsible for this lapse in man. It is no doubt
very difficult to control the mind. He whose tongue is polite, civilised and cultured,
has a large heart, pure and noble, and thus has a wide sway over the minds of others.
But equivocation is not to be encouraged.

Este păcat că acest principiu important şi esenţial de utilizare a limbii în activitatea

inevitabilă şi constantă a omului, este nu numai trecut cu vederea, dar este neglijat.
Este regretabil dacă Maestrul Divin este făcut responsabil pentru aceste slăbiciuni ale
fiinţei umane. Fără îndoială, este foarte dificil de a controla mintea. Acela a cărui
vorbire este politicoasă, civilizată şi culturalizată, are o inimă mare, pură si nobilă, şi
astfel are o largă influenţă peste minţile celorlalţi. Dar vorbirea cu două înţelesuri nu
trebuie să fie încurajată.

A civil tongue is a prerequisite to achieve the Goal of human life.

A cultured tongue rules the kingdom of the heart.

A polished tongue, in discourse or conversation, influences humanity and reigns

supreme.

Un limbaj civilizat este o condiţie esenţială pentru atingerea Ţelului vieţii omeneşti.

Un limbaj culturalizat conduce regatul inimii.

Limbajul şlefuit, în discursuri sau conversaţii, influenţează oamenii şi deţine

supremaţia.

19
 Miseries

Suferinţele

Afflictions are the boons from God. There are many secrets in them and many inner
experiences can be had by undergoing sufferings.

---

Necazurile sunt binefacerile lui Dumnezeu. Există multe secrete în ele, iar prin
transcederea suferinţelor se pot dobândi multe experienţe interioare.

---

It is good to be put to worries. The home is the training centre for submission and
endurance, etc. It is the greatest form of penance and sacrifice.

---

Este bine să fii pus sub influenţa necazurilor. Căminul este centrul de antrenament
pentru supunere şi răbdare, etc. Este cea mai înaltă formă de penitenţă şi sacrificiu.

---

It is good to be tormented. Home is the school for tolerance and meekness. According
to one way of thinking, patience in such things is considered to be penance, and is
superior to other kinds of penances. So, instead of sorrow and resentment one should
resort to gairat (the feeling that a person himself is at faulty, although he is not really
at fault). Repentance is that emotion when one, being abused and chided by others,
feels as if one himself is at fault, and then one has to resort to patience. For others,
jungles, seclusion and solitude are the ways of achieving patience, endurance, and
freedom from the turmoils of the world, while for us the scoldings, taunts and scoffs
of the family members, friends and worldly persons are true penance. God willing
submissiveness and surrender also shall follow.

---

Este bine să fii supus încercărilor. Căminul este şcoala toleranţei şi umilinţei. În
conformitate cu un anumit mod de gândire, răbdarea în astfel de lucruri este
considerată a fi penitenţă, şi este superioară altor tipuri de penitenţe. Aşadar, în locul
supărării şi resentimentelor ar trebui să recurgem la gairat (sentimentul că persoana
însăşi se află în greşeală, chiar dacă ea nu a greşit nimic cu adevărat). Căinţa este acea
emoţie când cineva, fiind abuzat şi ocărât de ceilalţi, are sentimentul că el însuşi se
află în greşeală, iar atunci îşi poate găsi adăpost în răbdare. Pentru alţii, jungla,
retragerea în singurătate, sunt căile prin care pot dobândi răbdarea, rezistenţa şi

20
eliberarea de mizeriile acestei lumi, în timp ce pentru noi, mustrările, tachinările şi
batjocura din partea membrilor familiei, a prietenilor şi a lumii, sunt adevărata
penitenţă. Vor urma de asemenea, supunerea în faţa voinţei lui Dumnezeu şi în final,
abandonul.

---

As for afflictions and worries, I too had mine which might perhaps be shocking to
another. Often I had nothing for my meals. I had a number of children and dependents
to support. Besides, at times I had to help others too, which I could not avoid. The
entire responsibility was upon me alone and I had to manage all that and provide for
all requirements. I may also tell you that sometimes there was only one quilt, and that
too with badly mutilated padding, to cover the whole family. But I took it as a display
of misfortune only which passed away with time. I felt that all this was absolutely of
no importance to me as compared to Reality which was predominant in all my being.
So I ever smiled on them thinking them to be the very way of liberation.

---

Cât despre griji şi dureri, şi eu de asemenea le-am avut pe ale mele, ceea ce poate fi
surprinzător pentru unii. Adeseori nu am avut nimic ce pune pe masă. Am avut mulţi
copii şi multe guri de hrănit. Pe lângă toate astea, a trebuit să-i ajut şi pe alţii de
asemenea, pe care nu-i puteam ignora. Întreaga responsabilitate era pe umerii mei
singur, şi am fost nevoit să am grijă de toate acestea şi să satisfac toate cerinţele. Vă
pot spune că de multe ori eram în situaţia de a avea o singură pătură şi aceea ruptă şi
peticită, cu care eram nevoiţi să ne acoperim întreaga familie. Dar le-am privit pe
toate ca pe nişte manifestări ale încercărilor prin care am fost nevoit să trec de-a
lungul timpului. Am simţit că toate acestea nu au avut absolut nici o importanţă
pentru mine în comparaţie cu Realitatea, care predomina în întreaga mea fiinţă. Prin
urmare, zâmbesc întotdeauna în faţa lor, gândindu-mă la faptul că toate aceste
încercări nu sunt nimic altceva decât adevărata cale spre eliberare.

---

Misery is the result of the individual soul being a part, and because it is desirous of
happiness, it experiences misery. There is wholeness, perfection and fullness in
Brahman. He wants neither living (life) nor happiness. Therefore, there is no sorrow
for Him.

---

Nefericirea este rezultatul sufletului individual care se află în dualitate, şi pentru că

este dornic de fericire, el experimentează nefericirea. În Brahman este integritatea,
perfecţiunea şi plinătatea. El nu doreşte nici să trăiască (viaţa), nici fericirea. Prin
urmare, nu există nici o durere pentru El.

21
 Bliss

Beatitudinea

Happiness [Bliss] in itself is real existence. Really speaking, happiness alone exists
and all else, namely sorrow etc., is nothing but illusion.

---

Fericirea (Beatitudinea) în ea însăşi este adevărata existenţă. Adevărat vorbind, doar

fericirea singură există şi toate celelalte, tristeţea etc., nu sunt decât iluzii.

