iai(ns fritjof capra

conexunl
tl:t:
#Rffi*.iil,t i:.
integrareadimensiunilor
hu**t*g***,
*engn$tiu*l
6i **:*$a[*,
intr-o gtiinlna durabilitdlii

3Gf,4o3

Pentru Elizabeth gi Juliette.

Educalia este capacitatea de a percepe

conexiunileascunse dintre fenomene.

VdclavHavel
 d G t nf
f rit jo f c a p ra
I
)
I

fritjof capra

A ob!inut doctoratul la
Universitatea dinViena;
A desfdguratcercetdriin fizicade
inaltd energie la mai multe
universitdfidin Europa 9i
America.
integrareadimensiunilor
A scris 9i a finut prelegeridespre n.lt r; t,,*'p Xl ;'1:r,i; i.i r,l, t:I i i r,.r'
it i:j,i $;",,i# i ii:ii 1.:,;i
implica[iilefilosofice ategtiinlei
moderne; intr-ogtiinlda durabiliteili
Este autorul mai multor volume,
printre care: The Turning
Point, The Web of Life,
Hidden Connections gi
TheTao of Physics, un traducere din limba englezd:
bestseller interna!ional r om an c hi r i l i
care s-a v6ndut in peste
un milionde exemplaregi a
fost tradusd?n peste zece
limbi,inclusivin limbarom6nd:
in prezenteste directorla Centrul
pentruAlfabetizareEcologicd
ililililil|filil11
ilililil
il,:ri:?r",
i
din Berkeley, Catifornia;
locuiegte in Berkeley
impreundcusolia9ifiicasa.

Bucuregti, 2O04
 Ed$ia oiginald:
The HiddenConnectins.
Integratingthe Blologlcal, Cognitive, and Social
Dimensions of Life into a Science of Sustainability
Copyrlght @ 2OO2Fritiof Capra
All rightsreserved.
Edilia in limba romAnd:
copyright o 2d04 S.c. Editura TEHNIGAS.A.
Toatedrepturileasupraacesteiediliisunt rezervateediturii. multumiri
,
Adresd:S.C. Editura TEHNICAS.A.
Str. Olari, nr. 23, sector 2
cod 024056 in ultimii doud.zecigi cinci deani arnPracticatun stil
Bucuregti, Romdnia de cercetarecttre se bazeazd,tn principal, pe dialoguri 5i
www.tehnica.ro indiaiduale si rnici grupuri de prieteni
discup:iicu persod.ne
coordonatorulcolec!iei gi colegi. Muhe din intuiliile si ideile mele si-au avut
romanchirili originea si au fost uherior rafi.nate tn acele tntilniri
copertacolec!iei intelectuale.Ideile prezentatetn cdPitolul de fapd.nu fac
florianabdlan excElre.
coordonatorlucrare Sunt tn mod specialrecunoscd'tor;
citdlinamigureanu / lui Pier Luigi Luisi, pentril muhe discupiistima'
coordonatortehnic latoare desprendturd si originea aiegii gi pentril calda lui
floringealapu ospitdlitdtela CortonaSummerSchool,tn august 1998,Sik
layout& pre-press ETH, tn Ziiricb, tn ianaarie2001;
ioanavasllescu / lui Brian Goodwin pi Richard Strohman,pentra
procesarepc
discupiile provocd.toaredespre teoria cotnplexitdpii 5i
marianagheorghlfd
biologiacelulard.;
DescrlereaCIP a Blbllotecll Naflonalea RomAnlel / lui Lynn Margulis, pentru conl)ersdlii ilurni'
CAPRA, FRITJOF
Conexlunl aacunae:Integrareadlmensiunllor natoaredespremicrobiologiegi pentru a md fi. introdus tn
biologlce, cognltlve 9l soclale intr-o gtiinli a operalui Harold Morouitz;
durabilitilll / Fritjof Capra; trad.: Roman Chirild. -
Bucuregti:EdituraTehnicd,2004 / lui FrancescoVarel4 Gerald Edelman5l Rafael
Bibliogr. Nriffez, pentrtt discapiile rodnice referitoare la ndtura
Index.
lsBN 973-31-2217-3
conttiin[ei;
/ lui George Lakoff, pentru a md.fi. introdus in
LChirild,Roman(trad.)
5 lingvistica cognitivd. gi pentru multe conoersatii cldri-
61 fi.catoare;
008(100)
 / lui Roger Forus, pentrr4 corespondengailumi-
natoare privind originile eaolajioniste ale limbajului Si
congtiinlei;
/ lai Mark Swilling, pentra discupii proaocatodre
despreasemdnd.rileSi deosebirile dintre yiinlele naturale gi
celesociale,gi pentru a md.fi. introdus tn opera lui Manuel
Castells;
{ lui Manuel Castells, pentru tncurajd.rile gi spri-
jinul sdu,precurn si pentru o serie de discugii sistematice sti-
mulatoare despre conceptele fundamentale din teoria
sociald, despretebnologie 5i calturd gi desprecomplacitdtile
globalizdrii;
{ lui lli/il.Jiam Medd pi Otto Scharmer, pentra con-
aersapiiclarificatoare pe tema gtiinpelor sociale;
{ luiMargarer liltrhearleypl Myron Kellner-Rogers,
pentru dialogurile inspiratoare, desfdguratede-a lungul mai
multor ani, despre corltplexitate gi auto-organizare tn
sistemelez.tiigi organizapiile unane;
{ lui Oscar Morornura si colegilor sdi de la
AMANA.KEY, pentru a md fi provocat continilil sd aplic
id,ei abstracte tn invdpdmLntul profesional, gi pentru calda
lor ospitalitate la SdoPaulo, Braziliai
/ lui Angelika Siegmund, Morten Flarau, patricia
Shaw, Peter Senge, Etienne Venger, Manuel Manga,
Ralph Stacey gi grupul SOLAR de la Nene Northampton
College,pentrrt rnuhe discupii stimulatoare despreteoria Si
practicd managementului;
/ lui Mae-\Van FIo, Brian Goodwin, Richard
Strohman pl David Suzuki, pentru discupii iluminatoare pe
tema geneticii gi a ingineriei genence;
/ lui Steve Duenes, pentru o conztersapie
utild despre
literdturd referitoare la regelelemetabolice;
6 | Conexiuni ascunse
{ luiMigtel Altieri pl Janet Brown, pentril a md fi
ajutat sd. tnpeleg teoria gi practica agroecologiei gi
agricuhurii organice;
/ lui Yandana Shiva, pentra nutnerodse conoersagii
inspiratoare despregtiinpd, filosofi.e, ecologie,comunitate gi
persPectir)d.Sudului priaind globalizarea;
/ lui Hazel Henderson, Jerry Mander, Douglas
Tompkins 9l Debi Barker, pentru dkloguri provocdtodre
despretehnologie,durabilitate gi economieglobald;
/ lui David Orr, Paul Hawken gl Amory Lovins,
pentru rnuhe conaersalii informative priaitoare la
ecodesign;
/ lui Gunther Pauli, pentra dia.loguri stim.ulatoare
extinse pe trei continente despregrupared' din rapiuni eco-
logice,a industriilor;
{ lui lanine Benyus, pentril o lungd gi inspiratoare
discupiedespre,,miracoleletehnologice"ale naturii;
/ lui Richard Register, pentril muhe discupii pri-
vind modalitatea de aplicare a principiilor ecodesignuluila
planificarea urband;
{ lui Volfgang Sachs si Ernst-Ulrich von
'Weizsdcker, pentru conversdlii informatiae desprep litica
o
Verde;
/ gi lui Vera van Aaken, pentru a-mi fi oferit o
PersPectir)dfeministd asupra consflmatorisrnului material
excesio,
in ultimii cipizta ani, tn timp ce lucrarn la aceastd
carte, arn dvr.tt ,dnsa sd particip la o serie de simpozioane
internagionale unde multe dintre subiectele pe care le
explorarn au fost discutate de autoritdpi tn dioerse domenii.
Le sunt profund recunoscd.torlui Viclav Flavel, pregedintele
Mulgumiri | 7
 PeduratamunciimelelaCenterforEcoliteracyd'in w
noi' prioitoare
Berkeley,a.md.Qutmuhe ocaziisd discutidei h
r
rnod d'e oiapd' sustenabil' cu o repeade
la educapia Pentru'un
ajmat foarte mah F
,a""r*)l r)marcabili, discapiicare/n-dtt' rrB
Le s'4fi fod'rte
sd.-rni perfecpionezcad'rul conceptual' g
Hoagland indeosebi lui H
tnd.atoratlui'PeterBuckley, Gay 9i rTI
ocet'zle' CI'
ZenobiaBarlow,Pentrua'mi fi oferit aceastd CJ
Capra'
ii ,rnt ad'2ic recunoscd'tor fratelui meu'Berrtt
pentru F
pentru citirea tntregului -man-uscri's,prec't'n7Si g
care mi le'a
,p,rijinul sdu entuzias"t5i sfaturile valoroasePe
prilejuri' Sunt, de dsetnenea' recunoscdtor
dat cu n,ttneroase
lectura
Iui Ertest callenbach5i Manuel castells,Pentrtt
tnanuscrisului5i numeroasele cornentariicritice'
S u n t tn d a t o r a t a s i s t e n t e i m e l e ' T r e n a C l e l a n d '
a pdstrat
bentrusuperbaed.itarea manuscrisului9i Pentru fi
't tn care arn
,rorc iund. d.efuncpionarebi'roul tn perioada
asuprascrisului'
fostconcentraiin tntregime
Sunt recunoscAtJr edito;ului meu' Roger Scholl' /c
sdu'5i lui Sareh
la Doubled^y,Pentru sfaturile 5i sprijinul
pe durata
Rainone, pentrtt o f iup'ooegbeatrnanuscrisul
tprocesului
-- dePublicare'
sd-mi
L,o ,r*d, d'ar nu in ultimul rhnd' doresc
Elizabeth' 5i'ficei
exprimprofundaSrdtitud'inesolieim'ele'
5i inpelegerea d'ecareau dat
mrlr,lil;"rte, pentru rd'bd'area
tncordatd"
ai'""ria d.e'alungul rnuhor luni de muncd

d I Conexiuni ascunse
^l

Mulgumiri | 9
 cuprins
PrefaPa 13

P artea I - Viaf i, m int e, societ at e 19

1| Natura viegii 2t

2l Minte gi congtiingi 61.

3| Realitateasociali 109

P artea II - Pr ovocir ile secolului XXI 143

4| Viail gi conducere in organizagii t45

5| Regelelecapitalismului global 188

6l Biotehnologia la riscruce 227

7| Schimbareaiocului 293

Epilog: Lucrurile caPiti sens 367

Note 377

Bibliograiie 399

Index 415

,l
 prefald
fn aceastd. carte imi ProPunsd'extind k domeniul social
nd$tere din teoria
noul rnod' d'e a inyelegettiaya' care a luat
prezint un cadru
complexitd.pii-Pentu a face acestlucru'
cognitivd'5i
,orr"ptuol care integreazddimensiunile biologicd'
sd' ofer o rtiziune
sociaia ale ztiepii. Scopul rneu nlr estedoar
dar 5i sd dezooh o
unif.catd.asuprd',iepii, minpii 5i societdpii'
probleme critice ale
viziune sistemicd5i coerentd'd'espreunele
timpului nostru-
parte
Cartea estetmpdrpitd tn doud pd4i' in prima
ocuphndu-se'
prezint noul cad.ru trorcti', cele trei capitole
'rapectia,
d,enatura ttiepii, de na'turd tninpii 5i a constiinpei5i
mai mult d'e
d.enatura realitdpii sociale' Cititorii inteiesapi
direct la partea a
aplicapiile practice ale acestui cadru pot trece
i (crpiolele 4-7). Aceste capitole se Pot citi tn mod
^ secyi'unihteoretice
ind"p"nd'rrt, d.artn elesefac trimiteri cdtre
sd' meargd' m'ai in
semnificatitte pentr,'t' cei' care doresc
rorofunzime.
J
in
fn Capitolul 4, aplic teoria socinli' dczoolatd'
capitolul precedmt, k managetn'entul organiza1iilorutrnntne'
probleme: in ce
,orr*t A)d.u'md. tn specialtsuprd urmdtoarei
un sistetn'oiu'
mdsurdo organizapieimand'poatefi'consid'erati
cdte lurnea tn
f, .Ipitol,rl 5 tmi tndrept atmpin
problcmele cele mai
ansamblu, pentn't a aborda uta dintre
urgerrte5i mai controaersateale epocii' noastre - proaocd'riJe f-i
tn cond'ipiile impuse dc
p,&*UL flobalizd.rii. econorn:ice
 lhga,wa+ytaAltunlttl,
th'p,+tttearn,,,l,,,,ii,r-ir!rrr?o'r:tr:!;trH?;:;HrTrade
A d,ouan-ea ca.rte'The Turning Point (19s2)' a ard'tat
preaestit o reaolupie
cum revolufia d.in fizica rnodernd a
,:,':!;:';:!':-:'ii!j'l;:^::"::;';;;*'Tl"n,ii'f#J'i,x
fn,':r,:,::'::,r::*,:;'j:T?."t,*,";;;i;:,':;:";:::;:, similard. i"
coresDunzd.toare
mu6e a6e gtiinpe gi o *ansformare
a aiziunilor desprelume 5i a aalorilor din
'::":,".:':::,-:0,"f
in4iatdde',P"o'?.'::*"t"ul-,i,"i:;;';";l;
,""i*". in particular, arn explorat scbimbdrile de
parad'igmd'
descopen,it"
ft;";-'; ;;;i:3:":; tn biologie, med.i.cind,psihologie 5i economie'
Fdchnd acest
f::i:::'
Project. se ocupd''
lunu, om ajuns sd.realizez cd toate acestediscipline
In capitolul.T discut r:ii biologice5i
sarea lumii k tncqutul
noulai tntr'un rnod.sau altul de aia7i, dc sistemele -
secol.
Dupi cetrectn reuistdrar;;Jii, este inadeutatd' ca
pr"tt"*elesociahsi sociale- ,i cd, prin urmare, ,'no'tt ft'zicd'"
dc medi, majore precam domenii'
si conexiunire ror cu sistemere
noastre parad'igmd' 5i sursd' de rnetafore Pentru aceste
econornice;d.easemenea, 'Pa*d.igmo cu un cadru conceptual
dcscriuoro-ru*)ru c^---r, n 7. . fizicd. trebuia tnlocuitd
o relea rnondiald, tn realitdPii' caresd aibd tn centru
creitu mai lalg ci o aiziune asuPra'
nayytlle (ONG), precum
5i QMIa.
a globalizdri, ,onyor* profund'a de
,ro, Pmtnt ntine, aceastaa fost o schimbare
perceppie,cares-aprodus fieptat 5i ca urtMre a multor .influ.mle'.
'f; penonak a acesteicild'torii
;;8i o* puf,liro, o
'ika" conversagii cu
intelectuale,intituktd' O ingelepciune aParte:
conUnuare pi o eoolupie oameni remarcabill
a Turning
incqutul onilo) '70, La tnceputul anilor '80, ci'nd am scrisThe
cercetdriresi scrierire inlocui tn fi'nal
*rr, ,-ol' 'o Point, noua oiziune usuprd realitd'tii' care ad'
centrale: schimbarea discipline, nu er't'
fundamei oiziunea carteziand.mecanicistdin diaerse
cdre estepe calesd seproducd gtiinpifi.cd.am num-it'o
tn tncd. bine articulatd.. Formularea ei
unei noi oiziuni a realitdpii cu referire k tradilin
si ,,oiziunea sistemicd despre viapd'",
argumentdt' dE
transform dri caI tura I e. intelertuald. a gi'nd'irii sisternice, 5i am
profunde' care nil
dserteneat,ca Sciak fi'lozoficd' a ecologiei
intrinsecd'a
separd'oarnenii de naturd 5i recunoastevaloarea
-
wturor fiinpelor vii, ar puteasd'ofere'4n context fi'lozofi'c 5i
chia.r Eiriiual - il'eai Pentril noua paradigmd' 5tiinpifi'cd'
Acurn, dupd d'oud'zeci d'eani, continui sdsuspinacela5ilucru'
curentu dsapra rnateriei, in)nii cdreau am aplorat irnplicapiileecologici
'ffrnat, unor
profundn 5i ale viziunii sistemicedapre viagi cu ajutorul
14 I Conexiuni
ascunse
Prefagl | 15
 scipline gi am pablicat reuhatele preferd
cornplexitdpii".Saoangii si maternaticienii
muhe cdrgi. Green politics neliniard"'
numeascd.,maiprozai'c,,dinamicd
tk, I9g4) analizeazd ascensiunea

\....r.tsnr'*cwr-,A.ute.steznam)Ii1t;;ffi
:;:;:;;;'#;
reazdparaleleledintre noua gindire
stiinffi s; i_,i[gA
Manaqement(tipreuna ,) c*o,
Tettind.;^Ec3 ellenbach,
Lmore Goldman, R,iidigerLoi"
gl Sondro Marburg 1993)
propuneun cadruconceptual
siTracticpentrr4an mdndgeftzent
constimtecologic,iar Steerrngi.rrirr.r,
io*"ra Sustenability
(coeditatd cu Guntsrauh, ist) *i ,"t*i-;';;;;i
unor directoi de firme, "
economisti, ecologqti gi alpii care
schipeaado serie a"
"i*d,ai ;;.?;'";tru a face fa6,i
ce. In toate aceste exphrdi,
rinud sd se tndrepte l$apra pro,-
izare ale sistemeloroii _',,ro-