---

The mystery of all happiness lies in the steadying and settling down of the activity of
the mind (chitta-vritti). Happiness is the heir of peace and rest.

---

Misterul întregii fericiri se găseşte în liniştirea şi echilibrarea activităţii minţii (chitta-

vritti). Fericirea este moştenitoarea păcii şi a odihnei.

---

Happiness is not anywhere outside. It is in our fixing the attention, in the steadiness of
disposition, and in the withdrawal of our mind. Those who know this secret need not
search for happiness outside.

---

Fericirea nu este nicăieri în afară. Ea se găseşte în focusarea atenţiei noastre, în

liniştirea stării interioare şi în retragerea minţii. Cei ce cunosc secretul acesta nu au
nevoie să caute fericirea în afară.

---

No other theory is tenable in the spiritual field except that of the flow of disposition
and steadiness of attention. Spiritual happiness is nothing but steadiness, settling and
peace.

---

22
Nici o altă teorie nu stă în picioare în câmpul spiritualităţii cu excepţia aceleia a
fluxului dispoziţiei şi stabilităţii atenţiei. Fericirea spirituală nu este nimic altceva
decât stabilitate, echilibru şi pace.

---

Hearing the words of others is action. Thinking of those words and raising objections
and doubts is knowledge. If the mind settles on the reality or the essence of those
words, it is upasana [devotional practice], which gives happiness.

---

Să auzi vorbele celorlalţi, este acţiunea. Să te gândeşti la acele vorbe, să ai îndoieli şi

obiecţii, este înţelepciunea. Dacă mintea se stabilizează asupra realităţii sau esenţei
acelor vorbe, aceasta este upasana (practica devoţională), ce aduce fericire.

---

The end of the Veda (knowledge) is pleasantness and bliss. The scriptures say that the
goal of human life is to end misery totally, and to attain the highest (greatest)
happiness. From this, it is proved that the Veda or knowledge is not an end in itself,
its end being happiness and bliss.

---

Sfârşitul cunoaşterii (veda) este fericirea şi beatitudinea. Scripturile spun că ţelul

omului este acela de a pune capăt în totalitate tuturor necazurilor şi obţinerea celei
mai înalte (măreţe) fericiri. Pentru aceasta, este dovedit faptul că Veda sau
cunoaşterea nu se sfârşeşte prin ea însăşi, sfârşitul ei fiind beatitudinea şi fericirea.

---

Happiness is the name of a certain disposition of mind, of upasana, of the condition

of firmness, settling and withdrawal of mind; and misery is the name of that
disposition in which there is wicked desire, evil propensity, jerk, removal and
weakness. Except this, happiness and misery are nothing. The current of mind flows
all over the body, from head to foot in the form of currents through the veins and
arteries. Happiness is experienced where it settles, and misery is experienced when it
is removed from there by force.

---

Fericirea este numele unei anumite dispoziţii a minţii, a upasana, a condiţiei de

fermitate, stabilizare şi retragere a minţii; iar amărăciunea este numele acelei
dispoziţii în care există dorinţă spre rău, înclinaţie pentru a face rău, ticăloşie,
comportament schimbător şi slăbiciune. Cu excepţia acestor lucruri, fericirea şi
tristeţea nu înseamnă nimic. Curentul minţii curge prin tot corpul, din cap şi până la
picioare sub formă de curenţi prin vene şi artere. Fericirea este experimentată atunci
când condiţia este stabilizată iar tristeţea vine atunci când starea de stabilitate este
îndepărtată prin forţă.

23
---

Wherever the idea of happiness is found there will necessarily be the impressions of
sorrow, because both sorrow and happiness are relative terms. But it is possible, to a
certain extent, to create a wonderful state quite different from happiness and sorrow if
only one practises to remain conscious in the state of sushupti [deep dreamless sleep],
tries to maintain his disposition there dispassionately, and produces the state of
merger and negation. And such a wonderful state can be retained even after coming
back to the dream and conscious states. This alone is called bliss or supreme
happiness.

---

Oriunde se găseşte ideea de fericire, acolo este necesar să se afle impresii ale tristeţii,
deoarece tristeţea şi fericirea sunt termeni relativi. Dar este cu putinţă, într-o anumită
măsură, să se creeze o stare minunată destul de diferită faţă de fericire şi tristeţe, dacă
doar o practici ca să rămâi conştient în starea de sushupti [somn adânc fără vise],
încearcă să menţii această stare fără să forţezi acest lucru, şi să produci o stare de
fuziune şi negaţie. O astfel de condiţie minunată poate fi reţinută chiar şi după
revenirea din starea de vis şi la stările conştiente. Acesta singur se numeşte extaz sau
fericire supremă.

---

Attainment of Supreme Bliss is the ideal and aspiration of human life. Only the bliss
of the Brahman is supreme.

---

Atingerea Supremei Beatitudini este idealul şi aspiraţia vieţii omeneşti. Numai

beatitudinea lui Brahman este supremă.

Karma

Karma

Action or karma is the nature or dharma of the gross body. Just as the formation of
body is natural, its movement also is natural; and so also the law of reward and
punishment is natural. Every embodied being is called jiva, the characteristic of which
is movement. In this movement works the principle of development or growth, and
contemplation.

---

Acţiunea sau karma este natura sau dharma a corpului grosier. La fel precum
formarea corpului este ceva natural, mişcarea sa, este de asemenea, un lucru natural;

24
şi aşa mai departe, de asemenea, legea recompensei şi a pedepsei este ceva natural.
Fiecare fiinţă întrupată este numită jiva, iar caracteristica lui este mişcarea. În această
mişcare funcţionează principiul dezvoltării sau al creşterii, şi contemplarea.

---

Action (karma) is the practical or utilitarian side of the manifestation of existence,

whereas knowledge is its essential aspect. These two aspects are conjoined with the
middle link which is the human heart.

---

Acţiunea (karma) este latura practică sau utilitaristă a manifestării existenţei, în timp
ce cunoaşterea este aspectul său esenţial. Aceste două aspecte sunt unite cu legătura
de mijloc, care este inima omului.

---

The performance of almost all actions and duties is connected with the body. So this
body itself is the obvious and open form of manifestation. Viewed from this point the
body is sat [existence] and, therefore, this body and all the actions of this body —
karma — are considered to be the beginning or basis of the Veda. Action — karma —
is the first and foremost necessary condition of life. How can the existence be inferred
without body?

---

Prestaţia aproape a tuturor acţiunilor şi îndatoririlor este conectată cu trupul. Aşadar

acest corp însuşi este forma evidentă şi deschisă a manifestării. Privit din acest punct
de vedere corpul este sat (existenţa) şi, prin urmare, acest corp şi toate acţiunile sale –
karma – sunt considerate a fi începutul sau bazele Vedelor. Acţiunea – karma – este
prima şi cea mai de seamă condiţie a vieţii. Cum poate fi dedusă existenţa fără un
corp fizic?

---

Why is action (karma) necessary? Action is the law of manifestation of life. Without
action, it is not possible to infer the existence of a being. That is why every being
having a body is required to perform action.

---

De ce este acţiunea (karma) necesară? Acţiunea este legea manifestării vieţii. Fără
acţiune, nu se poate deduce că o fiinţă există. Din această cauză fiecare fiinţă ce are
un corp fizic deţine necesitatea de a efectua acţiuni.

---

25
Those who perform ordinary action keeping in view the fulfilment of some desire,
raise action after action and desire after desire; and being caught in the web of this
‘cycle' are thrown far away from the destination.

---

Aceia care execută acţiuni obişnuite având în vedere îndeplinirea unor dorinţe, produc
acţiune după acţiune şi dorinţe după dorinţe; şi sunt prinşi în capcana acestui ciclu,
fiind îndepărtaţi foarte mult faţă de destinaţie.

---

Serving the fellow-beings of the world in the light of this experience without any
selfish motive is the best kind of sacrifice and worship. One who acts in such a way
will be free from the bondage of karma (action).

---

Fiind în serviciul surorilor şi fraţilor din toată lumea, în lumina acestei experienţe,
fără a avea nici un fel de motiv egoist, este cel mai bun mod al sacrificiului şi al
veneraţiei. Cel care acţionează în felul acesta va fi eliberat de legăturile (karmei)
acţiunii.

The Three Bodies

Cele trei corpuri

There are three types of bodies:

Acestea sunt cele trei tipuri de corpuri:

1. Outer or gross body which is called sthool-shareer. This is made of sense-organs,

flesh, skin, bones, blood, fat, etc. This is the sheath of food or the annamaya-kosha.

1. Cel exterior sau corpul grosier este numit sthool-shareer. Acesta este făcut din
organe de simţ, carne, piele, oase, sânge, grăsime, etc. El este teaca pentru alimente
sau annamaya-kosha.

2. The subtle body is called sookshma-shareer. It is made of mind – manas, intellect –

buddhi, psyche – chit, and egoism – ahankar. This is the sheath of mind – or
manomaya-kosha. That which is made of knowledge, thoughts, intelligence, etc., is
known as the sheath of knowledge or the vignanamaya-kosha.

26
2. Corpul subtil este numit sookshma-shareer. Este alcătuit din minte – manas,
intelectul – buddhi, psihicul – chit, şi ego sau sinele fals – ahankar. Acesta este teaca
minţii – sau manomaya-kosha. Acela care este alcătuit din cunoaştere, gânduri,
inteligenţă, etc., este cunoscut ca teaca cunoaşterii sau vignanamaya-kosha.

3. Third is the soul or the causal body which is called karana-shareer. It is made of
happiness, joy and bliss. This is the sheath of bliss or anandamaya-kosha, the food of
which is joy. If you think over these names deeply, then you will know that these
bodies really exist.

3. Al treilea este sufletul sau corpul cauzal care este numit karana-shareer. Este
realizat din fericire, bucurie şi beatitudine. Acesta este teaca beatitudinii sau
anandamaya-kosha, hrana lui fiind bucuria. Dacă vă concentraţi profund asupra
acestor nume, veţi afla apoi că aceste corpuri există cu adevărat.

---

The gross body is the instrument of action. Nay! it is action itself, and cannot exist
without any activity. The subtle body is the instrument of knowledge or thought. Nay!
it is knowledge itself, and it cannot exist without thinking and understanding. The
causal body or the soul is the instrument of joy. Nay! it is joy itself, and it cannot exist
without bliss and happiness. Viewed from this point, action is the beginning,
knowledge the middle and bliss the final state. That is why the action is considered to
be the beginning of the Veda.

---

Corpul fizic este instrumentul acţiunii. Nay! Este acţiunea însăşi, şi nu poate exista
fără nici un fel de activitate. Corpul subtil este instrumentul cunoaşterii sau al
gândirii. Nay! Este cunoaşterea însăşi, şi nu poate exista fără gândire şi înţelegere.
Corpul cauzal sau sufletul este instrumentul bucuriei. Nay! Este bucuria însăşi, şi nu
poate exista fără beatitudine şi fericire. Văzute din acest punct de vedere, acţiunea
este începutul, cunoaşterea este la mijloc şi beatitudinea este starea finală. De aceea
acţiunea este considerată a fi începutul Vedelor.

---

After movement comes the state of rest. Action is not eternal. But that which is called
peace or bliss, is that not action too? All the three types of body join together in
performing action. There is physical movement in the gross body, mental (ideatic)
movement in the subtle body, and resting movement which is called bliss in the causal
body.

---

După mişcare vine starea de repaus. Acţiunea nu este veşnică. Dar aceea care este
numită pace sau beatitudine, aceea nu este de asemenea acţiune? Toate cele trei tipuri
de corpuri lucrează împreună în săvârşirea acţiunii. În corpul fizic există o mişcare

27
psihică, o mişcare mentală ( a ideilor) în corpul subtil, şi o mişcare de repaus care este
numită beatitudine, în corpul cauzal.

---

The body, the heart or mind, the soul — all these three are bodies. Movement of the
organs of sense and of perception is the characteristic of the gross physical body. The
heart or mind has the characteristic of mental or ideatic movement, in which are
involved the subtle organs. There is both movement and rest in it. Peace or rest is the
action of the soul which contains all the three kinds of movement in the seed-form.

---

Corpul fizic, inima sau mintea, sufletul – toate trei sunt corpuri. Mişcarea organelor
de simţ şi de percepţie este caracteristica corpului grosier sau fizic. Inima sau mintea
este caracteristica mişcării mentale sau a ideilor, în care sunt implicate organele
subtile. În ele există şi mişcare dar şi repaus. Pacea sau repausul este acţiunea
sufletului care conţine toate cele trei tipuri de mişcare sub formă de sămânţă.

---

The knowledge of the outer body, i.e. the sthoola shareer, comes in the waking state
or jagratha avastha. The knowledge of the subtle body or sukshma shareer comes in
the dream state or swapna avastha, which is connected with the mind. The knowledge
of the causal body or karana shareer comes in the deep sleep state or sushupti. This is
the soul itself.