Viziunea sistemicd d.rrir"

aiapd, ara cum estu ed
ruSjns Point, nu a'fosto teorie
::.::::!:':,'h? corentd
a
i d:* b(
:::' ::, ":::;'::o i noi,,"'",t,::*
3,ioi J)i;;;; ;:TT;:;
i*X,':'i::: ! : : :*, !' ;
"",'i ";:; ;: X;.
j"*::"-!:tu,""y*.tae,:i";;,;;"i"JfiT!i,',XfJo,
,n1ato,t
:::o .::o:1"*o i*'*"iii i"**i,,"i,i7J';
creat an climat inteleaual
tn care anii urmdtoi ztor
tnregistra progresesemnificatiae.
De atunci, savanpii maternaticienii
si au ftcm an pas
urias cdtre formukrea unei
teorii a sistemelor vii prin
dezzsoltareaunei noi rcor;l
*otr*ot;ri
concepte
si tehnicimatematice
-^pentra. n;:; r::Trrl:
complexitatea sistemelor aii.
f; ,;;;;; de popukrizare,
aceastaafost num.itd adesea
,,teoria cornplexihgii,, sau
Stiinpa
16 | Coneriuni ascunse
Prefalil 17
 fprilrrt al pnt*,ttt rtot intrebdri
Si ele au dus la intuipit
llnfttt 1rq11
1 l',t It tt ||t (,roasedomenii.
-
Ftttil,leret aborddrii sistemice
,attnt rry |,r, tr, domeniulai
t,tten'ttt,,rr,,r"ofP*;:::;"r#:tr:';r"fij
jl#frT-::;:(:;
";;;-"":-::.:::::,.fol'o
au fint prea putin interesapi
de lumea materiald.
Disciplinele noastre academice
au fo* otrganizateastfel
tnc.,itstiinpelenaturlty
rd *
rimpcestiintrele materiate,
tn
sociale,d,"";;;;;";;ii*r*rtt"
inreIue afi d reguti rr, i ";;;;J" r*n*lh sociale,
oorfi
rc .i: i' il J"*i' J*o*, nr.
In aiitor, aceayd ":,tmp,irpire ,frlr* na
pentru cd.problema-cheie va fi posibild
a )cestui nou-r"rot _ prrril r;;;;
tn Stiinpele sociale, naturale,
,ou oriroo alpii _ aa
constituirea comunitdpilo, duce la
a)r);U, proiectate astfel
incdt institupiile lor "rotogro
tebnotogicZ
maturiale gi sociale _.sd
tnndscutdpentru o ai.agi
,fr"J)U
n.u itrrf"r"z,
durabild,
,)
_ structurile jo,
ob;trtot o natarald viald,minte,
Principiile de proiectare
institupiisociale
nebu.;esary r"rofiiarJor",o
ale aiitoarelor noastre societate
organizare
alenaturiisi,ifi, drr;";";; prircipiile de
cadrutconcqtuat' offir"o
structurilor
a. )",na;,: i:rfj::
motnioL si sociale
acestet "ri-rr*r,.l, pentra realizarea
sarcini.
Scopul acestei lucrdri
estede a schip tn tinii
problemele descrise tna77
rnat sas.

Fritjof Capra

18I Conexiuni ascunse

-

naturavielii
inainte de a introduce noul ca&u unificat pentru
ingelegereafenomenelor socialegi biologice, agdori sl reiau
intrebarea veche de cind lumea: ,,Ce este viaga?" gi s-o
(t). Trebuie si subliniez, de la
examinez intr-o lumini noui
bun inceput, ci nu voi aborda aceasti intrebare in toati
profunzimea ei umani, ci doar dintr-o perspectivi strict
gtiingifici; chiar gi aga, voi incepe prin a mi concentra
asupra viegii ca fenomen biologic. in cadru restrAns,
"cest
intrebarea ar putea fi reformulati dupi cum urmeazi:
,,Care sunt caracteristicile definitorii ale sistemelor vii?"
Sociologii ar prefera, poate, si procedezein ordine
inversi - mai intii si identifice caracteristicile definitorii
ale realitigii sociale,apoi si se extindi la domeniul biologic
gi sa o integreze, folosind conceptele corespunzitoare, in
gtiingele naturale. IJn asemenea demers ar fi, desigur,
posibil, dar eu avind o formagie tn domeniul gtiingelor
naturale, gi deoarece anterior am elaborat o sintezi asupra
noii concepgii despre viagi tn acestediscipline, este firesc si
incep de aici.
De asemenea,ag putea si argumentez ci, la urma
urmei, realitatea sociali a evoluat din lumea biologici in
urmi cu doui, pini la patru milioane de ani, cAnd o specie
de omaimugi sudici* (Australopithecasafarensis)s-a ridicat
gi a inceput si meargi in doui picioare. itt perioadi,
".""
primii hominizi gi-au dezvolat creiere complexe,
 l.rb.ricare a

j::,:t-,j";,L;:,'
:-,;;:::fl
:," une
il::'J
ii:i imai r
I'Jl:
..copurorlor niscugi pr",
frf ,nr.rea,i-tiui,,rt^ l:t "u".j|,"j":
ut un limbaj,
ttttrtrd)1,a
q Lrusla
rar
ti
acesteaapa4ine unei familii de bacterii sferice mirunte,

;"';:jl apoi,
riiiT,lTl*ru;::J, susr'
,1;
jj,:i:':"::Jffi cunoscute sub numele de microplasrnd.,cu diametre sub o

,:-j: "1T:
J:"1:',"""1i.j"I-;ffi
"fi:fi
,:f"ul,jt, -"i "p"i^ir:::*'"'.'irilor
;. -''" r#;':;TT"ff
:rmarq
Ienomenelo, tT":rii
",,""
sociale
;;lr;"
utrl si Punern
o concepgie
conceDrie
:;
::
i^.b,uI
b,"o i,"r"r"s"rii
ffi;:::]
miime de milimetru gi un genom constind dintr-o singuri
bucli inchisi de ADN dublu inlinguit
(5).Dar chiar gi in
,i.ji?T:lttr
viegii .""uriiri"i. rrnif,j^--.
unificata aceste celule minimale, o re[ea complexi de procese
'iegii 9i " .";ul"i;g"i despreevolugia .
metabolice se gisegte intr-o activitate neobositi, trans-
portAnd nutriengii in interior gi degeurile in exterior gi
CeIuIeIe in folosind continuu moleculele de hrani pentru a construi
centrul atentiei proteine gi alte componente celulare.
Degi microplasmele sunt celule minimale in termenii
simplitigii lor interne, ele nu pot supraviepi decAt intr-un
mediu chimic bine precizat gi destul de complex. Aga cum
arati biologul Harold Morowitz, aceasta inseamni ci
trebuie si distingem intre doui tipuri de simplitate
acesteiprobleme
celulari (6). Simplitatea interni inseamni ci biochimia
oe a gre$t,ci
toatt mediului intern al organismului este simplS, in timp ce
Constatare
simplitatea ecologici inseamni ci organismul are pugine
strategie
tipici pretengii chimice de la mediul siu exterior.
rdentificare.
.rrr. Din punctul de vedere ecologic, cele mai simple
apor studiern,
s.1 bacterii sunt cianobacteriile, strimogii algelor verzi-albas-
proprietigi.
Acear tre, care se numiri 9i printre cele mai vechi, urmele lor
roane eficienri
in chimice flind prezente in cele dintAi fosile. Unele dintre
caPcanade
a cred, aceste bacterii verzi-albastre sunt capabile si-gi sintetizeze
surnapi4ilor )xe nu sunt
lor cc decat compugii organici in intregime din dioxid de carbon, apa,
azot gi minerale pure. Fapt interesant, marea lor simplitate
ecologici pare si necesite o anumiti complexitate
biochimici interni.

22 I Viage,minte - Metabolismul, de la grecescul meubole (,schimbare"),

pi societare
estesuma proceselorbiochimice pe carele implici via1a.

Natura viefi | 23
 Perspectiva eeologied Via{a definiti in termeni de ADN
9i sl ne
Si revenimacumla intrebarea,,Ceesteviaga?..

"Suslinerea viegii est€: proprietatea

ProPrietatea unui sistem
ecologic
c mai degrabi-;;
depr"h; A^^^- ^"""c
specre.
specie. --' u'ur srngur
singurorganism
organismsau
Bioloei";adigio
Biologia ,r,.1;;^lli:'-1.*"j sau
:rsupra organismului .. -- -"" Ja-ir concenrreze
concentreze atengia proteinelegi aciziinucleici(ADN 9iARN)'
,T"9."
j:##TH:1T}
biologic. o.id.;;;,;:::t".
i;:*::;,":x".;;;;Tlf,':,
eveniment unic,
t#;j,,:"t^:i-$i
iJ
**
-'cr
,in -
Io.,il continuumului
cautati sub forma unuj
'
ir, ..lrr1" bacteriall existl, in esengl,doui tipuri
de

in .; q'.organrsm
rnconluritor. (Jn
inconjuritor. : apare din
a.r mediu,
rn.aj
U"p"r.f
n,,,.,'j^::-,"t8t"i1m
t:i
rrja ,:
rn .onsid..ai.- ma echilibrat
echilibrat ecologic
ecologic va
consia..*. .;.;:-,1-'"ttt va
:himice ulterioare
chimice oroto-ecologice
Proto-ecologice
";.tlj;l'o:t:-Tt
ulterioare.r;-::^i' li rirtJ*.I.
$i sistemele
atunci cAnd ";*:::"it
",;":::1.:, se fi dezvoltat
.e"d ;;au aPirut :i si inflorit sau
obiecte aseminitoare -;;;; lizate, ca de pildi anticorpii sistemului imunitar

Nici un orr
Animalele depind
energetice;plantej
carbon produs
de
bacterii la rdddci.
organismele,.
regularizeazi
i3n1euu,
mengin condigiile
f,
aza ttntreaga biosferi
gi caracteristicilegenetice5i celemetabolice'
James.Lovelocl gl vtt teoriei Gaia
a lui
organisme evolugia primelor
o
"ii "
suprafegeiplanetare cu transformarea
cu autoreglar. iTic intr-o biosferi
,ir,
",
ffi ;-:'::'T*il:J"'llineteror*"t'ol,lffi
lt'i:;:i:
24 I viagihminte
gi societate
 ,.Sisirnplu:
,,sistemele
vii sunr
ADN". . Membranele -baza
identitSfii celulare
Si examinam acum celula ca intreg. O celuli este
caracterizati, in primul rAnd, de o granigi (membrana
celularl), care face distincgia intre sistem - ,,sinele",ca si
spunem aga - gi mediul siu. in interiorul acesteigranige
exista o regeade reacgii chimice (metabolismul celulei) prin
-- q.r;,.nn urmare, simpla care sistemul se autointregine.
a ADN_u]ui prezente
nr
Definigia noastri tt1 d"firrit"" ,ri"tii. Majoritatea celulelor mai au gi alte granigein afari de
modificare: cel pugin ,rr-itor.." membrane, ca de exemplu, peregii celulari rigizi sau cap-
,,Siste
nu sunt moar[e.., I care congin sulele. Acestea sunt trisituri comune ale multor tipuri de
ADN si
,,un sistem viu t esengi,h mp.rr" celule, dar numai membranele sunt o caracteristici univer-
'-- e
'St€ un sistem care triiegte'.
tautologie. - o'J-oiu "i sali a viegii celulare. De la tnceputurile ei, viaga pe PimAnt
a fost asociati cu apa. Bacteriile se migci in api, iar
u exercigiu ne

:.:T,*ri.i*;";"tiJ
arati , - metabolismul din interiorul membranelor lor decurge in

n Sr procese]e ilr# ftil

metabo
mediu apos. intr-.rn astfel de ambient fluid, o celuli nu ar
putea supravieguica entitate distincti in lipsa unei bariere
t"l. d. ,.l"Eiialecelulei - cu
abordare,ne concenrrim ;il""# fizice contra difuziei libere. Existengamembranelor esre,
,::i:ri pi4ilor
rocul asupra agadar, o condigie esengiali penrnr viaga celulara. Mem-
sale comPonente'
nier ruigi t",d-;; Potri branele nu sunt doar o caracteristici universali a viegii, dar
esteevorugi,*ot".r,tlli spec.i prezintl, totodati acelagitip de strucruri in intreaga lume
-domeniu
diri - concepEi.,dfrT:'-1l]iEi: viegii,acesre
douaabor- vie. Vom vedea ci detaliile moleculare ale acesteisrrucruri
."€ntnci"
prezintid#;"#rr 9icea,,celul.*""tri.l universale a membranelor degin indicii importanre despre
-"1"-
stiingele
*r;;";.it,t',f:oft'" ei experime't"t"mrior"il originea viegii (tz).
O membrani este foarte diferiti de un perete celular.
in timp ce peregii celulari sunr stnrcruri rigide, mem-
branele sunt intotdeauna active, deschizAndu-segi inchi-
zlndu-se continuu, lisAnd si intre anumite substange gi
impiedicAnd pitrunderea altora. Reacgiile metabolice ale
26 I viati,minte
gi socierare

Natura viegiil 27
 cr.frrleiirnplici
o c dt ioni*, iar membrana,
scnripermeau,ru,
.#lltlt:l: fiind meniu cred ca rolul central al sistemului imunitar este
*frrutr* J proporsiite lor$iti ,";;;l; rolul gi regalarizarea repertoriului molecular in tot
Parea continui "iru"lli,i1"azd
---..!e 4 rnembranei
a d este pom- <,rganismul, menlinind astfel,,identitatea moleculari" a
iatciur;;;;a":"u:d:'. o" calciuin (tu).L" nivelul celulei, membrana joaci un rol

+:.'.':i{1;ffi :,';'"jtfi:ff Til**;;j,l#

acestuia
similar. Ea regularizeazi compozigia moleculari 9i, prin
aceasta,pilstreazd.identitatea celulei.
;ff::ff':T*'lttttt''i h-"";;;;;r..r.,r.i
caoenrirare
fffi* ':::;t;r,::ri1".#::ll
membrills (r).
iI:T"#
e un alt organism
esre si produci
Auto-generare

Toare celul Membrana celulei este prima caracteristicl definitorie

teriilor, chiar gi rnajoritatea a viegii celulare. Cea de-a doua este natura metabolismului
"r, ui
; .*t
,rr"oil-"^-nucleate,
";;::
ffin:ilni.::jt',['J,;:,:?,il,T:*
bac-
c re are loc in interiorul granigelor celulei. CitlnduJ pe
microbiologul Lynn Margulis:,,\4etabolismul, chimia per-

,1','ffi
;{.,!t#t'i:,:ilr##t""if,T
roasi. celut" ,r,, aceasta
nu
manenti a auto-intreginerii, este o trisituri esengiall a
viegii... Printr-un metabolism neincetat, printr-un flux chi-
mic gi energetic,viagase produce, se repari 5i se perpetueazi
maidegrabu,r. -"i *l'lt"iffiJnTil::;
.ojTagmea
continuu. Numai celulele,gi organismelealcituite din celule,
conecare.
.rlttl" sistemde metabolizeazl" $4.
a."r,
,or ri-p,,iil;r.:1^"i-j"t
"r"ll..lllt "sistemdeen Daca examinim mai indeaproape procesele meta-
intisurandu-se in bolismului, vom observa ci ele formeazi o relea chimici.
-..garri ;;T"' marginea ce]ulei.
transportoare.. Aceastaesteo alti trlsituri fundamentali a viegii. Aga cum
mobi-
----Ji, produsi conrinuu,
jin n6u (rs). rupti gi produsi ecosistemele sunt ingelese in termeni de languri trofice
(regele de organisme), gi organismele sunt PercePute ca
regelede celule, organe gi sisteme de organe, iar celulele ca
regelede molecule. Una dintre intuigiile cheie ale abordirii
sistemice a fost aceeaci releaua este un model comun
specialigri din
acest tuturor formelor de manifest are ale viegii. Oriunde vedem
viagl, vedem regele.
'Ionii sunt
. aron
unuisurplusr;;.?;,l.t|l.., electricineri, carezurtat Releaua metabolici a unei celule implici o dinamici
rHllt al foarte speciali, care diferi izbitor de mediul neviu al celulei.
28 I viafi, minre
gi socierate
Natura viegiiI zl

,I
 puternic
autopoietic oferi un criteriu clar 5i
-" -liriirrg"
Procesul
Prelt'And substangenutritive din lumea exrerioari,
celula i"t'" vii 9i cele nevii' De
auto-intregine prin intermediul unei regelede o.rrrr.'i 'i'tt-ele s:nt sistemevii' fiindcl
cxemplu,el ne spuneci virugii n:
reacaii chim
care au loc in interiorul granigelor sale gi celulelor
produc
i;'ttt;; rn'etabolismpropriu' in.exteriorul
componenrele celulei, inclusiv cele care alcituiesc "n constind din
r vii, virugii ,.rrr, .,*ti'"i molec"lare inerte
insigi (14) mesaj
este'in esenli' un
proa"irr"'uia.i"i ,t tcleici' Un virus
unei celule gazdi
chimic care are "."oit de metabolismul
conform
p."rt" prod"tt noi particule de virus'
"ll- " - sau ARN-ul siu'
cheia definigiei sistemice a viegii: sistemelevii irrrrirffi""ifor codificate ir:- ADN-ul
se creeazi sau Noile particule ,,rr construite in interiorul virusului'
"'* gazdlaz)'
.i ir, lui, tn celula
"t"r" astfel,
Tot care asambleazl'algirobogi-din
',rr 'oi* nu fi considerat
componenteconsruite de alte magini Poate
ci computerelegi-alte
viu. in anii din **e, '-" sugerat"Jt'""
Dinamica auto-generirii a fost identificati ca
o carac- automatear Putea to'i"i*ie viitoare forme de viali'
teristici esengiah a vieEii de citre biologii 'a componentele
riz'ez'e'
Humberto Totugi,daci nul,o' fi t"p"Uile si-gi.sinte
Maturana gi Francisco Varela, care i_au dat lor intern' conform
numele de din ,,moleculede hrani" i" *"di"l
fi considerate vii €3)'
definilieinoastre "i-"8 "1" nu Pot
"

R,e$eaua celulari
tn amlnunt
De tndati ce incepem si descriem
releauametabolicia unei-"t1*:' "*:* :1..1"::i::
chiarei in cazul
;;;;-.;*;lexi, c.elor:::
mai
ilffi*

de ATP alcituiesc o
de reacgii catalitice, iar moleculele
(2t) Prin ARN-ul mesager' ambele aceste
relea energetici

Natura viegii [ 3r
30 | Viati" minte gi societate
 ale
elincelule)' complexe c re rcprezinti proprietigile dinamice
retelesuntlcgrtode genom(melceuhleADN in (25).Biologul. Brian Goodwin 9i matematicianul
.i'irrr.rgifiini o ,.gol in nr.oncctrtloonplerl'-hogrti sisteldui
tn mro 3eaeh[l ngh*A reciproc Ian Stewart au ficut primii pagi importangi tn utlizatea
ili;-e. feed'bachi
direct sauindircct' dinamicii neliniare p"rrrto a explica aparigia formelor
activitatea,
--- va
U;tt biologi fac distincaielntre doul tlpurl f
pt::t" biologice €6).Potrivit lui Stewart, in urmitorii ani acesta
rEelc celulare fi unul dintre cele mai rodnice domenii ale gtiingei:
d. prJ,r..r. si,"ttt consecingl,tntrt doul
rcnr' mri tehnic al
distincte. Prima este numitl, lott'ttn
crre intrl prin Previd - 9i nu sunt nicidecumsingurul - ci unul
termenului,regea,metabolici"; aici "hrrnr"
meubolit.i dintre domeniile de dezvoltarecele mai captivantedin
membranaceluleiestetransformatiin agr'numili gtiingasecolului al XXIlea va fi biomatematica'Secolul
macromolcculele- enzi-
- cirimizile din caresunt construite urmitor va asistala o explozie de noi concePtemate-
me,proteinestnrdurale,ARN 9iADN' matice,de noi genuri de matematicl,generatede nevoia
A doua regeaimplicl pioducereamecromoleculelor de a inlelegemodelelelumii vii
€4'
dar seextindela
din metabolili. Ea i"cl"d" nivelul genetic'
ca
niveluri dirrcolo de gene,fiind de aceeacunoscutl Viziunea aceastaestefoarte diferiti de determinismul
"flatl regeleau primit
,"g""rr" ,,epigenetica"'- Degi acestedoua genetic, inci foarte rispAndit printre specialigtii in biologie
tmpreuni formeazi
,r"*" dif"rit", ele sunt strAnslegate9i Loleculari, companiile biotehnologice 9i publicaliile-
de
("). M"joritatea oamenilor tind si
re[eauacelulari autoPoietici'-
--r- popularizare gtiingificl
noului mod de a tngelege viagaa
O intuilie.h"it
" creadi cl forma biologici este determinati de o amprenti
fost ci formele 9i funcliile t este
genetici gi ci toati informagia despreproceselecelulare
generagieiurmitoare prin intermediul ADN la
ir"nr-iri
nu
divizarea..l tl"i 5i copierea ADN-ului' Dar lucrurile
stau deloc astfel.
cete
, ci gi dinamicacomPlexl CAnd o celuli se reproduce' ea igi transmite nu
eleaua ePigenetici intilnegte numai genele, ci gi membranele, enzimele, organitele -
pe
chimice9i fizice alemediului'
constrAngerile scurt, intreag telee celulari. Noua celuli nu este
produsi
marematici a
cJnfor_ dinamicii neliniare, noua exclusiv din ADN, ci reprezinti o continuare neintrerupti
ta avtt tt tt'ulttt tt
.o-pl"*itagi, intAltittt ttttttt a intregii regeleautopoietice. ADN-ul Pur nu este niciodati
descrise
;;*t limitat de funcgii 9i forme posibile' ,r"rrrrrl *"i d.p"rt", fiindci genelenu Pot funcgiona
decAt
modele geometrice
matematic cu ajutorul "t'"tto'ilo' - daci sunt incluse in regeauaepigenetici' in felul acesta viala
intr-un
s-adezvoltat de-a lungul a Pestetrei miliarde de ani
' Din grecescul epi ("deasupra" sau 'alituri")'
Natura viegii | 33
32 | Viart t,minte 9i societate
proces neintrerupt, firl nici o rrbnterarle ll ritructura de structurilor disipative dezvoltati, de Ilya prigogine gi
bazi a regelelorsaleauto-generstosre, colaboratorii sii(30).Conform descrierii lui prigogine, o
structuri disipativi este un sistem deschis care se mengine
intr-o stare departe de echilibru, fiind cu roare acestea
Apari{ia noii ordlnl stabil: aceeagisrructuri de ansamblu este menginuti in
pofida unui flux conrinuu gi a schimbirii componentelor.
Teoria procesului autopoietic idcntifici modelul
Prigogine a ales termenul de ,,structuri disipative.. pentru a
regeleiauto-generatoareca pe o caracteristicl definitorie a
sublinia aceasti interacgiune strAnsi intre structuri, pe de o
viegii, dar nu oferi o descriere aminungiti a fizicii gi
pafte, 9i flux gi schimbare (saudisipare) pe de alta.
chimiei implicate in acesteregele.Dupi cum am vizut, o
Dinamica structurilor disipative include, in parri-
aserneneadescriereestecruciali pentru ingelegereaaparigiei
cular, aparilia spontani a unor noi forme de ordine. CAnd
formelor gi funcgiilor biologice.
fluxul de energie cregte, sistemul poate intAlni un punct de
Punctul de pornire este observagia cL toate
instabilitate, cunoscur sub numele de ,,puncr de bifurcaEie,.,
structurile celulare existi departe de echilibrul termo-
de unde se ramifici o stare complet noui in care pot si
dinamic, citre care vor decidea insi curAnd - cu alte
apari noi strucruri gi noi forme de ordine.
cuvinte, celula va muri - daci. metabolismul celular nu
Aceasti aparigiespontani a ordinii in punctele critice
folosegte un flux continuu de energie pentru a reface
de instabilitate esre unul dintre cele mai importante
structurile pe misuri ce ele se destrami. Aceasta inseamni ci
concepte ale noului mod de a ingelege viaga. El este
trebuie si descriemcelula ca pe un sistem deschis.Sistemele
desemnat cu termenul tehnic de auto-org anizare, deseori
vii sunt inchise din punaul de vedere al organbArii - ele sunt
insi se vorbegre pur gi simplu de ,,emergengi.,.El a fost
regeleautopoietice - dar din punct de vedere material gi
recunoscut ca originea dinamici a dezvoltirii, invigirii gi
energetic, sunt deschise.Pentru a rimine vii, ele au nevoie
evolugiei. Cu alte cuvinte, creativitatea - generarea de
de un flux continuu de materie gi energie din mediu.
forme noi - este o proprietate cheie a tuturor sistemelor
Invers, la fel ca orice organism viu, celulele produc fira
vii. $i deoarece emergenga este o parte integranri a
incetare degeuri, gi schimbul acesta continuu de mate-
dinamicii sistemelor deschise, ajungem la concluzia
rie - hrani gi degeuri - le stabilegtelocul in langul trofic.
importanti ci sistemele deschise se dezvolti gi evolueazi.
Potrivit lui Lynn Margulis, ,,Celula are o relagieautomatl
Viagatinde mereu citre noutate.
cu altcineva. Ea elimini ceva gi va fi la rAndul ei mincati de
Teoria srructurilor disipative, formulati in termenii
altcineva" €e).
dinamicii neliniare, explici nu doar aparigia spontani a
Studiile aminunEite ale fluxului de materie gi energie
ordinii, dar ne ajuti gi si definim complexitatea (31).Daci,
prin sistemele complexe au avut ca rezultat teoria
in mod tradigional, studiul complexitigii a insemnat studiul