---

Cunoaşterea corpului fizic, sthoola shareer, apare în starea de veghe sau jagratha
avastha. Cunoaşterea corpului subtil sau sukshma shareer apare în starea de visare
sau swapna avastha, care este în conexiune cu mintea. Cunoaşterea corpului cauzal
sau karana shareer apare în starea de somn profund sau sushupti. Acesta este sufletul
însuşi.

---

The body-minded worshippers of body, careless or indolent persons, etc. are called
idiotic — moodha. The worshippers of body, though having a body, do not know
anything about it. One who is body-minded has his attention always fixed on the
body.

Cei care au mintea îndreptată numai spre corpul fizic, adoratorii corpului grosier,
persoane nepăsătoare sau indolente, etc. sunt numite idioţi - moodha. Adoratorii
corpului fizic, cu toate că au acest corp, ei nu cunosc nimic despre asta. Cel care este
mereu cu mintea îndreptată spre corpul fizic şi-a fixat atenţia numai pe acesta.

Worshippers of mind along with body — hard-working, irritable, retaliative, sane,

thoughtful and selfish persons are called fickle — chanchal. The worshippers of

28
mind, though having mind, are devoid of the knowledge about it. One who worships
the mind along with body, has his attention fixed on mind as well as body.

Adoratorii minţii împreună cu trupul fizic – muncesc din greu, sunt iritabili,
răzbunători, raţionali, persoane gânditoare şi egoiste care sunt numite persoane
nestatornice, schimbătoare, capricioase – chanchal. Adoratorii minţii, deşi au o minte,
sunt total lipsiţi de cunoaştere în privinţa aceasta. Aceia care sunt adoratori ai minţii
împreună cu trupul fizic, au atenţia mereu îndreptată asupra minţii cât şi asupra
corpului fizic.

Worshippers of soul along with body and mind — just, selfless and far from being
violent — such persons are called ignorant — ajnami. The worshippers of soul,
though having some knowledge about the requirements of body and mind, do not
know the truth about the soul, even though they crave for peace and happiness. Such
men feel inclined towards spirituality when they read, think or hear others talking
about it, and yet they are negligent, as is the nature of each and every individual full
of desires. It is such an individual who is called ignorant.

Adoratorii sufletului împreună cu trupul şi mintea – înţelepţi, altruişti şi departe de a

fi violenţi – asemenea persoane sunt numite ignoranţi – ajnami. Adoratorii sufletului,
deşi au ceva cunoaştere despre cerinţele corpului şi minţii, nu cunosc adevărul legat
de suflet, chiar dacă ei tânjesc după pace şi fericire. Asemenea oameni se simt
înclinaţi spre spiritualitate atunci când citesc, se gândesc sau îi aud pe alţii vorbind
despre asta, şi totuşi ei sunt neglijenţi, aşa cum este natura fiecăruia şi a tuturor
indivizilor plini de dorinţe. De aceea o astfel de persoană se numeşte ignorantă.

---

The heart is generally drowned or absorbed in the activities of the gross body, losing
the knowledge of its own reality.

---

Inima este în general inundată sau absorbită în activităţile corpului fizic, pierzând
cunoaşterea propriei sale realităţi.

Knowledge and Ignorance

Ignoranţă şi Cunoaştere

Knowledge is that which is known. And that too in such a way that one becomes
equal to the known thing and only knowing remains.

29
---

Cunoaşterea este ceea ce este cunoscut. Iar asta de asemenea este o cale prin care
cineva devine egal cu lucrurile cunoscute şi numai cunoaşterea rămâne.

---

The ignorant man counts the leaves, flowers, etc., and eats, or may not even eat, the
fruit, whereas the wise man is interested in eating the fruit only without paying any
attention to these details.

---

Persoana ignorantă dă importanţă frunzelor, florilor, etc., şi se hrăneşte, sau poate nu

o face deloc, cu fructe, în timp ce un om înţelept este interesat să se hrănească doar cu
fructe fără a oferi vreo atenţie acestor detalii.

---

One who wants to know the purpose or meaning of knowledge is ignorant. Had he not
so much of understanding we would have called him stupid, moodha, instead of
calling him ignorant. ‘Ignorant' does not mean ‘devoid of knowledge or
understanding' but means ‘devoid of the purpose or meaning of knowledge'. Such a
person alone is fit for obtaining knowledge.

---

Acela care vrea să cunoască scopul sau înţelesul cunoaşterii este ignorant. Dacă nu ar
fi avut aşa de multă înţelegere noi l-am fi numit prost, moodha, în loc de a-l numi
ignorant. „Ignorant” nu înseamnă lipsit de cunoaştere sau înţelegere ci înseamnă lipsit
de scopul sau înţelesul cunoaşterii. Doar o asemenea persoană este potrivită pentru
dobândirea cunoaşterii.

---

Knowledge is contemplation, thinking, pure discrimination and nothing else.

Differentiating things, demarcating the line of difference, establishing the points of
difference or distinction — this alone is knowledge which is the characteristic of the
mind.

---

Cunoaşterea este contemplaţie, gândire, pură discriminare şi nimic altceva.

Diferenţierea lucrurilor, delimitarea liniei de diferenţă, stabilirea punctului de
diferenţă sau distincţie - aceasta este singura cunoaştere care este caracteristica
minţii.

---

30
Knowledge is no doubt light, but it is not an end in itself, but is merely a means to an
end. We do not light a lamp at night for the sake of the lamp but to do some work by
its light, which is the end or aim. So our knowledge also has some goal but it is not a
goal in itself.

---

Cunoaşterea este o lumină fără nici o îndoială, dar ea nu este un scop în sine, ci este
doar un mijloc pentru atingerea unui scop. Noi nu aprindem o lampă pe timp de
noapte de dragul lămpii, ci pentru a face unele treburi ajutaţi de lumina ei, care este
finalul sau scopul. Aşadar, cunoştinţele noastre au de asemenea un scop, dar acesta nu
este un scop prin el însuşi.

---

The eyes see everything, but do not see themselves. The nose smells everything, but
does not smell itself. The ears hear everything, but do not hear themselves. You see
everything, but you do not see yourself. This is ignorance. To ward off this ignorance
you will have to take the help of an artificial mirror which you are already using. The
help has started. And gradually when you look at your image in the mirror, you will
yourself be satisfied and keep quiet. Then the chain of questions will automatically
stop.