34 | Viati, minte gi societate

Natura vieEii| 35
structurilor comPlexe,centrul atenliei se deplaseaziacum
de la structuri la proceselede aparigiea acestora.De
exemplu,in loc si definim complexitateaunui organismin
termenii numirului diferitelor tipuri de celule, cum
procedeaziadeseabiologii, o Putem defini ca numirul de
bifurcalii prin care trece embrionul pe durata dezvoltirii
organismului. in consecingi, Brian Goodwin vorbegte
(12).
despre,complexitatemorfologirlcc
Evolu$ia prebiotici
Si ne oprim un moment gi si revedem caracteristicile
definitorii ale sistemelor vii Pe care le-am identificat in
disculia noastri despre viaga celulari. Am aflat ci o celuli
este o regeametabolici mirginiti de o membrani, auto-ge-
neratoare gi inchisi din puncrul de vedere al organizitti; ci,
este deschisi material gi energetic, folosind un flux
continuu de materie gi energie Pentru a se produce' a se
repara gi a se perpetua pe ea insigi; ci' opereazi departe de
echilibru, acolo unde pot si apari spontan noi forme 9i
structuri, ducind astfel la dezvoltare gi evolugie. Aceste
caracteristici sunt descrise de doui teorii distincte,
reprezentind doui PersPectivediferite asuPraviegii - teoria
autopoietici gi teoria structurilor disipative.
CAnd incercim si integrim acestedoui teorii, des-
coperim ci existi o anumiti nepotrivire. Toate sistemele
autopoietice sunt structuri disipative, dar nu toate struc-
turile disipative sunt sisteme autopoietice. Ilya Prigogine
gi-a dezvoltat teoria pornind de la srudiul sistemelor
termice complexe gi al ciclurilor chimice care existi departe
36 | Viagi" minte 9i societate
de echilibru, chiar daci a fost motivat de un inreres
profund pentru natura viegii ($).
Prin urmare, structurile disipative nu sunr neapirat
sisternevii, dar fiindci ernergenla este o parre integrantl e
dinamicii lor, toate structurile disipative au potengialul de a
evolua. Cu alte cuvinte, existi o evolugie ,prebiotici" - o
cvolugie a materiei neinsufleEitecare trebuie si fi inceput cu
ceva timp inainte de aparigia celulelor vii. Concepgia
aceastaestelarg acceptari astizi printre oamenii de gtiingi.
Prima versiune cuprinzitoare a ideii ci materia vie
provine din cea nevie in urma unui proces evolutiv continuu
a fost introdusi in gtiingi de biochimisnrl rus Alexander
Oparin in cartea sa clasici Originea vi4ii, publicati in
L929Q4).Oparin a numit-o evolugie moleculari', iar acum
este desernnati indeobye ca oevolugieprebiotici". Potrivit
cuvintelor lui Pier Luigi Luisi: de la molecule mici"
-Pornind
probabil ci au evoluat nigte compugi tot mai complecgi din
punct de vedere molecular gi avAnd proprietigi noi, pAnl
cAnd se va fi ivit cea mai exrraordinari dintre proprietigilu
emergente- viagainsigi" (3s).
Degi ideea evolugiei prebiotice este acum larg
acceptati, nu existi un consens intre oamenii de gtiinli in
legaturi cu detaliile acestui proces. S-au propus mai multe
scenarii, dar nici unul nu a fost demonstrat. Unul dintre
scenarii incepe cu ciclurile catalitice gi ,,hiperciclurile"
(cicluri cu bucle multiple de feed-back)formate de enzime,
care sunt capabile de auto-copiere gi evolugie 06). Un
scenariu diferit se bazeazd.pe descoperirea recenti ci
anumite tipuri de ARN pot si acgionezegi ca enzime, altfel
spus, catalizatori ai proceselor metabolice. Aceasti
capacitate catalitici a ARN-ului, care acum este bine
Natura viegii | 37
 structurilor complexe,cctll,rttlfltelllldi le rh'lllaserz,iacum
de la structuri la proceselc de *prrr"ilir' 't ,tt'eslora.De
exemplu, in loc sa definim contplexitutcuttltrti organismin
termenii numirului diferitelor tiprrri tlc t'elttlc, cum
procedeaziadeseabiologii, o Putem dcfini cu tttttttiirul de
bifurcagii prin care trece embrionul pe cluratu tlcz.voltirii
organismului. in consecingi, Brian Goodwin vorbegte
despre,,complexitate morfologi cL" Qz).
Evolufia prebiotici
Si ne oprim un moment gi si revedem caracteristicile
definitorii ale sistemelor vii Pe care le-am identificat in
discugianoastri despre viaga celulara. Am aflat ci o celuli
este o regeametabolici mirginiti de o membrani, auto-ge-
neratoare gi inchisi din punctul de vedere al organizitii; ci,
este deschisi material gi energetic, folosind un flux
continuu de materie gi energie Pentru a se produce' a se
repara gi a se perpetua pe ea insigi; cL opereazi departe de
echilibru, acolo unde pot si apari spontan noi forme gi
structuri, ducind astfel la dezvoltare gi evolulie. Aceste
caracteristici sunt descrise de doui teorii distincte,
reprezentanddoui PersPectivediferite asuPraviegii - teoria
autopoietici gi teoria structurilor disipative'
CAnd incercim si integrim acestedoui teorii, des-
coperim ci existi o anumiti nepotrivire. Toate sistemele
autopoietice sunt structuri disipative, dar nu toate struc-
turile disipative sunt sisteme autopoietice. Ilya Prigogine
gi-a dezvoltat teoria pornind de la studiul sistemelor
termice complexe gi al ciclurilor chimice care existi departe
36 | Viatq minte 9i societate
,l
tlc cchilibru, chiar dacd a fost motivat de un interes
profund pentru natura viegii (3r).
Prin urmare, structurile disipative nu sunt neapirat
sistcme vii, dar fiindci emergenla este o parte integrantl a
tlinamicii lor, toate structurile disipativeau potenlialul de a
c'volua. Cu alte cuvinte, existi o evolugie ,,prebiotici" - o
cvolugie a materiei neinsuflegitecare trebuie si fi inceput cu
ccva timp inainte de aparigia celulelor vii. Concepgia
irccastaestelarg acceptatiastizi printre oamenii de gtiinli.
Prima versiune cuprinzitoare a ideii ci materia vie
provine din cea nevie in urma unui procesevolutiv continuu
;r fost introdusi in gtiingi de biochimisnrl rus Alexander
()parin in cartea sa clasici Originea viegii, publicati in
1929Q4).Oparin a numit-o evolugie moleculari", iar acum
cste desemnati indeobgte ca ,,evolugieprebiotici". Potrivit
cuvintelor lui Pier Luigi Luisi: ,,Pornind de la molecule mici,
probabil cl au evoluat nigte compugi tot mai complecgi din
punct de vedere molecular gi avind proprietili noi, pAni
cind se va fi ivit cea mai extraordinari dintre proprietili!;
('rrrergente- viagainsigi" (rs).
Degi ideea evolugiei prebiotice este acum larg
ircceptati, nu existi un consens intre oamenii de gtiingi in
lcgatura cu detaliile acestui proces. S-aupropus mai multe
scenarii, dar nici unul nu a fost demonstrat. Unul dintre
scenarii incepe cu ciclurile catalitice gi
"hiperciclurile"
(cicluri cu bucle multiple de feed-bach)formate de enzime,
care sunt capabile de auto-copiere gi evolugie (36).Un
scenariu diferit se bazeazd pe descoperirea recenti, ci,
irnumite tipuri de ARN pot si acgionezegi ca enzime, altfel
spus, catalizatori ai proceselor metabolice. Aceasti
capacitate catalitici a ARN-ului, care acum este bine
Natura vielii I fz
 stabilite,ne permitc sI iruuginiirurul rtH(lilrevolutiv in care
doui funcgii cruciale perlrru celrrlu vie - rransferul de
informagii gi activitlgile catalitice - er$u cornbinateintr-un
singur tip de molecule. Savanlii rlu rrunrit ircest stadiu
ipotetic,,lumea ARN" (34.
in scenariulevolutiv al lurnii ARN (r'),moleculelede
ARN vor indeplini la inceput activitigile cataliticenecesare
pentru a asambla cdpii ale lor, dupi care vor incepe si
sintetizeze proteine, inclusiv enzime. Aceste enzime nou
construite vor fi nigte catalizatori mult mai eficiengi decAt
corespondengiilor ARN gi vor ajunge in cele din urmi si
domine. in final, ADN-ul va intra in sceni ca purriror de
bazi. al,informagiei genetice,cu capacitateasuplimentari de
a corecta erorile de transcriere datoriti structurii sale
elicoidale duble. in aceststadiu, ARN-ul va decadeala rolul
intermediar pe care-l deEine in prezent, fiind inlocuir de
ADN pentru depozitarea mai eficienti a informagiilor, gi
de proteine gi enzime pentru o catalizl,mai eficienti.
Via{a minimal5
Toate aceste scenarii sunt inci foarte speculative,
indiferent daci este vorba de hipercicluri catalitice de
proteine (enzime) care se inconjoari cu membrane gi apoi,
intr-un fel sau altttl, creeazi o structuri ADN, de o lume
ARN care evolueazi,in lumea actuali alcituiti din ADN gi
ARN plus proteine, sau de o sintezi a acesrordoui sce-
narii, cum s-a propus de curAnd ("). Nn importi scenariul
evolugiei prebiotice, intrebarea interesanti care se pune este
daci putem vorbi de sisteme vii tntr-un stadiu anterior
38 | Viati, minte gi societate
t\
aparigiei celulelor. Cu alte cuvinte, existi un mod de a
clcfini nigte caracreristici minimale ale sistemelor vii care si
[i existat in rrecut indiferent de cum a decurs evolugia
ulterior? Iati rispunsul dat de Luisi:
.Este clar ci procesulcareducela aparigia viegiieste
unul conrinuu,ceeacefaceca o definigieneechivocia viegii
si fie extrem de dificili. in fapt, existi evidenrnumeroase
locuri pe traseullui Oparin unde ar puteafi plasatin mod
arbitrar indicatonrl minimaJ7" la nivelul auto
"viagi
copierii; la stadiul in care auto-copierea a fost insofti de
evolugiechimici; in momentul cAnd proteinele gi acizii
nucleiciau inceputsi.interacgioneze; c|nd s-aformarun cod
genetic;saucAnds-aformarprima celuli" (€).
Luisi ajunge la concluzia ci diferitele definigii ale
viegii minimale, degila fel de justificate, pot fi mai mult sau
mai pugin semnificative, in funcaie de scopul in care sunr
utilizate.
Daci ideea debazi a evoluEieiprebiotice estecorecri,
demonstrarea ei in laborator trebuie si fie, in principiu,
posibili. Pentru oamenii de gtiingi care lucreazl. in
domeniu, provocarea este construirea viegii pornind de la
molecule sau, cel pugin, reconstiruirea diferigilor pagi
evolutivi in diverse scenarii prebiotice. Deoarece nu existi
fosile care si aresreevolulia sistemelor prebiotice intre data
formirii primelor roci pe PimAnt 9i aparigia celei dintAi
celule, chimigtii nu dispun de indicii utile privind posibilele
structuri intermediare gi sarcina lor poare pirea
coplegitoare.
Cu toate acestea,s-au inregistrat de curAnd progrese
semnificative; de asemenea,nu trebuie si uitim ci este
Natura vielii I Sl
I
 vorba de un domeniu foarte nou. Cercetiri sistematice
privind originea viegii nu s-au ficut decAt de patruzeci sau
cincizeci de ani, dar chiar daci ideile noasrre detaliate
despre evolugia prebiotici sunt tnci foarte speculative,
majoritatea biologilor 9i a biochimigtilor nu se indoiesc ci
viagaa apirut pe PimAnt ca reztLtat al unei succesiuni de
evenimente chimice, supuse legilor fizicii gi chimiei gi
dinamicii neliniare a sistemelor complexe.
Aspectul acesraeste argumenrar elocvent gi cu detalii
impresionante de citre Harold Morowitz intr-o minunati
lucrare, Beginningsof Cellukr Life$),pe care o voi urma in-
deaproape in resnrl capitolului de fega.Morowitz abordeaia
problema evolugiei prebiotice gi a originii viegii din doui
direclii. Mai intAi, el identifici principiil e de bazi ale
biochimiei gi biologiei moleculare care sunr comune rururor
celulelor vii. Dupi care urmire$te acesteprincipii inapoi pe
firul evolugiei pAni la originea celulei bacteriale gi
argumenteazdcl eletrebuie sI fi jucat un rol major in forma-
rea ,,protocelulelor" din care au evoluat cele dintAi celule:
,,Datoriti continuitigii isrorice, proceseleprebiotice trebuie
si fi lisat o amprenri ln biochimia conremporand"(2).
O dati identificate principiile fizice gi chimice esen-
giale care trebuie si fi operat la formarea protocelulelor,
Morowitz pune urmitoarea intrebare: cum a purut
materia, supusi acestor principii gi fluxurilor de energie
disponibile atunci la suprafaEaPimAntului, si se organizeze
astfel incAt si duci la aparigiadiverselor stadii protocelulare
gi, in cele din urmi, a primei celule vii?
40 | Viali, minte gi socierate
,I
Elementele viefii
Elementele de bazi, ale chimiei viegii sunt atomii,
trtol,'cr,rlele gi proceselechimice, sau ,,traseelemetabolice".
l, discugia sa aminungiti asupra acestor elemente,
Morowitz arati in mod strilucit ci ridicinile viegii sunt
,rrII rrc infipt e in frzica gi chimia fu ndamentali.
Putem porni de la observagiaci legiturile chimice
rnultiple sunt esengialepentru formarea unor structuri
lriochimice complexe gi ci singurii atomi care f.ormeazi in
tttrrtl regulat legituri multiple sunt: carbonul (Q, azotul
(N) li oxigenul @. $tim ci elementele ugoare f.ormeazi.
t'clc mai puternice legituri chimice. Prin urmare, nu este
rrrrprinzitor ci aceste trei elemente, impreuni cu ele-
tncntul cel mai utor, hidrogenul (H), sunt cei mai
inrportanEiatomi din cadrul structurilor biologice.
Mai gtim ci viaga a inceput tn api gi ci viagacelulari
continui si funclioneze intr-un mediu apos.Morowitzatrage
atcnlia asupra faptului ci moleculele de api ftIzO) sunt
puternic polarizate electric, deoareceelectronii lor sunt mai
.rpropiagide atomul de oxigen decit de atomii de hidrogen,
rrstfel incAt oxigenul rimAne cu o sarcini efecdvi negativi $i
hidrogenul cu o sarcini efectivi pozitivi. Aceasti polaritate
csteo trisituri cheie in detaliile moleculare ale biochimiei gi
mai ales in formarea membranelor, curn vom vedea mai
departe.
Ultimii doi atomi imponangi din sistemelebiologice
sunt fosforul (P) gi sulful (S).Acesteelementeau caracteristici
chimice unice, datorate marii versatilitigi a compugilor lor,
iar biochimigtii cred ci ele trebuie si fi jucat un rol major in
Natura viegii | 4f
 chimia prebiotici. in panicular, anumigi fosfagi sunr esenliali
pentru transformarea gi distribuirea energiei chimice, care a
fost la fel de critici in perioada evolugiei prebiotice pe cAt este
astizi in orice metabolism celular.
TrecAnd 'de la atomi la molecule, existi un ser
universal de molecule organice mici care este folosit de toate
celulele ca hrani pentru metabolismul lor. Degi animalele
lngercazA multe molecule mari gi complexe, acestea sunr
tntotdeauna desficute in componente mai mici inainte de a
intra in procesele metabolice ale celulelor. Mai mulr,
numirul total de diferite molecule de hrani nu esremai mare
de cAteva sute, ceea ce este remarcabil &ci se are in vedere
numirul enorm de mici componente care sepoate forma din
atomii de carbon, hidrogen, azot, oigen, fosfor gi sulf.
Universalitatea gi numirul mic de tipuri de atomi
gi molecule din celulele vii actuale esre un indiciu
puternic al originii lor evolutive comune din primele
protocelule, ipotezd intiriti gi mai mult daci ne
indreptim atenlia asupra traseelor metabolice care
constituie chimia de bazi, a viegii. O dati mai mult,
intAlnim acelagi fenomen. Conform cuvintelor lui
Morowitz: ,ir, .rror-" diversitate a tipurilor biologice,
care include milioane de specii recognoscibile,varietatea
traseelor biochimice este mici, restricgionati gi universal
distribuiti" (o'). Este foarte probabil ci nucleul acestei
regele metabolice, sau ,,diagramele metabolice", si
reprezinte o biochimie primordial| care degine indicii
importante despreoriginea viegii.
42 | Vial1i6minte gi societate
Bule de via{i minimali
Aga cum am vizut, observarea gi analiza atenti a
elementelor debazi ale vielii sugereazi ci viaga celulari igi
rre ridicinile intr-o fizici gi chimie universali, care au
existat cu mult inainte de aparigia celulelor vii. Si ne
indreptim acum atenlia cltre a doua linie de investigagie
prczentatlde Harold Morowitz. Cum a purur mareria si se
organizeze, in prezenga constrAngerilor acelei fuici gi
biochimii primordiale firi nici un ingredient din exterior,
astfel incAt si evolueze in moleculele complexe din care a
luat nagtereviaga?
Ideea ci moleculele mici dintr-o ,,supi chimici"
primordiali se por asambla sponran tn strucruri din cr in ce
mai complexe contrazice intreaga experiengi convengionali
cu sisteme chimice simple. in consecingi, mulgi oameni de
yiingi au argumenrat ci probabilitatea unei astfel de evolugii
prebiotice esteneglijabil de mici; sau,altfel spus,ci trebuie si
sefi produs un evenirnent declangatorextraordinar, cum ar fi
insimAngareaPimintului cu macromolecule din meteorili.
itr pr"zent, punctul nostru de pornire in rezolvarea
acestei enigme este radical diferit. Savanlii care \ucreazi, in
domeniu au ajuns si admiti ci deficienga argumentului
convenlional consti ir ideea ci. viaga trebuie si fi apinrt
dintr-o ,,supi chimici" prirnordiali prin cre$rereatreptari a
complexitigii moleculare. Noua gAndire, cum subliniazi h
repetate rlnduri Morowitz, porne$re de la ipoteza ci foarte
devreme, inainte de cre$terea complexitigii' moleculare,
anumite molecule s-auasamblat in nijte membrane primitive
care au format tn mod sponran bule inchise, iar comple
xitatea moleculari a evoluat in interiorul acestor bule, mai
degrabi decAtintr-o ,,supi chimici" nesrrucrurati.
Natura viegii | 4f
II
I

inainte de a intra in amlnuntele modului in care aceste
bule primitive mirginite de membrane, cunoscute de
chimigti sub numele de,,vezicule", s-auputut forma spontan,
vreau sl discut consecingeledramatice ale unui asemenea
proces. O dati cu formarea veziculelor s-au stabilit doui
medii distincte - unul exterior gi unul interior - in care
diferengelede compozilie puteau si sedezvolte.
Dupi cum arati Morowirz, volumul intern al unei
vezicule furnizeazi un micro-mediu ce permite aparigia
reacliilor chimice direcgionate, ceea ce inseamni ci
molecule care, in mod normal, sunt rare sepot forma acum
in cantitigi mari. Printre acesre molecule se afli gi ele-
mentele constitutive ale membranei, care se incorporeazi
in membrana existenti astfel incAt suprafagaei cregte.La un
moment dat, in decursul acestui proces de cregtere,fo4ele
stabilizatoare nu mai sunr capabile si pistreze integritatea
membranei, iar vezicula se sparge in doui sau mai multe
bule mai mici (on).
Procesele acestea de cregtere gi multiplicare vor
aplrea numai daci existi un flux de energie gi materie prin
membrani. Morowitz descrie, in mod plauzibil, cum s-a
putut htampla acestlucru (05). Membranele veziculelor sunr
semipermeabilegi in felul acestadiverse molecule por inrra
in bule, sau si fie incorporate in membrani. Printre acestea
se va numira oomoforele, molecule care absorb lumina
solari. Prezenga lor genereaz| potenliale electrice in
membrani, vezicula devenind in felul acesraun dispozitiv
care convertegte energia luminoasi in energie potengiali
electrici. O dati ce sistemul acestade conversie a energiei
electrice intri in funcgiune, devine posibil ca un flux
continuu de energie si dirijeze procesele chimice din
44 | Vietd,minte 9i societare
,l
I
4
)
rrrteri<rrulveziculei. O perfec$onaresuplimentari a acestui
l etr.triu cnergetic are loc atunci cAnd reacgiilechimice din
l,rrle produc fosfagi, care sunt foarte eficiengi in transfor-
urcreirgi distribuirea energieielectrice.
Morowitz subliniazl, de asemenea, cl fluxul de
etterg,iegi materie este necesarnu doar Pentnr cregterea9i
trrrrhiplicarea veziculelor, ci Pur gi simplu Pentru
rlnri caracteristici definitorii ale viegii celulare sunt
trrrnifeste in acestebule primitive mirginite de membrane.
Veziculele sunt sisteme deschise, suPuse unor fluxuri
('ontinue de energie gi materie, in timp ce interioarele lor
runt spalii relativ inchise, in care este probabil sl se
rlcz.volterelele de reaclii chimice. Putem recunoagteaceste
.rtii I
,l.,,ra proprietigi ca fiirrd rada.inile regelelot 9i ale
rt ructurilor lor disipative.
Terenul este acum pregitit Pentru evolugia
prcbiotici. ltttt-o populagie nurneroasi de vezicule, vor
ixista multe deosebiri in ceea ce privegte proprietigile
t'himice gi componentele structurale. Daci deosebirile
ilccstea persisti cAnd bulele se divid, Putem vorbi de
rucmorie pregenetici gi specii de vezicule, gi cum aceste
spccii vor fi in concurenti pentru energie gi numeroase
nrolecule din mediu, se va produce un fel de dinamici
rl.rrwinisti a concurengei gi selecliei naturale, in care
.rccidentelemoleculare pot fi amplificate gi selectatePentru
.rvirntajelelor ,,evolugioniste". in plus, ocazional, diferitele
Natura viegii | 45
 CAnd aceste lipide vin in contact cu apa, ele
l,rrrtreirzi spontan o diversitate de structuri. De exemplu,
ele pot si formeze o peliculi monomoleculari care se
lrrtirrdc pe suprafala apei (2. figura ,4), sau pot inveli
piclturi de ulei pe care si le mengini suspendatein api
(v, fig,uraB). Asemenea inveliguri de ulei apar in maionezi
qi ele explici de asemenea acliunea sipunurilor de a
lndcpirta petele de ulei. I
acestestadii timpurii si existe enzime sau gene(a8).
Alternativ, lipidele pot inveli piciturile pentru
rurpensiain ulei (a. firyra Q.
Membrane

Peliculi monomoleculari la suprafagaapei

Chimia acestui proces crucial esre surprinzitor de

simpli gi de banali. Ea se bazeazi pe polarizareaelectrici a
moleculei de api mengionati mai sus. Datoriti acestei

structuri alungite cu un capit hidrofil gi unul hidrofob, ca

in figura de mai jos.
I)icituri fine de ulei in api Picituri fine de api in ulei

capit hidrofob capit hidrofil Structuri simple formate din molecule de lipide,
adaptat dupi Morowitz (L992).
Moleculi de lipidi, adaptat dupi Morowitz (L992).

46 I Viarje,,minte gi societate
 Lipidele pot forma o srructuri inci gi mai complexi,
constand dintr-un srrat dublu de molecule avAndde ambele
pi4i api, cum se arari in figura D. Aceasta esre srrucura
debaza a membranelor gi, la fel ca srrarul simplu, gi acesta l)
poate forma mici picituri, care sunt veziculele mirginite de
membrane despre care discuri^ (". figura '.8). Aceste
membrane grase formate din doui straturi prezinti un
numir surprinzitor de proprietigi foarte aseminitoare
membranelor celulare actuale. Ele restricAioneazi,numirul
de molecule care pot si intre in vezicule, transformi
energia solari in energie electrici gi chiar colecteazd
compugi ai fosforului in interiorul lor. intr-adevir,
membranele celulare actuale par si fie o perfecgionare a
membranelor primordiale. De asemenea,ele constau in Mernbranicu dublu strat Veziculi mirginiti de membrani

principal din lipide, avAnd proteine ara$aresau inserare in

membrani.
Veziculele de lipide sunr, agadar,candidatele ideale
pentru protocelulele din care au evoluat primele celule vii.
Dupi cum ne reamintegteMorowitz, proprietigile lor sunt
atAt de uimitoare incAt este important si nu uitim ci ele
sunt structuri care se f,ormeazi,spontan, in conformitate
cu legile de bazd ale fuicii gi chimiei (to).Ele se formeazi la
fel de natural ca gi piciturile care apar cAnd se agiti un
amestecde api 9i ulei.
In scenariul pus in evidengi de Morowitz, primele
protocelule s-au forrnar in urmi cu 3,9 miliarde de ani,
cAnd planeta s-aricit, au apirut oceanepugin adAncigi cele
dintii roci, iar carbonul s-acombinat cu celelalte elemente
fundamentale ale viegii pentnr a forma o mare varietate de
compugi chimici.
Mcmbrani9i veziculiformati din moleculede lipide,
adaptatdupi Morowitz (1992).
Printre ace$ti compugi s-au aflat substangeleuleioase
tuttrritc parafine, care sunt languri lungi de hidrocarburi.
trrteracgiunea acestorparafine cu aPagi numeroaselemine-
rnlr tlizolvate in ea a dus la formarea lipidelor; acestea,la
l Arr.lullor, s-aucondensatintr-o varietatede picituri fine gi
crr format, de asemenea,straturi simple sau duble subgiri.
Srrb acgiuneavalurilor, din aceste straturi s-au format in
rrr.tl spontan vezicule inchise Ei in felul acesta a inceput
citre viagi.
t r,rrrz.igia