---

Ochii văd totul, dar nu se pot vedea pe ei înşişi. Nasul miroase totul, dar nu se poate
mirosi pe el însuşi. Urechile aud totul, dar nu se pot auzi pe ele însele. Tu vezi totul,
dar nu te poţi vedea pe tine însuţi. Aceasta este ignoranţa. Ca să te protejezi de această
ignoranţă va trebui să te ajuţi cu o oglindă artificială pe care o foloseşti deja. Ajutorul
a început. Şi pe măsură ce te uiţi la imaginea ta din oglindă, vei fi satisfăcut şi vei
păstra tăcerea. Atunci lanţul întrebărilor se va opri automat.

---

You go into the state of deep sleep every day. What do you know there? Nothing!
This is the daily experience, but on waking up from deep sleep the mind is reminded
of its existence. The reason is that the mind takes with it the particular mixed
influences in the form of impressions. There is no doubt that it merges in the soul, but
it conveys its impression on its return. And what is that impression? Awareness of
unconsciousness, a sense of senselessness, and knowledge of ignorance! What does it
say excepting this? Ask and it would explain to you of its own accord. One's own
personal experience, though it is bare knowledge, is a thousand times better than book
knowledge or hearsay knowledge.

---

Tu intri în fiecare zi într-o stare de somn profund. Ce cunoşti acolo? Nimic! Aceasta
este o experienţă zilnică, dar la ieşirea din această stare, mintea îşi aduce aminte de
faptul că există. Motivul este că mintea ia cu ea influenţele particulare mixte sub
forma impresiilor. Nu există nici o îndoială că ea se contopeşte cu sufletul, dar îşi

31
exprimă impresia la întoarcere. Şi care este acea impresie? Conştiinţa stării de
inconştienţă, un simţ al stării fără simţuri, şi cunoaşterea ignoranţei! Experienţa
personală, cu toate că este o simplă cunoaştere, este de o mie de ori mai bună decât
cunoştinţele din cărţi sau din auzite.

---

It is an accepted fact that the course of the world is not uniform. Its colours go on
always changing. When man endures its hot and cold waves, he becomes firm and
gains experience, and begins to say:

Este un fapt acceptat acela că mersul lumii nu este uniform. Culorile sale sunt într-o
permanentă schimbare. Când omul îndură valurile sale de frig şi căldură, el devine
ferm şi câştigă experienţă, şi începe să spună:

The punishment for the embodied

Everyone has to undergo;
The wise endure it with knowledge,
Fools suffer weeping oh!

Pedepsei, toată lumea întrupată

Trebuie să i se supună;
Înţeleptul îndură asta prin cunoaştere,
Prostul suferă plângând oh!

---

The charm, advantage and purpose of satsangh is to make the mind broad, so as to
reach the goal and purpose by showing the importance of everything in its own place,
and then giving a relative view point. The purport of all this is to emphasise that
becoming wise (jnani) is not the final point of attaining the aim. Knowledge is only
the final stage in attaining bliss and happiness.

---

Farmecul, avantajul şi scopul meditaţiei este să facă mintea cuprinzătoare, astfel încât
să se atingă obiectivul şi scopul arătând importanţa tuturor lucrurilor fiecare la locul
său, iar apoi dând un punct de vedere relativ. Scopul a toate acestea este acela de a
sublinia faptul că a deveni înţelept (Jnani) nu este punctul final al atingerii ţelului.
Cunoaşterea este doar etapa finală în atingerea beatitudinii şi fericirii.

---

Stupid does not mean motionless. But it means lazy, having no intelligence or
discrimination. Such a person performs action but does not know it, nor its results.

Prost nu înseamnă imobil. Înseamnă să fii indolent, fără inteligenţă şi fără capacitatea
de discriminare. O asemenea persoană acţionează dar nu ştie de ce face asta şi nici de
rezultatul acţiunilor sale.

32
Fickle means moving — he who is restless and hesitant, looks hither and thither, this
side and that side, uses if's and but's. He has stupidity, no doubt, but a novel condition
has so set in it that he becomes hesitant.

Nestatornicul înseamnă mişcare – el este fără odihnă şi nehotărât, se uită încoace şi

încolo, în partea asta şi în partea cealaltă, foloseşte cuvintele „dacă” şi „însă”. Deţine
o doză de prostie, lipsă de îndoieli, dar atunci când o nouă condiţie se stabileşte în el
aceasta îl face să devină ezitant.

That which is at rest is called peaceful and stable. It (peace) is the name of the subtlest
originality. Its Sanskrit root is sam which means stability.

Acela care este la locul lui este numit paşnic şi stabil. Ea (pacea) este numele celei
mai subtile originalităţi. Numele ei în Sanskrită este sam ce înseamnă stabilitate.

---

The chain of ‘give and take' never comes to a stop. (Gara na satani va sitam bhi
rasada — You will receive harm even if you do not harm others.) So, where is the
favour in this? Nature compels us to do this and gets this done. It is our ignorance that
we keep everything before us and forget our own self (atman) totally. If you have not
understood this, listen to a story the result of which is grief.

Lanţul de „a lua” şi „a da” nu încetează niciodată. (Gara na satani va sitam bhi

rasada – Tu vei fi rănit chiar dacă nu răneşti pe alţii.) Aşadar, unde este vreun favor
în lucrul acesta? Natura ne obligă să facem acest lucru şi acesta devine un lucru
realizat. În ignoranţa noastră noi dăm importanţă tuturor lucrurilor dar uităm în
totalitate de propriul nostru sine (atman). Dacă nu aţi înţeles acest lucru, ascultaţi o
poveste al cărei rezultat este supărarea.

Some people started on a journey with some purpose. There was a river on the way
and there was no ferry. However, they crossed the river, and when they came to the
other bank, they consulted each other and wanted to make sure whether all the
members of the group had crossed the river and that their total number was intact as it
was when starting from home, and that none was drowned. Everyone began to count
the others leaving out himself. So it was decided that one of them was drowned in the
river. They began to cry loudly. People assembled and inquired the reason for their
crying. But they could not decide.

Nişte oameni au pornit într-o călătorie cu un scop anume. Pe drum au întâlnit un râu şi
acolo nu era nici un bac. Oricum, ei au trecut râul, şi când au ajuns pe celălalt mal,
s-au consultat între ei să vadă dacă toţi membrii grupului au reuşit să traverseze cu
bine şi dacă numărul lor era la fel cu cel care era atunci când au plecat de acasă, şi
dacă nu s-a înecat cineva. Toată lumea a început să-i numere pe ceilalţi uitând fiecare
să se numere pe el însuşi. Astfel ei au decis că unul dintre ei s-a înecat în râu. Toată
lumea a început să plângă din răsputeri. Oamenii s-au adunat şi au întrebat care este
motivul plânsului lor. Dar ei nu s-au putut decide.