+8 | Viagn"minte 9i societate Natura viegii [ 49

,l

Re-crearea in laborator a perpetueazi,crescAisemultiplici, sau colapseazldinnou €t).
protocelulelor
Scenariulacestaeste inci f.oartespeculativ,fiindci
pAni acum chimigtii nu au fost in staresi produci lipide
din moleculemai mici. Toate lipidele din mediul nostru
provin din petrol gi alte substanle organice. Totugi,
focalizareaatengieiasupramembranelor gi a veziculelor
mai degrabi decit a ADN-ului gi ARN-ului a dat na$tere
unor direcgiinoi gi captivantede cercetare,careau produs
dejamulte rezultateincurajatoare.
Celedoui reacgiide bazi intr-un sistemautopoieticminimd,
adapmtdupi Luisi (1993).
Una dintre echipele de cercetarede pionierat in acest
domeniu estecondusi de Pier Luisi la SwissFederalInstitute
of Technology (ETFI), in Zurich. Luisi 9i colegii sii au reugit
si prepare nigte medii simple din ,,sipun gi api", in care
vezicule de tipul celor descrisemai sus se fo(meazi spontan
50 I Viafi, minte gi societate
t
4
)
ti, in funqie de reacEiilechimice implicate, acesrease
Luisi a subliniat faptul ci veziculeiecu auto_copiere
produsetn laboratorul siu sunr sistemeautopoieticemini_
male in carereaqiile chimicesunr inconjrrrr. d. propriile
lor produse. in cazul cel mai simplu, ilustrat
,rrr,
granigaesreformari dintr-o singuri componenri, C. -ri Existi
un singur rip de molecule, A, care pot pitrunde prin
membrani gi si generezeC in reacliaA + C in interiorul
bulei.in plus, existi o reacliede descompunere, C + p, iar
produsulP pirisegre vezicura.in funcgiede rarere,.l"iirr.
de acestordoui reacgiide bazi, rrezicul"va cre$tegi se va
multiplica,va rimAne stabili sauva colapsa.
Luisi gi colegii sii au ficut experimentecu vezicule
.
dc multe tipuri gi au testato diversiiatede reacgiichimice
tn interiorul acestorbule(s2). prin producereasponrani
de
protocelule autopoietice,acegribiochimigti r.prod.r,
ccea.ceva fi fost, poate, pasul cel mai critic"riin evolugia
prebiotici.
C alalizatori gi complexitate
O dari ce protocelulele s-au format gi moleculele
necesare pentru absorbireagi transformareaenergieisolare
runt disponibile,evolugiacitre o mai mare complexitate
p.o.at!si inceapa.in a.esr stadiu, elementelecompu5ilor
chimici au fost C, H, O, p gi posibil S. Dupi pitrunderea
lzonrlui in sistern"probabil sub formi de amoniac (NHr,
dcvine posibili o cre$rerespectaculoasi a compf.*ite.fii
nroleculare, deoarece azol;/ este esengial p"rr* ao,rl
NaturaviegiiI sf
I
I
caracrerisrici cheie ale viegii celulare - cataliza 9i depozitarea
informagiei €3).
Cataltzatorii miresc ratele reacgiilor chimice fir\ ca
O dati cu aparigia catalizatorilor complexitatea
moleculari a crescut rapid, fiindci acegtia creeaz| tegele
chimice prin interconectarea diferitelor reaclii' CAnd se
intAmpli acest lucru, intri in joc intreaga dinamici
neliniari a relelelor. Aceasta include, in particular, aparigia
Cu ajutorul reacliilor catalitice, frecvengaevenlmen-
telor intAmplitoarebeneficeva spori considerabil9i se va
dezvoltao modalitatedarwinisti completi de competigie,
tmpingAnd constant protocelulele spre o complexitate cresl
.irrae,-*"i departe de echilibru 9i mai aProaPede viagi' ;
52 | viepL,minte 9i societate
Pasul final in dparigiaviegii din protocelule a fost
evolugiaproteinelor, a acbilor nucleicigi a codului genetic.
ltr pr"zerrt, aminuntele acestuistadiu,rrnt dert.rl de mirte-
rioase,dar si nu uitim ci evolugiarelelelor cataliticein
interiorul spaEiilorinchiseale protocelulelora creatun tip
nou de chimie a regeleicareesteinci foarte pugin ingeleasi.
Este de a$reptarca aplicareadinamicii neliniare acesror
regelechimice complexe, precum gi ,explozia de noi
concepte matematice" pteconizatd,de Ian Stewart si
clarifice considerabil ultima fazi a evolugiei prebiotice.
Harold Morowitz arete,ce,anaJizatraseelor chimicecareau
F
dus de la moleculelemici la aminoacizi dezvilluieun ser
extraordinar de corelagii ce par si sugerezeo ,,logici
profundi a regelei'in dezvoltareacodului Benetic(5e).
fotosintezeibiologicegi ale ciclului ecological carbonului.
Procesarea ciclici a materieipare si fie o trisituri generali
a regelelor chimice menlinure deparre de echilibru,
printr-un flux constantde energie(54.
mesaj statornic*, conchide Morowitz, Deste
"IJn
necesitateade a ingelegereleaua complexi de reacgii
organiceconlinAnd produgi intermediari carejoaci rol de
catalizatoripentru alte reacgii... Daci vom inEelegemai
bine cum si abordim regelelechimice,multe alteprobleme
alechimiei prebioticesevor simplificaapreciabil..(s8). CAnd
un numir mai mare de biochimigtivor deveniinteresagide
dinamicaneliniari, esteprobabil ci noua ,,biomatematici"
NaturaviegiiI ss
-_JI
II
 preconizar;Ade Stewart va include o teorie adecvati a re\e-
ielor chimice, gi ci aceasti noui teorie va dezvilui in cele
din urmi secretelestadiului final din aparigiaviegii.
Dezvoltarea vie{ii
DupI ce memoria s-a codificat in macromolecule,
regelelechimice mirginite de membrane au dobindit toate
caracteristicile esenliale ale celulelor bacteriale de azi. Cel
mai important moment din evoluEiaviegii se situeazi poate
cu 3,8 miliarde de ani in urmi, circa 100 de milioane de ani
dupi formarea primelor protocelule' El a marcat aparigia
unui strimog universal - fie o singura celuli, fie.o populagie
de celule - din care descinde toati viala ulterioari de pe
Pimint. Dupi cum explici Morowitz: ,pegi nu gtim cite
origini independente ale viegii celulare vor fi apirut, toate
formele aduale de viagi descind dintr-o singuri cloni'
Aceasta decurge din universalitatea regelelor biochimice de
(5e).
bazi gi a programelor de sintezi macromoleculari"
Acest strimog universal trebuie si fi depigit in performange
toate protocelulele. Astfel ci descendengiisii au ocuPat tot
PimAntul, gesAndo re[ea bacteriali planetari 9i ocupind
toate nigele ecologice, astfel ca aparilia altor forme de viagi
a devenit imposibili.
Dezvoltatea globall a viegii a decurs de-a lungul a trei
(60).
Prima, Poate ceamai pugin
magistrale majore ale evolugiei
imponanti, este rnutalia aleatorie a genelor, elementul
central d teoriei neo-darwiniste. Mutagia genelor estecauzati
de o eroare intAmplitoare in auto-copierea ADN-ului, cAnd
cele doui languri ale dublei spirale se separi gi fiecare seffe$te
54 I Viatar minte gi societate
ca tlpar penrru construqia unui lang complementar. Erorile
acesteaaccidentale nu apar suficient de frecvent penrru a
explica evolugia marii diversitigi a formelor de viagi, dat fiind
faptul bine cunoscur ci majoritatea mutagiilor sunr diuni-
toare i doar foarte puline at ca rezrrltat variagii utile (61).
In cazul bacteriilor, situagia se prezinti diferit,
deoarece acestea se divid cu atAra repeziciune incAt, in
decurs de citeva ztJ,e,dintr-o singuri bacterie se pot forma
elte cAteva miliarde. Dati fiind rata aceasra enormi de
reproducere, o singuri mutagie bacteriali de successe poate
rispindi rapid in mediu, astfel ci, pentru bacterii, muratiile
sunt o magistrali evolutivi importanti.
Bacteriile au dezvoltat gi o a doua magistrali a
creativitilii evolutive cu mult mai eficienti decAt muralia
intimplitoare. Ele igi rransmit liber trisiturile ereditare de
la una la aha intr-o regeaglobali de schimb de o incredibili
putere gi eficiengi. Descoperirea acesrei tranzac[ii globale
cu gene, cunoscuti sub denumirea tehnici de recombinare
a ADN-ului, trebuie considerati ca una dintre cele mai
uimitoare descoperiri ale biologiei moderne. Lynn
Margulis ti face o descriere sugestivi: ,Transferul genetic
orizontal intre bacterii este ca gi cum ai siri intr-un iaz
avAndochi ciprui gi ai iegi de acolo cu ochi albagtri" (64.
Transferul acesta de gene decurge continuu, multe
bacterii schimbAndu-gizilnic pAni la l5o/odinmaterialul lor
genetic. Dupi cum explici Margulis: ,,Daci. ameningi o
bacterie, aceasraigi va rispAndi ADN-ul in mediu Ei togi cei
din jur o vor culege; in cAteva luni, ea va face inconjurul
lumii" G').Deoarece roare tulpinile bacteriale por"oii"l.rl
"r,
de a-gi impirtigi in felul acesra trisituri ereditare, unii
microbiologi argumenteazi cE bacteriile, strict vorbind, nu
Natura viegii I S5
I
I
 (6a).Cu alte cuvinte, toate
trebuie clasificate in specii
bacteriile sunt Parte a unei singure relele vii microscopice'
in evolugie, agadar,bacteriile sunt capabile si acumu-
Ieze rapid muiagii aleatorii, Precum 9i porgiuni mari de
ADN, prin transfer de get'e. it consecinli, ele au o
."p""irri. uimitoare de a se adapta la schimbirile mediului'
t{iteza cu care rezistenla la &oguri se rispAndegte in
comunitigile de bacterii esteo dovadi dramatici a eficiengei
relelelor lor de comunicagii. Microbiologia ne invagi lecgia
di modestie ci tehnologii precum ingineria genetici $i
regelelede comunicalii globale, considerate adeseatealizlti
ale civilizaliei noastre moderne, sunt folosite de
"o"rrr"r.
releaua planetari a bacteriilor de miliarde de ani'
- tcum sub numele de ,simbiogenezilu, care considerd.createa
i; primele doui miliarde de ani ale evolugiei biologice'
bacteriile gi alte microorganisme au fost singurele forme de
viali de pe planeti. in acele doui miliarde de ani, bacteriile
tr"*for-"t continuu suprafagaPimintului 5i atmosfera
"r,
acestuia5i au stabilit buclelefeed-bach-uluiglobal Pentru auto-
rcgiarlzarca sistemului Gaia. Ficind acest lucru' ele au
ioi.rrtrt toate biotehnologiile esenliale Pentru viagi, intre
care fermentagia, fotosint eza, frxarea azotului' respiragia 9i
felurite dispozitive Pentru deplasarea rapidi' Cercetiri
recente in microbiologre au athtat clar ci, in ceeace privegte
proceseleviegii, regeauaplanetari de bacterii a fost principala
sursi de creativitate evolutivi.
Dar ce se Poate sPune despre evolugia formelor
biologice, despre enorma varietate a fiingelor vii care
poprrieazi lumea vizibili? Daci Pentru ele mutaliile
nu consrituie un mecanism eficient de evolulie, 9i
"l."torii nu fac schimb de gene ca bacteriile, atunci cum au
daci ele
evoluat formele superioare de viagi? Acestei intrebiri i-a
56 | Vi4e, minte 9i societate
rispuns Lynn Margulis prin descoperireaunei a trera
magistrale a evolugiei - evolugia prin simbioz|, - care are
implicagii profunde penrru roate ramurile biologiei.
Simbioza, tendinla diferitelor organisme de a trii in
rsociagii strAnseunele cu altele gi, adesea,unele in interiorul
rltora (ca bacteriile din intestinul nostru), esre un fenomen
lrrg rispAndit gi binecunoscut. Dar Margulis a ficut un pas
mai departe gi a propus ipotezaci simbiozele pe termen lrrng
implicAnd bacterii gi alte microorganisme care triiesc in
interiorul altor celule mai mari au dus gi continui si duci la
noi forme de viagi. Margulis gi-a publicat penrru prima oari
ipoteza revolugionari la jumitatea anilor '60, gi de-a lungul
lnilor a dezvoltat-o intr-o teorie de sine stititoare, cunoscuti
de noi forme de viagi prin aranjamente simbiotice penna-
nente ca pe principala magistrali a evolugiei penrru toare
organismelesuperioars (65).
Bacteriile au jucat un rol major gi tn evolugia aceasra
prin simbiozi. Cind anumite bacterii mai mici s-aucontopit
simbiotic cu nigte celule mai mari gi au continuat si vie
luiasci in interiorul lor ca organite, rezultanrl a fost un pas
gigant in evolugie - creare unor celule vegerale gi animale I
care s-aureprodus pe cale sexuali gi au evoluat finalmente in
organismele vii pe care le vedem acum in j*. i" evolugia lor,
organismele acesrea au continuat si absoarbi bacterii,
incorporAnd pa4i din genomurile acestora in scopul
sintetizirii de proteine pentru noile srrucuri gi funcgii
biologice, proces oarecum aseminitor cu inglobarea gi
fuzionatea corporagiilor in lumea acruali a afaierilor. De
exemplu, s-au acumulat dovezi ci microtuburile, care sunt
csengialepenrru arhitectura creienrlui, au fost la origine nigte
-
bacterii cu formi de burghiu numite spirochete(6).
Natura vieEii| 57
I
I
 Evolulia viefi de'a l""gtl miliar&lor
de ani este o Ce este viafa ?
de Lynn Margulis
porr"r* p".iorr*rn, i,torisiti fo-artefrumos
@' Diriiati de Si revenim acum la intrebarea pusi la inceputul
;i;;til" S"g"r, to c^rtea lot Micvocosmos
vii' exprimate p-til acestui capitol - Care sunt caracreristicile definitorii ale
cre"tivit"te" inerenti tuturor sistemelor
sttt" 9i simbiozei 9i sistemelor vii? - Ei si rezumi.m ce am aflat. ConcentrAn-
*"girtt.la. mutaflei, transferului
-& a du-ne asupra bacteriilor ca sistemelevii cele mai simple, am
p.i.c1ioo"ti prin selecgie naturali' , releaua planetari
t"i"li
generind forme c*acterizat celula vie ca fiind o regea metabolici inchisi
* l*i", 5i dtotttit mai complexi'
" din punctul de vedere al organizirii, milrginiti de o
mereu mai diverse.
a decurs prin membrani gi cafe se auto-genereaz;. Releaua aceasta
Aceasti desfiSurare maiestuoasi nu
lungul timpului' implici mai multe tipuri de macromolecule exrrem de
schimbiri graduale continue de-a
intregii istorii a complexe: proteine structurale; enzime, care acgioneazi ca
Mirturiile fosile arati limpede ci pe durata
stabilitate' sau staze' nigte catalizatori ai proceselor metabolice; ARN, mesagerii
evolugiei au existat lungi perioade de
:tlce' $1 Punctate de vanzigi purtitori ai informagiei genetice;gi ADN, care depoziteazi,
nea aceastaa unui ,,echilibru informagia genetici gi este rispunzitor de auto-copierea
rrugte au fost cauzate de nigte cclulei.
[e mutagiile intAmPlitoare din Am aflat, de asemenea, cd. releaua celulari este
de noi specii prin deschisi material gi energetic, utilizAnd un flux constant de
teoria neo-darwinisti, 9i cL createa
Dupi cum arati materie gi energie pentru a se produce, repara gi perpetua
,irrrUiorA pare si fi iucat un rol -critic'
geologic' simbiozele pe sine insigi; gi ci ea opereazi.deparre de echilibru, acolo
Margulis,-,Dio persiectiva timpului
evolutive'(6e)' unde pot si apari spontan noi structuri gi noi forme de
sunt ca nigte scipira'i A" unor fulgere
producerea ordine, ducAnd la dezvoltare gi evolugie.
O alti caracteristici frapanti este
perioade intense de io sfArgit, am vLzut ci o formi prebiotici de
repetati a unor catastrofe urmat; de
de ani in evolugie, implicind nigte bule de ,viagi minimali"
.riy.r. gi inovalie. Astfel, cv 245 de milioane
,.rr-i, c." i.tn"""'o"'e extinclie in masi la care a mirginite de membrane, a inceput cu mult inainte de
-"i lumea a fost urmati de evolufa rparigia primei celule vii; 9i ci ridicinile viegii sunt infipte
asistat vreodati
de ani' catastrofa rdAnc in fizica gi chimia fundamentali a acesror
mamiferelor; iar acum 66 de milioane
PimAntului a protocelule.
care a eliminat dinozaurii de pe suprafaga
in final' a Am identificat, de asemenea,trei magistrale majore
deschis calea pentru evolulia primatelor 9i'
lle creativitigii evolutive - mutagia, transferul de gene gi
specieiumane.
limbioza - de-a lungul cirora a evoluat viaga timp de peste
trei miliarde de ani, de la strimogii bacterieni universali gi