At last, an old man of experience came and consoled them. He asked them to stand in
a line before him and count; and they counted in the same manner as before. Then the

33
good old man asked them why everyone counted all the others, but not himself. All of
them realised that it was their own mistake that each forgot to include himself. Having
been assured thus that none was drowned, they went their way and the old man took
his.

Într-un final, un bătrân cu experienţă a venit să-i consoleze. Le-a cerut să stea cu toţii
în linie în faţa lui şi să numere; iar ei au numărat la fel ca înainte. Atunci bătrânul cel
de treabă i-a întrebat de ce toată lumea numără pe toată lumea, numai pe el însuşi nu.
Atunci au realizat cu toţii că au greşit uitând fiecare dintre ei să se numere şi pe el
însuşi. Fiind astfel asiguraţi că nimeni dintre ei nu s-a înecat, au plecat mai departe pe
calea lor şi bătrânul pe a lui.

Now it is very clear. One should think over this. Everyone has organs of sense, organs
of action, mind, intellect, ego and the soul. Man performs action keeping all these in
view, but forgets himself and the fact that he is the very atman which is love. All the
people of the world would have failed to solve this riddle. But there comes a pious
man in the form of a guru, gives knowledge of the atman, bestows peace and goes his
own way without expecting any return or reward. This alone is his work. When the
jiva [individual soul] gets deliverance, what other concern has He?

Acum este foarte clar. Cineva ar trebui să se gândească la asta. Toată lumea are
organe pentru simţ, organe pentru acţiune, minte, intelect, ego şi suflet. Omul
efectuează acţiuni păstrând toate acestea în vedere, dar uită de el însuşi şi de faptul că
el este chiar atman care este iubire. Toţi oamenii din lume nu au reuşit să rezolve
această enigmă. Dar vine un om evlavios, sub forma unui guru, dăruieşte cunoaşterea
lui atman, conferă pace, şi merge pe calea sa proprie, fără să aştepte vreo răsplată.
Aceasta este singura lui muncă. Când jiva [sufletul individual] devine eliberat, ce altă
îngrijorare mai are El?

Freedom and Bondage

Libertate şi sclavie

Liberation means becoming free. Freedom from bondage is called liberation. These
two conditions are related to the mind. Mind alone experiences. Mind alone accepts
and feels bondage and freedom. This knowing and feeling is knowledge. When the
mind thinks itself ignorant, and is keen about knowledge and is interested in it and
know it, it is called knowledge. Likewise, when the mind becomes perturbed on
taking a certain condition to be unpleasant, it is called bondage. And when it tries to
free itself from that condition and attains freedom, it is liberation or mukti. Just as
knowledge and ignorance are the states of mind, so also are freedom and bondage.
Both are illusory and mental acceptations.

34
---

Eliberarea înseamnă să devii liber. Libertatea faţă de sclavie este numită eliberare.
Aceste două condiţii sunt în legătură cu mintea. Mintea singură experimentează.
Mintea singură acceptă şi simte sclavia şi libertatea. Cunoaşterea este să ştii şi să simţi
asta. Atunci când mintea gândeşte despre ea însăşi că este ignorantă, şi este dornică de
cunoaştere, este interesată de aceasta şi recunoaşte lucrul acesta, se numeşte
cunoaştere. De asemenea, atunci când mintea devine tulburată luând o anumită
condiţie de a fi dezagreabilă, este numită sclavie. Iar atunci când încearcă să se
elibereze pe sine din acea condiţie şi să atingă eliberarea, aceasta este eliberarea sau
mukti. Aşa precum cunoaşterea şi ignoranţa sunt stări ale minţii, tot aşa sunt şi
libertatea şi sclavia. Ambele sunt iluzorii şi sunt acceptări ale minţii.

---

Artificial feeling and the idea of firmness of artificial relationship was all a form of
mental conception just like religion. It was a play of man's will power being
unidirectional. Now, the question is: How is this life a bondage? The answer is that
thought alone has made this play a cause of bondage.

---

Sentimentul artificial şi ideea de fermitate a relaţiei artificiale toate au fost o formă de

concepţie mentală la fel ca religia. A fost un joc al puterii voinţei omului fiind
unidirecţional. Acum, întrebarea este: Cum de este această viaţă o sclavie? Răspunsul
este că numai gândirea a făcut din această joacă o cauză de sclavie.

---

A person thought in his dream that he was ill, and the thought became so firm that it
persisted even after his waking. Now he laboured under the same illusion in the
waking state and during sleep. Though he appears to be quite healthy, he never admits
it; and he remains unhappy without any reason. This is another example of bondage.

---

O persoană s-a gândit în visul său la faptul că este bolnav, iar acel gând a devenit atât
de ferm încât a persistat chiar şi la trezire. Acum el se găseşte sub influenţa aceleiaşi
iluzii atât în starea de veghe cât şi în cea de somn. Deşi el chiar este sănătos, niciodată
nu admite acest lucru; şi rămâne nefericit fără nici un motiv. Acesta este un alt
exemplu de sclavie.

---

A person is under the illusion of ghost. He saw a bare branch of a tree in the dark
night and thought it to be a ghost. His thought power told him that the branch is a
long-toothed ghost. He became afraid and ran away, fell down and became
unconscious. When he regained consciousness and opened his eyes, the illusion of the
ghost caught hold of him. He begins to talk at random and to roam here and there like
a mad man. He is thus unhappy. When a thought born out of illusion torments a man

35
in this way, he is caught in its bondage and becomes unhappy. This world is a place of
illusory thoughts, where thousands of affairs of illusion happen. What else can a man
be except being unhappy when caught in the meshes of illusory thoughts?

---

Cineva se află sub iluzia că a văzut o fantomă. El a văzut o ramură goală a unui copac
în noaptea întunecată şi a crezut că este o fantomă. Forţa gândirii lui i-a spus că acea
ramură este o fantomă cu nişte dinţi mari. El a devenit temător şi a fugit, a căzut şi a
devenit inconştient. Când şi-a recăpătat cunoştinţa şi a deschis ochii, iluzia acelei
fantome s-a prins de el. Acesta începe să vorbească la întâmplare şi să hoinărească
încoace şi încolo ca un om nebun. Este astfel nefericit. Când un gând născut din iluzie
chinuie un om în acest fel, acesta este prins în robie şi devine nefericit. Această lume
este un loc al gândurilor iluzorii, unde se petrec mii de chestiuni iluzorii. Ce altceva
poate fi un om, cu excepţia faptului de a fi nefericit atunci când este prins în ochiurile
plasei gândurilor iluzorii?

---

Men who have been caught in the chains of this bondage are so much worried that
they are unable to understand reality. All these bondages are not real; all of them are
artificial, illusory, pertaining to thought, and fictitious. This chain goes far beyond, so
much so that it exists in the other world even after death.

---

Oamenii care au fost prinşi în lanţurile acestei sclavii sunt atât de mult îngrijoraţi încât
nu mai sunt în măsură să înţeleagă realitatea. Toate aceste sclavii nu sunt reale; toate
sunt artificiale, iluzorii, aparţinând de gândire, şi ficţiune. Acest lanţ al sclaviei merge
mult mai departe, atât de mult încât există în lumea cealaltă, chiar şi după moarte.

---

If one can understand this bondage, and after enjoying pleasures and suffering
miseries one feels aversion towards them, or mentally refrains from them, you will
find many a man free in this world in the same way as they are bound.

---

În cazul în care cineva poate să înţeleagă această sclavie, şi după ce se bucură de

plăceri şi suferă necazuri simte apoi aversiune faţă de ele, sau se abţine mental de la
ele, acesta va găsi mulţi oameni liberi în această lume, în acelaşi mod în care ei sunt
legaţi.

Pearls

Perle

36
Om is the mother of all sounds. It exists even in your belching, sneezing and yawning.
Whatever sound you hear — the sound of the bell, conch, flute, tabla and tabor — the
same Om is heard if you apply your mind to it. The rishis have sufficiently thought
over this and published it.

---

Om este mama tuturor sunetelor. Acesta există chiar şi în râgâieli, în strănut şi căscat.
Indiferent de sunetul auzit – sunetul unui clopot, scoică, flaut, tobă şi tamburină -
acelaşi sunet Om este auzit dacă mintea ta se îndreaptă spre el. Rishi – s-au gândit
suficient de mult asupra acestei chestiuni şi au publicat-o.

---

Sat is existence which is expressed through the activity of the world, struggle,
occupation and profession, craft and industry and duty, etc. All these find expression
through sat, because nobody would have done these, nor was there any possibility of
doing these, if there were no existence.

---

Sat este existenţa care se exprimă prin activitatea mondială, lupta, ocupaţia şi
profesia, meseria şi industria, obligaţia, etc. Toate acestea îşi găsesc expresia prin sat,
pentru că nimeni nu le-ar fi făcut pe acestea, şi nici nu ar fi existat vreo posibilitate de
a le face, dacă nu ar fi fost existenţa.

---

That individual existence which has no conception of right and wrong, i.e., which has
neither good nor bad intention, does not also have either good or bad result thereof. It
only grows, thinks and moves just as an infant does.

---

Această existenţă individuală, care nu are nici o concepţie a binelui şi-a răului, adică,
care nu are nici intenţii bune şi nici rele, nu are parte, de asemenea, de nici un fel de
efecte ale acestora, fie bune, fie rele. Aceasta doar creşte, gândeşte şi se mişcă la fel
precum o face un copil.

---

Even the religious persons do not think of any other thing except the world of bodies
and desires. Their heaven is nothing but sense-enjoyment, and enjoyment with the
fairies and slaves.

---

37
Chiar şi persoanele religioase nu se gândesc la altceva în afară de lumea corpurilor şi
a dorinţelor. Paradisul lor nu este nimic altceva decât distracţia simţurilor, şi joaca cu
zânele şi sclavii.

---

Children understand certain things so well that even the grown-ups cannot understand
after much effort. Likewise, the divine vision is found to exist even in the
unsophisticated village folk, men or women.

---

Copiii înţeleg anumite lucruri atât de bine pe care cei mari nu le pot înţelege chiar
dacă depun mult efort pentru a reuşi. Pe de altă parte, viziunea divină se constată că
există chiar şi la simplii oameni de la sate, bărbaţi sau femei.

---

Perfect state is that everything in a human being should attain a balanced state,
making it one's own. If this condition is negated, then none can equal him. Indeed, it
is attained with great difficulty; but this does not mean that one should not aspire for
it.

---

Starea de perfecţiune este aceea în care totul în fiinţa omenească ar trebui să atingă o
stare de echilibru, făcând-o una proprie. Dacă această condiţie este negată, atunci
nimeni nu poate să o egaleze. Într-adevăr, aceasta este atinsă cu mare dificultate; dar
acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să aspirăm pentru ea.

---

The blind man sees a wonderful sight to which there is no end. The dumb man speaks
a wonderful speech, and the man having speech becomes dumb.

I have not seen anything, still I have seen everything! I have not heard anything, still I
have heard everything!

---

Orbul vede o privelişte minunată la care nu există nici un sfârşit. Prostul ţine un
discurs minunat, iar acela care trebuia să ţină discursul rămâne cu gura căscată.

Nu am văzut nimic, totuşi, eu le-am văzut pe toate! Nu am auzit nimic, totuşi, eu

le-am auzit pe toate!

---

38
The aim of yoga is concentration of mind and changing its states from point to point.
One would gain experience automatically and know the truth by making the mind stay
on spiritual centres in the brain.

---

Scopul yoga este concentrarea minţii şi schimbarea stărilor sale din punct în punct.
S-ar câştiga experienţă în mod automat şi cunoaşterea adevărului, făcând mintea să se
oprească asupra centrelor spirituale din creier.

---

Contentment and desirelessness are almost one and the same condition. The fulfilment
of desire can be called bhog, and desirelessness (of desire) can be called yoga.

---

Mulţumirea şi lipsa dorinţelor sunt aproape una şi aceeaşi stare. Împlinirea dorinţei
poate fi numită bhog, şi lipsa dorinţelor (dorinţei), poate fi numită yoga.

---

This world is the world of possibilities. There is, of course, every possibility of a
possible event, but the most wonderful thing is that there is also the possibility of an
impossible event becoming possible.

---

Această lume este lumea posibilităţilor. Există, desigur, orice posibilitate a unui
posibil eveniment, dar lucrul cel mai minunat este că nu există, de asemenea,
posibilitatea ca un eveniment imposibil să devină posibil.

---

The crux of the matter is that he alone is successful whom He attracts. When the
proper time comes all those people will come to the right path by and by. Emotions
and samskars of everybody are different and, accordingly, there is a separate time for
each one.