Natura viegii I S9
58 I Via1ir minte 9i societate

1
I
pini la aparigiafiingelor runane, fard,ca vreodati stnrcture
debazi a regelelorsale auto-generatoaresi fie distrusi.
Pentru a extinde aceasti ingelegerea naturii viegii la
dimensiunea sociali umani, care este sarcina centrali a
acestei cirgi, va trebui sa ne ocupim de glndirea concep.
minteg i
tuali, valori, semnificaEiegi scop - fenomene care lin de
domeniul conttiinlei umane gi al culturii. Aceastainseamni
congtiinti ,
ci in ingelegereape care o avem despre sistemele vii va
trebui si includem gi o ingelegerea mingii gi congtiingei. I lnir dintre celemai importanre implicagii filosofice ale
indreptAndu-ne atenlia citre dimensiunea cognitivi a FOll ftrlelcgeri a viegii esre noua concepgie despre narura
viegii, vom vedea ci in prezent este pe cale de aparigie o dnlii gi a con$riingei, care depigegte, in fine, diviziunea
viziune unificati despre viagi, minte gi congtiinEi, in care €lttezirni dintre minte gi materie. in secolul al XV[-lea"
con$tiin$aumani este inextricabil legati de lumea sociali a lerrd l)cscartes ti-a bazat concepEia despre naturi pe
relagiilor interpersonale gi a culturii. Mai rnult, vom divizirrnca fundamentali dintre doui domenii independente
descoperici aceastiviziune unificati ne permite si ingelegem plre;rrrate- cel al minEii,,lucrul caregAndegt",, cogitan),
?o
dimensiunea spiriruali a vielii intr-un mod pe deplin ;l cel al materiei, ,lucrul inrins" (res extensa). Aceasti
consistentcu concepgiilespiritualitigilor tradigionale. dlvizirrneconceptuali intre minte gi materie a bAntuit gtiinga
;l likrsofia apuseanitimp de peste300 de ani.
Urmindul pe Descarres, savangii gi filosofii au
rontinuat si conceapi mintea ca pe o enritate intangibili gi
atr uu fost in stare si-gi imagineze c:'rm se leagi de corp
u elit ,,lucru care gAndegte".Degi neurologii au griut inci
ditr secolul al XIX-lea ci structurile creierului 9i funcgiile
ntentale sunt strins legate intre ele, relagia exacti dintre
nrinte gi creier a rimas un mister. Chiar gi in 1994,editorii
rrrrci antologii- intitulate Consciousnessin philosoptry and
(hgnitiae Neuroscimce au afirmat deschis in introducere:

"l)egi toati lumea estede acord ci mintea are ceva de-aface

, rr creierul, nu exista inci un acord general privitor la
lrntura exacti a acesteirelagii" (t).
Progresul decisiv pe care l-a ficut viziunea sisremici
,lcspre viagi a fost abandonarea viziunii carreziene despre
OOI Viagi, minte gi societate rrrinte ca un lucru, gi realizarea faptului ci mintea gi

I
conttiinla nu sunt lucruri, ci procese.in biologie,
noui concepgiedespreminte a fost dezvoltati in anii '60
Gregory Bateson, care a folosit termenul de ,,proces
mental", gi in mod independent de Humberto Maturana,
care s-a concenrrar pe cognigie, procesul cunoagterii (2).ln
anii'70, Maturana gi Francisco Varela au extins lucrarea
inigiali a lui Maturana intr-o teorie completi, care a
devenit cunoscuti ca Teoria Santiago a Cunoagterii (3).tn
ultimii douizeci 9i cinci de ani, studiul mingii din
perspectivi sistemici a devenit un domeniu interdisciplinar
infloritor, cunoscut sub numele de gtiingi cognitivi, care
depigegte cadrele tradigionale ale biologiei, psihologiei
epistemologiei.

Teoria Santiago a Cunoagterii

Ideea centrali a Teoriei Santiago este
cognigiei, procesul cunoagterii, cu procesul viefi.
potrivit lui Maturana gi Varela, este activitatea implicati
auto-generareagi auto-perpetuarea regelelor vii. Cu
cuvinte, cognigia este insugi procesul viegii. Activitatea
organizeazi sistemele vii, la toate nivelurile viegii, este
vitatea mentali. Interacgiunile unui organism viu -
animal sauom - cu mediul siu sunt interaqiuni cogniti
Astfel c5,viaga gi cognigia sunt inseparabil legate intre
Mintea - 5NUrmai corect spus, activitatea mentali -
imanenti in materie la toate nivelurile viegii.
Aceasta este o expansiune radicali a conceptului
cognigie 9i, implicit, a conceptului de minte. in
noui viziune, cognigia implici intregul proces al viegii -

62 | VLarJL,
minte 9i societate Minte 9i congtiinli 63
|
 Avlrul in vedere ci un organism inregistreazi schim-
Cuplajul structural, a$acum este definit de Matu
bartle ru rrcLurale anterioare, gi cd, fiecare schimbare
i Varela, stabilegte o diferengi clari intre modurile cu
ttfttr nl 'rli influengeazi comportamentul viitor al organis-
interacgioneazi.cu mediul lor sistemelevii gi cele nevii.
*lltltrr, rczrrlti ci in cazul unui organism viu, compor-
exemplu, daci lovegti o piatri, aceasta va reacpiona
tltttetrtrrl cste dictar de structur" sa. itr terminologia lui
lovituri potrivit unei inlinguiri liniare de cauzi gi
MElilrarru,comportamentul sistemelorvii este,,determinat
Comportamentul ei poate fi calculat aplicAnd legile
*f ttr'lurrl".
mentale ale dinamicii newtoniene. Daci lovegti un cAi
Noliunea aceastaarunci o lumini noui asupravechii
situagiaeste cu totul diferiti. CAinele va rispunde
thr,l',rrcri pe rema libenigii 9i a determinismului. potrivit
schimbiri structurale conforme naturii sale gi cu
Itti Muturana, comportamentul unui organism viu este
(neliniare) de organizare. Comportamentul rezultant
detrnrrinat, mai degrabi decAt de fo4ele exterioare, de
in general, imprevizibil.
ptuprirr sa structuri - o structuri formati printr-o
Aga cum un organism viu rispunde la
rttr'('rsiunede schimbiri structurale autonome. Compor-
mediului cu schimbiri stnrcturale, acestea vor altera,
lltttentul unui organism viu este,prin urmare, atAtliber cAt
rAndul lor, comportamentul sistemului in viitor. Cu
cuvinte, un sistem cuplat structural este un sistem ;lrletcrminat.
Rezulti ci sistemelevii rispuns in mod auronom la
invaga. Schimbirile structurale continue ca rispuns
mediu - gi adaptarea,invigarea gi dezvoltarea continui lrerrurbagiile din partea mediului prin schimbiri
.tru(:turale, adici rearanjAndu-gimodelul de conectivitate.
decurg de aici - sunt caracteristici esengialeale c
Potrivit lui Maturana gi Varela, niciodati nu poli dirija un
mentului tuturor fiingelor vii. Datoriti cuplajului
rirtcrn viu: nu pogi decAtsiJ perturbi. Mai mult decAtatAt,
structural, putern numi comportamenrul unui animal
ilt sistem viu nu numai ci-gi specifici schimbirile
fiind inteligent, dar nu vom aplica acest termen
rr rrrcturalel el specifici gi perturbapllli d;n med.iucare le-au
comportamentul unei roci.
rlrclanSat. Cu alte cuvinre, un sistem viu igi pfustreazi
in.trma interacgiuniisalecu mediul, un organism
lilrcrtateade a decide ce si ia in seami gi ce il va perrurba.
suferi o succesiune
de schimbiri structurale,iar cu trece
Aceasta este cheia Teoriei Santiago a Cunoagterii.
timpului igi va forma propriul siu traseu de cu
Schimbirile strucrurale din sistem constiruie acre de
structural. in orice punct de pe acest traseu,
.'ognigie. SpecificAnd care anume penurbagii din mediu
organismului este o inregistrare a schimbirilor
tnigiazS,schimbirile, sistemul specifici extinderea dome-
anterioare, gi deci a interacgiunilor precedente. Cu
rriului siu cognitiv; cu cuvinrele lui Maturana gi Varela, el
cuvinte, toate fiingele vii au o istorie. Structura vie
,,danagtereunei lumi".
intotdeauna o inregistrare a unei dezvoltiri anterioare.

64 | Viarti',minte gi societate Minte 9i congtiingi| 65

I
,l
 protunde
l/rvrtruLrE gr
ir mai arhaice rnturtu
mar arnalce intuigii ale omenirii. in vremurile
strivechi, mintea umani ragionali
rationt a fost perceputi ca fiind
doar unul dinre aspectele sufletului
nematerial, sau a
spiritului. DistincAia fundamentali nu
era inrre corp gi
minte, ci gi suflet,saucorp gi spirit.
i:r1".:orp
in limbile ie odinioar;, atAt-r.rfl"tul cAt
gi spiritul
sunt
pentru suflet in sanskriti (otmai), greaca(pryrhr)
(anima) inseamni toate ,,respiragie... 9i l"tirrl
Acelagi lucru este
valabil pentru cuvAntul ,,spirit..ii latinn
$piritus), gr*i
@neury!9i ebraici(r*h). $i...rt." inseamni,,respiragie,..
Vechea idee comuni din spatele rururor
acesror
Cognifie gi congtiinfi
cuvinte estecea de suflet sau
Similar, conceptul de cognig Cognigia, a$acum esreea ingeleasiin Teoria
Santiago,
mult dincolo de mintea n[ este asociari cu roare nivelurile viegii, '*
fiind
proces al vieEii.Descriereac fenomen mult mai larg decAt .orr9riirri". "g"d",_
Congtiinga sau
paresi fie o metafori perfecti. altfel experienga triiti, .oogri.oil _ se dezvolti
-spus, la
anumite niveluri de complexitate cognitivi care cer
un creier
gi un sistem nervos superior. Cu altJ
cuvinre, congtiingaeste
66 | Via$i, minte 9i societate

Minte 9i congtiingi 62
|
.m rtq special de proces cognitiv care apare arunci
cAnd
cognilia atinge un anumit grad de complexitate.
Este interesant ci noliunea de congtiingi ca proces
a
apirut in gtiingi inci de la sfArgitul secolului al Xl*Jea
tn

Congtiinga reflexivi implici un nivel de

abstracti"
cognitivi incluzAnd capacitateade a avea i*"Sini
;;"i",

Minte $i con$tiinfi
| 69
 care ne permite si formulim valori, credinle, scopuri gi
strategii. Stadiul acestaevolutiv este de o relevangi esengiali
pentru tema cenrrali, a cirgii de fagi - exrinderea noului
mod de a tngelegeviagala domeniul social - dat fiind ci o
dati cu evolugia limbajului a apirut nu doar lumea
interioara a conceprelor gi ideilor, ci gi lumea sociali a
relagiilor organizate gi a culturii.
Natura experien{ei constiente
Principala provocare a unei gtiinEea congtiingeieste si
explice experienga asociati cu evenimentele cognitive.
Specialigtiiln gtiinle cognitive numesc uneori diferitele stiri
de e4periengi congtientl, qualia, deoarecefiecare srare esre
caracterizati. de un ,,simgimAnt calitativ" 0) special. irrtr-.rn
anicol frecvenr citat al filosofului David Chalmers (to),
provocareade a explica acestequalia a fost numiti ,,problema
dificili a congtiingei". Dupi ce a revizut gtiinga cognitivi
convenlionala, Chalmers afirmi ci aceasta nu poate si
explice de ce anumite procese neurale dau na$tere
experienEei.,,Pentru a justifica experienga con$tienri,.,
conchide el, ,,avem nevoie de un ingredimt suplimenar in
explicagie".
Ase4iunea aceasra amintegte de polemica din
primele decenii ale secolului al XXJea dintre mecanicigti
9i
vitaligti privitor la narura fenomenelor biologice 0t). in
timp ce mecanicigtii afirmau ci. roare fenomenele biologice
pot fi explicarein rermenii legilor fizicii 9i chimiei, vitaligtii
suslineauci este necesarca acestor legi si li se adaugeo
,,forgi vitali" ca un ,,ingredient" nefizicsuplimentar.
70 | Viafi, minte 9i societare
( )rrncluziacare se desprinde din aceasti dezbatere,
*l=1rrrrr.r fost formulati decAtmulte decenii mai tArziu, este
rJ, lrr.rrrrua explicafenomenelebiologice,trebuie si ginem
rculr,r qi clcdinamica neliniari complexi a regelelorvii.
l.r o inlelegeredeplini a fenomenelor biologice vom
{lutrfi(. numai atunci cAnd le vom aborda din perspectiva
itrter.rt'liunii a trei niveluri diferite de descriere- biologia
fFrrurrrcnelorobservare, legile fizicii gi ale biochimiei gi
rlIrrarrric,rneliniari a sistemelorcomplexe.
in opinia mea, specialigtii L gtiinge cognitive se
EArest' intr-o situagiefoarte aseminitoare, chiar daci la un
tttv,'l tlc complexitate diferit, atunci cAndabordeazi studiul
runltiinlei. Experienga con$tienta este un fenomen
Filrrr'gcnt,ceeace inseamni ci nu poate fi explicata numai
lfr t,'rrrreniimecanismelorneurale. Ea rezultd.din dinamica
ttelirriaracomplexi a reEelelorneurale gi poate fi explicata
tlrrrrr;ridaci ingelegereaneurobiologiei este combinari cu o
tr1,'1.'gere a acelor dinamici.
Pentru a ajunge la o ingelegeredeplini a con$riinler,
tte'frrric sa o abordim printr-o analizi atenti a experiengei
rrflltticnte: a fizicli, a biochimiei gi a biologiei sistemului
nelvos; a dinamicii neliniare a regelelor neurale. O ade-
vAr,rti gtiingi a congtiingei va fi formulati numai atunci
,flrr,l vom ingelege cum por fi aceste trei niveluri de
rlerr.icre lesute laolalti in ceeace Francescovarela a numit
,,tr ipla impletituri" a cercetirii congtiingei(12).
Daci studiul con$riinlei este abordat prin impletirea
lq,'l.rltl a experiengei,a neurobiologiei gi a dinamicii neli
lt,rrt., ,,problema dificili" se transformi in provocarea de a
itrl,,lcgegi acceptadoui noi paradigme gtiinlifice. prima este
l,ar,r.ligma teoriei complexitigii. Deoarece majoritatea
Minte 9i congtiinp I Zl
 oamenilor de gtiinEi sunt obignuigi si lucreza cu modele
lineare, ei sunt adeseareticenli in a adopta cadrul neliniar al
teoriei complexitigii Ei le vine greu s5,apreciezn pe deplin
implicagiile dinamicii neliniare. Aceasta se aplici in special
fenomenului de emergengi.
Pare de-a &eptul misterios cl experienga este
rezultatul unor procese neurofiziologice. Totugi, aceasta
este tipic pentru fenomenele emergenre.Emergengaduce la
cteareaa ceva nou, iar noutatea aceastaeste adeseacalitativ
diferiti de fenomenul din care s-a ivit. O ilustrare imediati
a acestui fapt este un exemplu binecunoscut din chimie:
structura gi proprietigile zahirului.
Clnd atomii de carbon, oxigen gi hidrogen se
combini intr-un anumit mod pentru e forma zahirul,
compusul rezultat are un gust dulce. Gustul acestadulce nu
rezidi, in carbon, nici in oxigen sau in hidrogen, ci in
structura care emerge din interacgiunea lor. El este o
proprietate emergenri. in plus, strict vorbind, gustul dulce
nu este o proprietate a legiturilor chimice. Este o
experiengi senzoriali care apare atunci cAnd moleculele de
zahir interacgioneazi,cu chimia papilelor noasrre gusrative
carc, le rAndul lor, determini un set de neuroni si
reaclioneze intr-un anume fel. Senzagia de dulce este
generati de activitatea neurali.
Astfel, afirmalia simpli ci proprietatea caracteristici
a zahiniui este gustul siu dulce se referi in realitate ia o
serie de fenomene emergenre la diferite niveluri de
complexitate. Chimigtii nu au nici un fel de probleme
conceptuale cu aceste fenomene emergente atunci cAnd
identificl o anumiti clasi de compugi ca zahantri datoriti
gustului lor dulce. Nici viitorii savangi cognitivi nu vor
avea probleme conceptuale cu alte tipuri de fenomene
lZ I Viage,minte 9i societate
ctfrergente daci le vor analiza in termenii experiengei
Eon$tienterezultante, precum gi in termenii biochimiei gi
ni neurobiologieirelevante.
Pentru aceasta,insi, oamenii de gtiingi vor trebui si
accepteinci o paradigmi noui - recunoagtereafaprului ci
lnuliza experienlei triite, adici a fenomenelor subiective,
trebuie si fie p^rte integranti a oricirei gtiinge e
r'onttiinlei(t'). Aceasta duce la o schimbare profundi de
nretodologie, pe care mulEi specialigd in gtiinge cognitive
eziti si o accepte,gi care se afli la originea
"problemei
dificile a congtiingei".
Marea reticengi a oamenilor de gtiingi de a se ocupa
de fenomenele subiective este parte a mogtenirii noastre
curteziene. Diviziunea fundamentali a lui Descartes intre
minte gi materie, intre eu gi lume, ne-a ficut si credem ci
lumea poate fi descrisi obiectiv, altfel spus firi a face
vreodati referire la observatorul uman. O asemenea
descriere obiectivi a naturii a devenit idealul intregii
gtiinge.Totugi, la trei secoledupl Descartes,teoria cuantici
ne-a aritat ci idealul acestaclasic al unei gtiinEe obiective
nu poate fi menginut atunci cAnd abordim fenomenele
rtomice. $i mai recent, Teoria Santiago a Cunoagterii a
dovedit limpede ci insigi cunoagtereanu este reprezentarea
unei lumi care existi in mod independent, ci mai degrabi
,generarea"unei lumi prin procesul triirii.
Am ajuns si realizlm faptul ci dimensiunea
subiectivi este intotdeauna impliciti in practica gtiingifici,
dar ci, in general, ea nu este expliciti. Dimpotrivi, intr-o
gtiingl a con$tiinlei insigi o parte a datelor de examinat
constituie o experiengi interioari subiectivi. Colectarea gi
analizareasistematici a acestor date necesiti o examinare
Minte 9i congtiinli | 73
 disciplinati a experiengei personale subiective. Furrttrnl,r l,t mecanismeleneurale.in felul acesta,congtiingaa
Nu
atunci cAnd o asemenea examinare va deveni frrrt ,,rlcrrrist"ificati"*,
cum se exprimi Churchland, aremi-
parte
integranti a studiului congtiingei, aceastava merira nit,,r lr'frrlui cum cildura a fost demistificati, infizici,, o dati
numele
de ,,gtiingia congtiingei... err r,l,'rrtificareaei ca energie a moleculelor in migcare.
Ceea ce nu inseamni ci trebuie si renungim I ltArrrhr-l pc FrancisCrick:
la
rigoarea gtiingifici. Atunci cand vorbim de
,,descriere
obiectivi" in gtiinli, ingelegem, in primul rAnd, ,rn bucuriile 9i tristegile tale, amintirile gi
corpus "Tu",
de cunogtinge modelat, direcgionai gi reglement"t arrrl'iliiletale, sentimentultlu de identitate9i liberul
d" o
intreprindere gtiingifici colectivi, gi nu o simpla arlritru,in fapt nu sunt mai mult decfucomportamentul
colecEiede
rezultate individuale. validarea intersubiectivi, rutui vast ansamblude celule nervoase,impreuni cu
care este
practica standard in gtiingi, nu trebuie abandonati rtr,,lct:ulele
lor asociate.
Cum s-arfi exprimatAlice a lui
nicicAnd
obiectul investigagieiil constituie relaareaunor experienle I twis Carroll:.Nu egtidecAtun pachetde neuroni' (14.
congtientesubiective(10).
(lrick explica in detaliu felul cum congtiinga se
tFrlrrrr, la activitatea unor neuroni gi afirmi totodati ci
elpt'ricnga con$tiente este o proprietate emergenti a
$coli de studiu al congtiinfei r tei,'r'rrluica intreg, dar el nu abordeaziniciodati dinamica
Utllizarea teoriei complexitagii gi analiza sistematici ttelrrri;rraa acestui proces de emergengi, astfel ca rimine
a experiengeicongtiente subiective va fi cruciali Itrr,r1r;rbilsi rezolve ,,problema dificili a congtiingei".
penrru
formularea unei griinge adecvare a congtiingei. i" lirf,,roful John Searle formuleazi provocarea dupa cum
cAgivaani s-aufacut deja cAgivaprgi ,"mrrifi."rirri "fri-ii rffffr('rrzi:,,Cumesteposibil ca activitateafizici, obiectivi,
."rr"
rcop. itrt.-"devir, gradul i" ."r" sunt utilizate "."r, rfr,:rriptibila cantitativ a activitagiiunor neuroni s5.cauzeze
dinamica i

neliniari gi analiza experiengeipersonale subiective etpt'ricnle calitative,private gi subiective"(18)1

pot
servi la identificarea mai multor gcoli de gAndire A doua gcoalade srudiu al congtiingei,cunoscuti sub
l"rgi in
marea diversitate de abordari actuale ale Irrrrrrt'lcde ,,funcgionalism",este cea mai populari printre
studiului
congtiinEei(1s). lrl'rtrfii gi savangiicognitivi de azi$\.Partizanii ei afirmi ci
Prima estegcoalade gAndireceamai tradiEionala. rt ,rrilc mentale sunt definite prin ,,organizarealor func-
Ea ii
include, intre algii, pe neurologul paricia Churchland 1r,'rr;rli", adica prin modele de relagii ca.uzalein cadrul
9i pe sr,t,'nrului nervos. Funcgionaligtii nu sunt reducgionigti
specialistul in biologie moleculari gi laureat al premiului
Nobel, Francis Crick (16). $coalaaceastaa fost numiti,,neurG.
r.utcz.ieni,intrucit acordi o mare atengiemodelelor neurale
reducgionisti" de cirre Francescovarela, intrucat
ea reduce .
in englezi, in original: expkined auay. (n.t.)

74 | Vlat^,minte gi societate Minte 9i congtiingi| 75

t\

de organbare. Daniel Dennen, unul dinrre funcgionaligtii de
frunte, a dat ci4ii sale titlul amigiror de Coruciousness
Expkin4eot.
Savangii cognitivi au posrulat numeroase modele de
Mai pugin cunoscuti esre o mici gcoali de filosofi
care-gi spun ,,misterieni". in viziunea acestora, congtiinga
este un mister profund pe care inteligenga umani, date
fiind limitirile ei inerenre, nu-l va deslugi niciodati Q2).La
originea acesror limitiri se afli, potrivit concepgieilor, o
dualitate ireductibili, cere se dovedegte a- fi tocmai
dualitatea carteziani, clasici dintre minre gi materie. in
timp ce introspecgianu ne poate inviga nimic desprecreier
ca obiect fizic, studiul strucrurii cerebrale nu ne di in nici
un fel accesla experiengacongtienti. Deoarece neglijeazi si
considere contriinga ca fiind un proces gi nu apreciazi
natura unui fenomen emergent, misterienii se dovedesc
incapabili si depigeascibrega cartezianigi trag concluzia ci
natura congtiingeiva rimAne pentru totdeauna un mister.
in sfArgit,exisri o gcoali micl, dar in continui cregrere,
de studiu al congtiingei care accepti si utilizezc atit ieoria
complexitigii, cat gi analizaexperiengeipersonalesubiective.
76 | Vie1Erl,
minte gi societare
lirrrrt'isco Varela, unul din liderii acesteigcoli de gAndire,i-a
rlet lrumele de,,neurofenomenologie'(t'). Fenomenologia
eire o ramuri importanti a filosofiei moderne, intemeiati de
lirhrrund Husserl la inceputul secolului al XXlea gi
rlezvoltataulterior de numerogi filosofi europeni, intre care
Murtin Heidegger gi Maurice Merleau-Ponty. Preocuparea
r rrrtrali a fenomenologiei este sraminarea riguroasi a
expriengei, iar sperangalui Husserl gi a adepgilorsil a fost, gi
e:te in continuare, ci o adevirati gtiingi a experienlei va fi in
celqrdin urmi stabiliti in parteneriat cu gtiingelenaturale.
Neurofenomenologia esteo abordare a studiului cong-
tiinlei care combini examinarea riguroasi a experiengei
eorrgtientecv analba modelelor gi a proceselorneurale cores-
punzatoare. Pe baza acestei abordiri duale, neurofenome'
rrrrlogii exploreazi diferitele domenii ale experienlei gi
furcearcisi ingeleagicum sunt acesteageneratede activitigile
rtcuralecomplexe. ProcedAndin felul acesta,ei fac primii pagi
citre formularea unei adevirate gtringea experiengei.Pentru
tnine personala fost o satisfacgie deosebiti si-mi dau seamaci
proiectul lor are multe in comun cu $tiinla con$tiinlei pe care
nnr intrevizut-o cu peste douizeci de ani in urmi, intr-o
conversaliecu psihiatrul R.D. Laing, cAndam speculatci:
adeviratigtiingla congtiingei...va trebui si fie
"O
un tip nou de gtiingi, caresi seocupemai mult de cditigi
decAtde cantitlgi 9i si se bazezemai mult pe experienga
impirtigiti decit pe misuritori verificabile.Datele unei
asdelde gtiingevor fi modelede experiengice nu pot fi
cuantificate sau analizate.Pe de alti pane, modelele
conceptudecareleagi intre ele acestedatevor trebui si fie
consistentelogic, ca toate modelele gtiingifice, putAnd
chiarsi includi elementecantitative' (2a).
Minte 9i congtiingi | 77
 Viziunea dinspre interior Metodologia introspecgiei a fost suslinuta ca
principal instrument al psihologiei de citre \Tilliam James
Premisa fundamentali a neurofenomenologiei esteci
iu find'le secolului al XIX-lea, fiind standardizati 9i
psihologia creierului gi experienEacongtienti trebuie trarate
practicate cu mare entuziasm in deceniile urmitoare' Cu
ca doui domenii de cercetare interdependente cu statut
toate acestea,ea a intimpinat curAnd dificultili - nu din
egal. Examinarea riguroasi a experiengei gi analiza
cauza unor deficienge intrinseci, ci fiindci datele Pe care
modelelor gi a proceselor neurale corespunzdtoare vor
le-a produs erau in contradicgie flagranti cu ipotezele
genera constrAngeri reciproce, astfel incAt activitigile de
formulate inilial €u). Observagiile erau cu mult inaintea
cercetaredin cele doui domenii sepor ghida una pe cealalti
ideilor teoretice ale epocii, gi in loc si-gi reexamineze
intr-o explorare sistematici a congtiingei.
teoriile, psihologii igi criticau reciproc metodologiile, ceea
Neurofenomenologii actuali alcituiesc un grup extrem
ce a dus la o neincredere generali in intreaga Practice a
de divers. Ei se deosebescprin modul in care este luati tn
introspecgiei. Ca rezultat' a trecut o jumitate de secol firi
considerareexperienla personali subiectivi, 9i au propus, de
nici o dezvoltare sau imbunitilire a Practicii introspective'
asernenea,modele diferite pentru procesele neurale cores-
punzitoare. lntregul domeniu lr"r"rrtat desrul de ami-
nungit intr-un numir special "rt" drn Joumal of Consciousnas
Studizs,purtAnd titlul ,,Viziunea dinspre interior" gi editat de
FranciscoVarela giJonathan Shear€s).
itr c."" ce privegte experiengapersonali subiectivi,
sunt urmate trei abordiri principale. Prima esreintrospecgia,
o metodi dez.rroltatl inci de la incepururile psihologiei fenomenologia a fost dezvoltati de
Dimpotrivi,
gtiinlifice. A doua este abordareafenomenologici in sensul
Edmund Husserl mai mult ca disciplini filosofici decAt ca
strict al termenului, a$acurn a fost ea dezvoltati.de Husserl gi
metodl gtiingifici. Caracteristica ei centrali este o atitudine
adepgii sii. A treia abordare consri in a uttlize abundengade
specifici de reflexie, cunoscuti sub numele de ,,reduclie
mirnrrii adunate din practica meditativi, mai ales in cadrul
fenomenologici" e8).Termenul acestanu trebuie confundat
tradigiei budiste. Dar, indiferenr de abordarealor, savangii
cu reducgiorrir*rrl din gtiingele naturale. itt settt filosofic,
cognitivi insisti ci ei nu sereferi la o cercerareintAmplitoare
reducgia (din latinesal' reducere) inseamni o ,,retragere",
a experiengei,ci la folosirea unor merodologii stricte care
sau dezangqare a exPerienlei subiective, p^rin suspendarea
necesiti aptitudini specialegi un antrenamenr susginut, la fel
credingeloi despre iele experimentate. in felul acesta'
ca rnetodologiile din alte domenii ale observaEieigtiingifice.
domeniul experiengei apare mai PreTent gi este cultivatl o
capacitate de refleclie sistematici. in filosofie, procesul

78 | Viati, minte 9i societate Minte 9i congtiingi | 79

 acestaeste cunoscut ca deplasareade la o
atitudine naurrali practicile meditative vor fi o componenti
la una fenomenologici. valoroasi a ori_
cirei gtiingeviitoare a congtiingei (r1).
Pentru oricine posedi oarecareexperiengiin
practica Toate gcolile de studiu al congtiingei mengionate
medimtivi, aceastidescrierea atirudinii f"oo-"rrologi.. _ mai
;; rus implrtigesc ideea de baza porrirri. cireia
aveao rezonangl.famil1ari,intr_adevar,tradigiile congtiinga este
cortl.*pl"_ un proces cognitiv, rezultat dintr-o
tive auelaboratdesecoletehniciriguroasepentru activitate neurali
examinarea complexi. Existi insi gi alte tncerciri,
gi sondareaminEii gi au aritat .i darorate in
pot fi nrajoritate unor marematicieni
perfecgionate "..rr"-"ptitudinii
considerabilin timp. De_a Ei fizicieni, de explicare a
lungul intregii'irtorii con;tiingei ca o proprietate directi a materiei,
umane,examinareadisciplinati e4perierrE"i mai degrabi
a fost-utilizati gecat ca un tenomen asociat
in cadrul unor tradigii filosofice" cu viaEa.Un exemplr, ,J_"r_
gi religioaseercrern de eubil al acesrei pozigii este abordar."
diverse,cum ar fi hinduismul, budismul,taoismul, *rr._rticianului gi
sufismul cosmologuluiRoger penrose, care postule
ti cregtinismul.Ne putem a$tepta,prin urmare, ca unele azd cicongtiinEa
6Ete un fenomen cuantic gi ,rrrgine
intuigiile acesrortradigii-si-gi pistreze valabilitatea ci ,,nu irrg.i.g._
{intre congtiinEafiindci nu inEelegemindeajuns
dincolo de cadrelelor culruralegi lumea loiry 6rl.
paniculassee). Aceste viziuni despre o ,,minre firi
Aceastase aplici in special-eiafizic"
budismului, carea inflorit
biologie.., in
. exprimarea fericiti a neurologului gi laurearurui premiurui
in multe culturi diferite. int.m"i"t de Buddhain
India, el s_a Nobel, Gerald Edelman (r3),lncluie gi concepgia
rispAndittn China 9i ln Asia de Sud_Est, pAni in J"p.;i;;; despre
creier,.c.a un compurer complicat. Ca mulgi
multe secolemaitirziu,a traversarp"cificrl, f" C"iif.."l" *"*ri
i" eognitivi, eu cred ci acesteasunt viziuni "igi
toateaceste contexreculmralediferite,minteagi congtiinga extreme, funda-
au mental deficiente, gi ci experiengacongtienti
reprezentatintotdeauna-obiectivele primare ale este o expresie
investiga_ n viegii ce decurge dintr-o activitare neurali
giilor contemplativeale budismului.riudigdi complexi ?io).
considericiro
minte nedisciplinati nu esreun instrumenr credibil
penrru
observarea difieritelor sdri de congriingi
$i, urmind Congtiinfa gi creierul
instrucgiunileinigiale ale lui Buddha, el"borat o mare
varietatedetehnicipentrustabilizarea "i "r,
girafinarea*r.ogiJr;q.
De-a lungul secolelor,savangiibudigti au form.rlat
teorii complexegi sofisticated.spi. nurneroasele
aspecte
subtile ale experiengeicongtienre,carepot constirui
surse
fertile de inspiragiepentru savangiicognitivi.
Dialogul
dintre gtiingacognitivi 9i tradigiilecontemplative
budist! a
inceputdejagi primele,"z.rltatl arati cidatele
frrnizate de

AOI Viagt,minte gi societate

Minte 9i congtiinli 8f
|
 Eoflgtienti ca pe un tntreg integrat, dciruit din percepgii
in ambele cazuu:i,autorii ili prezinti cu ptela
lenzoriale, amintiri gi emolii. Experienga aceastanu esre
modelele ca pe nigte ipotezn, iar ideea centrali e cel(t d
Fnstanti, cum prea bine gtim, gi poate fi exrrem de scurti.
ipoteze este aceeati'Experiengacon$tienti nu este trbca
ftlrit" congtiente sunt rranzitorii, apirAnd gi disperAnd
[rr-o p"tt" anume a creienrlui gi nici nu Poate fi identi
Seontenit. O alti observagieimportanti este ci stareaexpe.
in termenii unor structuri neurale speciale' Ea este o
drnlialeI este firtotdeauna
intotdeauna ,,intrupati",
,,intrupati", altfel
altfel spus, cuprinsi
cuprinsi
prietate emergenti a unui Proces cognitiv particular -
domeniu panicular al senzagiilor. in f"pt, majoritatea
rnarea unor asociagiifuncgionale tranzitorii de
congtiente par si aibi o senzagiedominanti care
Varela nume$te aceste asociagii ,,ansambluri rezonante
a intreaga experiengi 04.
celule", in timp ce Tononi gi Edelman vorbesc despre
Mecanismulneural specificpropus de Varelapenrnr
,,nucleudinamic". igiastirilor de experiengl,tranzitorii esteun fenomen
Este,de asemenea' interesantsi noti'm ci Tononi
rezonangi cunoscur sub numele de ,phase-locking..
Edelman adopti premisa fundamentali a
fazeif, in care diferitele regiuni ale creierului
logiei,dupi carefiziologiacreienrlui9i experienga
interconectate astfel incAt neuronii lor se descarci in
,r"brri. tratate ca doui domenii de cercetareind
ei, tnie. Prin aceasri sincronizare a activirilii neurale se
,,E$e ideeacentrali a acestuiafticol", scriu 'ci
fenomenologice ,,ansambluri temporare de celule", ce pot costa
convergenlei dintre... proprietigile 9i
tipul circuite neurale foarte dispersate.
,r.*dJ poate si ofere sugestii valoroase despre
Potrivit ipotezei lui Varela, fiecare experiengi
procese neurale capabile si explice proprietigile
(36)' ienti este bazatl, pe un ansamblu specific de celule, in
)erou"ale experiengeiconyiente" numeroase activitigi neurale specifice - asociate cu
Dinamicile detaliate ale proceselor neurale din
pgiasenzoriala, emogiile, memoria, migcirile corpului,
doui modelesunt diferite dar, poate,nu incompatibile'
- sunt unificate intr-un ansamblu trarnitoriu, dar
in parte, fiindci autorii lor nu se con
se deosebesc, de neuroni oscilangi.Cel mai bun mod de a ne
treazi asupra aceloragi caracteristici ale li la aceste procese neurale este, poate, in termeni
congtiente 5i, ca atare, Pun accent pe proprietigi diferite icali(38).
Existi o serie de zgomote; se grupeazi
asocierilor neurale corespunzitoare' gi ia "..rt."
tincronie nagtere o melodie; dupi care melodia
Varela pornegtede la observagiaci DsPaliulmental"
ine o cacofoniepAni la aparigiaunei alte melodii, in
unei experienlecon$tienteestealcltuit din multe dimensi mornent de rezonangi.
Cu cuvinte, el este creat de multe funcgii diferite
"tte Varela gi-a aplicat modelul intr-un mod extrem de
creierului, dar cu toate acestea teptezinti o e: la explorarea experiengei timputui prezont - o temi
coerenti unici. De exemplu, cAnd mirosul unui i in studiile fenomenologice - gi a sugerat elplo-
evoci o senzalie plicuti sau neplicutl, resimgim aceasti