---

Cheia problemei este aceea că acela singur are succes pe care El îl atrage. Când vine
momentul potrivit toţi acei oameni vor veni pe calea cea dreaptă unul după altul.
Emoţiile şi samskars-urile fiecăruia sunt diferite şi, prin urmare, există un timp
separat pentru fiecare dintre ele.

---

39
It is left to God to shower His grace on whomsoever He likes. Our duty should be to
try to reach up to that condition. To whatever extent we might achieve success, it is
well and good.

---

Este după voia lui Dumnezeu să-şi reverse graţia asupra oricui doreşte. Datoria
noastră este aceea de a încerca să ne ridicăm la acea condiţie. Indiferent de gradul în
care noi obţinem succesul, este foarte bine.

---

Faith can be said to have been strengthened when one's link with God is established
so firmly that it is not separated even if one tries to do it. One should feel oneself
helpless to do so. Effort should be made to develop such faith.

---

Credinţa se poate spune că a fost întărită, atunci când legătura noastră cu Dumnezeu
se stabileşte aşa de ferm încât nu se poate rupe, chiar dacă cineva ar încerca să o facă.
Cineva ar trebui să se simtă neajutorat pentru a face acest lucru. Efortul ar trebui să fie
făcut pentru dezvoltarea unei asemenea credinţe.

---

Gratitude (benevolence) is that in which one is never negligent of remembering Him,

every moment, as his own. One should remain contented under all circumstances, and
no better situation should be remembered.

---

Recunoştinţa (bunăvoinţa), este aceea în care nu suntem niciodată neglijenţi de a ne

aminti de El, în fiecare moment, ca fiind al lui. Ar trebui să rămânem mulţumiţi în
toate circumstanţele, şi nu ar trebui să ne reamintim de nici o situaţie mai bună.

---

What is love? It is the shadow of the Ultimate, and the principle jewel of man. The
shadow disappears when it comes under light. In worldly matters one generally loves
the pleasure of the senses. It is easy because the senses are inclined towards it. If the
same thing is moulded towards That, then everything can be achieved. That is, if love
is developed for that Infinite bliss, excellent results will follow. Its use has been
wrong so far. In short, love alone is the secret of success. It helps the aspirant to such
a degree that it takes him to the top, and itself disappears there.

---

Ce este iubirea? Este umbra lui Dumnezeu, şi cea mai importantă comoară a omului.
Umbra dispare atunci când apare în lumină. În lumea materială, în general, este iubită
plăcerea simţurilor. Este uşor pentru că simţurile sunt înclinate spre ea. În cazul în

40
care acelaşi lucru este îndreptat spre Acela, atunci toate pot fi realizate. Asta este,
dacă iubirea este dezvoltată pentru acel extaz Infinit, vor urma rezultate excelente.
Utilizarea ei a fost până acum greşită. Pe scurt, iubirea singură este secretul
succesului. Ea ajută aspirantul la un asemenea nivel încât îl propulsează direct în vârf,
şi acesta însuşi dispare acolo.

---

There are three stages of love. The first one is that which is generally seen. One is
unnecessarily and aimlessly entangled in worldly things to such an extent that he
weeps for very ordinary things. He suffers grief on losing them. If he gains
convalescence he acquires a wonderful condition. The second stage is far above this.
That is, there is worry no doubt. He does the work and experiences afflictions also.
But he does not feel like weeping. The third stage is much above this. The only
thought at this stage is, ‘work and make effort. If it does not yield the desired result,
think that it is so ordained by God.' On reaching this stage, Divine thoughts occur, and
attachment with the Real begins.

-------

Există trei etape ale iubirii. Prima este aceea care se vede în general. Suntem inutil şi
fără nici un scop încurcaţi în lucruri lumeşti într-o asemenea măsură încât ne plângem
pentru lucruri foarte obişnuite. Suferim plini de durere pentru pierderea lor. Dacă ne
obţinem convalescenţa, dobândim o stare minunată. A doua etapă este mult peste
aceasta. Asta este, acolo mai există necazuri fără nici o îndoială. Ne facem munca şi
experienţele ne afectează de asemenea. Dar nu mai simţim nevoia de a plânge. A treia
etapă este departe de aceasta. Singurul gând în acest stadiu este, "munca şi a depune
efort”. În cazul în care nu se obţine rezultatul dorit, gândesc că “aşa este rânduit de
Dumnezeu." La atingerea acestei etape, apar gânduri divine, şi începe ataşamentul
pentru Real.

-------

Oh! Sadhu, adopt natural practice.

Nothing can be gained without practice,
Know this as the secret;
Even the worldly affairs need practice,
Let alone attaining the spirit.

Oh! Sadhu, adoptă practica naturală.

Nimic nu poate fi câştigat fără practică,
Cunoaşte asta ca pe un secret;
Chiar şi afacerile lumeşti necesită practică,
Să nu mai vorbim de atingerea spiritului.

Impressions and the law of action,

Also believe in its fruit;
As you sow, so you reap,
Accept this as truth.

41
Impresiile şi legea acţiunii,
Cred de asemenea în fructele lor;
Culegi ceea ce ai semănat,
Acceptă acest adevăr.

Speaking and talking are of no use,

Make up your mind to act;
You have myriad forms of illusion
Why labour under that?

Vorbim şi vorbim fără nici un folos,

Hotărăşte-te să acţionezi;
Ai nenumărate forme ale iluziei
De ce te munceşti cu ele?

Without practice, this illusion won't vanish,

Practice removes it all;
The Yoga of the Sound is natural practice,
Learn its manner well.

Fără practică, această iluzie nu va dispărea,

Practica le îndepărtează pe toate;
Yoga Sunetului este practica naturală,
Învaţă bine felul ei de a fi.

When the dirt of the mind is washed away

Your true form you'll behold,
Thus, you gain in a natural way
And cross the sea of the mortal world.

Atunci când gunoiul minţii este îndepărtat

Va apărea adevărata ta formă,
Astfel, tu ai câştigat pe o cale naturală
Şi ai trecut dincolo de oceanul lumii muritoare.

When the dirt of the mind is washed away

Your true form you'll behold,
Thus, thro' the grace of the satsangh, Oh Sadhu,
Get your purpose fulfilled.

Când gunoiul minţii este îndepărtat

Va apărea forma ta cea adevărată,
Astfel, prin graţia meditaţiei, Oh Sadhu,
Ţelul tău a fost împlinit.

42