Minte 9i congtiingi | 83
82 | Viali, minte 9i societate

<1
riri similare ale altor aspecte ale experiengei congtiente
Intre acestease numiri: diverse forme de aten$e precum
relelele gi traseele neurale corespunzitoare; natura voi
aga crrn este ea exprimati in inigierea acgiunilor
corelativele neurale ale emogiilor, precurn gi relagiile
stareade spirit, emogiegi ragiune.Potrivit lui Varela,
seleintr-un asemenea program de cercetarevor depinde
marepartede misura in caresavangiicognitivi suntdispu$i
elaborez,eo tradi$e durabili a examinirii fenomenologice.
Si ne ocupim acum de proceseleneuraledescrise
modelul lui Gerald Edelman 9i Giulio Tononi. Ca
Francesco Varela, ace$ti autori subliniazi ci experi
con$ienti pose& un grad inalt de integrare, fiecare
constienti cuprinzind o singuri oscenio care nu poate fi
compusi in componente independente. in plus, ei sublini
ci e4periengacon$tienti estegi puternic diferengiati, tn
ci putem experimenta orice stare, dintr-un numir enorm
stiri congtiente,diferite intr-un interual scurt detimp.
observagii oferi doui criterii pentru procesele
subiacente:ele trebuie si fie integrate, prczrntind in
timp o extraordinari diferengiere,saucornplexitate@).
Mecanismulpropusde autori pentru integrarea
a proceselor neurale in diferite arii ale creierului a
dezvoltat teoretic de Edelman incepAnddin anii '80,
testat pe scari largi prin simuliri pe computerde
Edelman,Tononi gi colegiilor. El estenumit ,,reentry"I
inregistrare] gi consti dintr-un schimb continuu de
paralele in interiorul gi intre diferitele regiuni
creienrlui(a1).Aceste procese de semnalizarepualeli j
acelagi rol ca gi inchideree fazni in modelul lui V
intr-adevir, agacum Varela vorbegte de ansambluri de
Al I Viage"minte gi societate
Jlpite laolalti" prin inchiderea fazni, rot astfelTononi gi
Idelman vorbescdespre,Jegarea"unor grupuri de celule
ltryoase prin procesulde reintrare.
Experienla congtienti apere,potrivit lui Tononi gi
Sdelman, atunci cAnd acrivitigile diferitelor pi4i .L
llcierului sunr integrarepentru scurte momentt de timp
ftin procesul de re-inregistare. Fiecare experienli
longtienti apare dintr-o grupare funcgionali d. ,r.,lrooi,
constituie impreuni un proces neural unificat sau
dinamic". Autorii termenul de ,,nucleu
"l.g
lmic" pentru a transmite atAt ideea de integrare, cAt gi
cea de modele de activitate in continui schimbar". Ei
pe fapnrl ci nucleuldihamic nu esteun obiecrsauo
ie, ci un procesde interacEiunineuralevariabile.
Este posibil ca un nucleu dinamic si-gi schimbe
czigia in dmp, acelagig*p de neuroni pffAnd si faci,
i, parte dintr-un nucleu dinamic, iar alteori nu, gi si fie
implicat in procese incongtiente. Mai mult, deoarece
eulesteun grup de neuroni caresunrintegragifuncgional
si fie neapirat adiacengianaromic,compozigianucie,rlui
prte.si transceadigranigeleanaromicetradigionale. in fin",
fempozigiaexacri a nucleului dinamic asociatcu o anumiti
lpriengi con$rienri estede a$reptarsi variezede la ind.ivid
L lndi"ia.
l' ln ciuda deosebirilorde aminunt ale dinamicilor pe
f,tt le descriu, cele doui ipoteze, a ansamblrrrilt,
lllonante de celule gi a nucleului dinamic, au evidenr
Fulte lucruri in comun. Ambele vid experienEa congtienti
p. o proprietate emergenti a unui procestranzitoriu
$ de
htograt., sau sincronizare, ,rtoi grupe de neuroni
"
Clttribuigi intr-un volum mare. Ambel" of"rl propuneri
Minte 9i congtiingn| 85
concrete gi verificabile pentru dinamicile specificeale acelui rlrganisme. Procesele acestea interactive sunt cruciale
proces gi este probabil ca, tn urmitorii ani, si duci la pcntru inlelegereanivelului de abstracgiecognitivi care esre
progrese semnificative in formularea unei gtiinle adecvatea crracteristic pentnr con$tiingareflexivi.
constiinlei. Flumberto Marurana a fost unul dintre primii
oameni de gtiingi care au legat de o manieri sistematici
hiologia congtiingeiumane de limbaj (tn).El a ficut aceasra
Teoria Santiago a Cognifiei nbordAnd limbajul printr-o analizl. atenti a comunicarii
ln cadrul Teoriei Santiago a Cunoagrerii. Potrivit lui
Ca fiinge umane, experimentim nu doar starea
Maturana, cornunicarea nu inseamni transmiterea infor-
integrati a congtiingei primare; de asemenea,gAndim gi
magiei,ci, mai degrabi, coordonarea comportamentului
reflectim, comunicim prin intermediul limbajului
unor organisme vii prin cuplaj structural reciproc (ot).in
simbolic, facem judecigi de valoare, avem anumite credinge
lceste interactiuni recurente, organismele vii se schimbi
gi acEionim in mod intengionat, cu con$tiinli de sine gi o
impreuni prin declangarea reciproci a unor muralii
experiengi a libertigii personale. Orice viitoare teorie a
structurale. O astfel de coordonare mutuali este carac-
con$tiingei va trebui si explice felul cum aceste carac-
teristica esengiali a comunicirii pentru toate organismele
teristici binecunoscute ale minEii umane apar din procesele
vii, cu sau firi sistem nervos, devenind din ce in ce mai
cognitive comune tuturor organismelor vii.
subtili gi mai elaborati, pe misuri ce cretre
A$" cum am mengionat mai inainte, ,,lumea
complexitateasistemului nervos.
interioari" a con$tiin$ei noastre reflexive a apirut in cursul
Limbajul apare atunci cAnd se atinge un nivel de
evolugiei tmpreuni cu limbajul gi realitatea sociali ('2).
abstracgiunein care existi comunicare despre comunicare.
Aceasta inseamni ci congtiinga umani este nu doar un
Altfel spus, existi o coordonare a coordonirilor de
fenomen biologic, ci gi unul social.Dimensiunea sociali a
comportament. De exemplu (cum a explicat Maturana
congtiinlei reflexive este adesea ignorati de savangi 9i
intr-un seminar), cAnd chemi un taximetrist de pe parrea
filosofi. Aga cum arati savantul cognitiv Rafael Nriffez,
opusa a strizii cu un gest al mAinii, atragAndu-i astfel
aproape toate concepgiilecurente despre cognilie presupun
atenlia, aceastaesteo coordonare de comportament. CAnd
in mod implicit ci unitatea adecvati de ana\izl.este corpul
descrii apoi un cerc cu mAna, cerAndu-i si facl o inroarcere
gi mintea individului F3).Aceasti tendingi a fost intariti de
de 180o, aceastacoordoneazl coordonarea gi astfel apare
noile tehnologii pentru analizareafuncgiilor creierului, care
primul nivel de comunicare in limbaj. Cercul a devenit un
ii inviti pe savangiicognitivi si studieze creiere izolate gi si
simbol, reprezentind imaginea ta menrali despre traiec-
neglryezeinteracgiunile continue ale acelor creiere cu alte
toria taxiului. Acest mic exemplu ilustreazi aspecrul im-
corpuri gi creiere din interiorul unor comunitigi de
portant ci limbajul este un sistem de comunicare simbo-

86 | Vial4 minte gi societate Minte 9i congtiingi | 87

lici. Simbolurile sale - cuvinte, gesturi gi alte semne - ser-
vesc ca indicii pentru coordonarea lingvistici a acgiunilor.
Aceasta, la rAndul ei, creeazi nogiunea de obiecte, gi astfel
simbolurile devin asociatecu imaginile noastre mentale ale
obiectelor.
Dupi care, imediat ce cuvintele gi obiectelesunt create
prin coordoniri ale coordonirilor de comportament, ele
devin baza pentnr alte coordoniri, care genereazio serie de Conversatii cu cimp alnzei
niveluri recursive de comunicare lingvistica @. Pe misuri ce
distingem diverseobiecte, creim concepteabstractecaresi le
desemnezeproprietigile, precum gi relagiile dintre obiecte.
Procesul de observare, potrivit lui Maturana, consti din
asemeneadistincgii ale distincgiilor: obseruatorulapareatunci
cAnd facem distinqie intre observagii;in fine, congtiingade
sine apare ca o observare a observatorului, cAnd folosim
evolugiei umane, extraordinarul nivel de abstracti zare care
nogiuneaunui obiect gi concepteleabstracteasociatepentnr a
ne caracterizeazi. gAndirea gi limbajul? Rispunsurile la
ne descriepe noi tngine.Astfel domeniul nostnr lingvistic se
rceste inrrebiri sunt inci departe de a fi definitive, dar
extinde pentru a cuprinde constiinla reflexivi. La flecare
citeva intuigii dramatice apirute in ultimele doui decenii
dintre aceste niveluri recursive sunt generate cuvinte gi
ne obligi si revizuim o serie de presupuneri gtiinEifice gi
obiecte, iar distincaiile lor mascheazi apoi coordonirile pe
filosofice cultivate cu griji vreme indelungati.
care le cootdoneazA.
Un mod nou gi radical de a gindi limbajul omenesc
Maturana subliniazi ci fenomenul limbajului nu apare estesugerarde rezultatele cAtorva decenii de comunicare cu
in creier, ci intr-un flux continuu de coordoniri ale t'impanzeii prin limbajul semnelor. psihologul Roger
coordonirilor de comportament. in cuvintele lui Maturana, Fouts, unul dintre pionierii acestui gen de cercetiri, a
el se ivegte ,,in fluxul interacgiunilor gi al relagiilor convie- publicat o expunere fascinanti a lucririlor sale revolu-
(4.
luirii" C^ fiinle umane, noi existlm in limbaj gi lesem
;ionare in carrea sa Next of Kin lRuda ceamai apropiat;f @).
continuu releaua lingvistici in care suntem cupringi. Ne llouts nu se limiteazi doar si povesreasciexperiengelesale
coordonim comportamentul prin limbaj gi, impreuni, ne
generim lumea. ,,Lumea pe care cu tolii o vedem", scrie
Maturana, Dnu este lumea, ci o lurtze, pe care o generim
impreuni cu algii" 68).Lumea aceastaumani include intr-o

SS I Via1i" minte gi societate Minte 9i congtiinEi| 89

 Cercetiri recente privitoare la ADN au ariltat
intre ADN-ul omului gi cel al cimpanzeului deosebirea
de numai !,6 o/o.intr-adevir, cimpanzeii sunt mai
cu oamenii decAtcu gorilele sau orangutanii.Dupi
explici Fouts: ,,scheletul nostru este o varianti venicali
scheletului cimpanzeului; creierul nostru este o variantl
mlriti a creierului cimpanzeului; traiectul nostru vocal este
o inovagie avAnd la bazl traiectul vocal al ci
zeului" tso).in plus, este bine gtiut ci mare parte
repertoriul facialal cimpanzeilorestesimilar cu al nostru.
Dovezile legate de ADN de care dispunem I
prezent indici faptul ci oamenii gi cimpanzeii au
strimog comun, carenu estegi al gorilelor.Daci clasifi
cimpanzeii drept maimuge antropoide, atunci trebuie si
incadrim gi pe noi in aceeagicategorie. Intr-adevir, nici
categorie de maimuEe nu are sens daci nu-i include gi
oameni. Institutul Smithsonian gi-a modificat schema
clasificare in mod corespunzitot. itt cea mai recenti
a publicaliei Speciide mamifereale lumii, membrii famili
antropoidelorau fost muta$iin familia hominizilor,
(51).
vati anterior doar oamenilor
Continuitatea dintre cimpanzei gi oameni nu se
gegteodati cu anatornia, ci se extinde gi la caracteristi
socialegi culturale. Ca 9i noi, cimpanzeii sunt crea
sociale.in captivitate,ei suferi cel mai mult de singuri
gi plictiseali.in silbiticie, le priegteschimbarea, hrir
du-se zilnic din alli arbori fructiferi, construindu-gi
fiecare seari alte adiposturi Pentru noaPte 9i asoctt
cu divergi membri ai comunitigii, pe misuri ce-gi
drumul prin jungli.
Mai mult, antropologiiau fost uimili si descopere
distincte. De cAnd, la
cimpanzeii au culturi
90 I Viati, minte gi societate
Dilor'50, Jane Goodall a ficut descoperireaspecaculoasi
€f cimpanzeii silbatici confecgioneazi.gi folosesc unehe,
ebrervagii pe scari largi au arhtat ci comuniti$le de
€lmpanzei au culturi unice de vAnitori-culegitori, in care
tlnerii deprind aptitudini noi de la mamele lor printr-o
lombinagie de imitagie $i indrumare (52).Unele dintre
ele gi nicovalele pe care le folosesc penrnr a sparge
sunt identice cu unelrele propriilor nogtri strimogi
izi, iar stilul de fabricare a uneltelor diferi de la o
Ia alta, la fel ca in comunitilile rimpurii de
Antropologii au demonstrat, de asemenea,utilizarea
tcari largi, a plantelor medicinale, iar unii savanli cred
existi zeci de culturi medicinale locale ale cimpanzeilor,
ite pe teritoriul Africii. in plus, cimpanzeii intregin
i de familie, depling moarreamamei 9i ti adopti pe
i, se lupti pentru putere gi poarti rdzboaie. Pe scurr,
pnre ci in evolugia oamenilor gi a cimpanzerlor existi la
de multi continuitate sociali gi culturali ca gi
anatomlca.
Agadar,ce se poate spune desprecunoa$teregi limbaj?
timp oamenii de gtiingi au presupus cl modul de
icare al cimpanzeilor nu are nimic de-a face cu cel
intrucAtmormiielile gilipetelelor seaminipreapulin
vorbirea. Totugi, agacum argumenteazi elocvent Roger
s, ace$ti oameni de gtiingi s-au concentrat asupra unui
gregit de comunicare (s3).Observalii atente ale cimpan-
in libertate au aritat ci ei igi folosesc mAinile pentru
tlult mai multe lucruri decAt fabricarea de unelte. Cu
miinilor, ei comunici in moduri neimaginate
Fterior, gesticulAndpentru a cere hrani, a ciura siguranli gi
Minte 9i congtiingi| 9l
a oferi incurajare. Existi diverse gesturi ale
pentru .Vino cu mine', Jot si trec?" gi ,,E$ti bi
faptul cel mai uimitor, insi, este ci unele dintre aceste
diferi de la o comunitate la alta.
Aceste observagii au fost confirmate spectaculos ff tratula adeseapiringii cu un ropor de mesaje_ Roger
rezultatele mai multor echipe de psihologi, care au Jllbeste, aino Hug, hrdnegte-ma, da-n; bine, ,ioo
timp de cAgiva ani pui de cimpanzeu la ei acasi descbideuEa- gi la fel ca tof copii mici, gi ea le
comunicat cu ei prin Limbajul American al pipugilor gi animalelor de casi, gi chiar sie insigi.
(Amuican Sign Language - ASL). Fouts subliniazi Fouts, ,,..Sporoviialamanualio spontani a lui
pentru a aprecia implicaliile acestor cercetiri, este impo tmhoe a fost dorraJacea mai convingito are cd,eafolosegte
tant si ingelegemci ASL nu esteun sistem artificial pe lmbrj"t in acelagi fel ca gi copiii i*"rri... Modul cum
oamenii cu auzul normal l-au inventat Pentru cer surzl. , asemenea
unui copil surd, uneori in imprejuririle
existi de circa 150 de ani 9i igi are ridicinile in di mar nea$reptate, i-a ficut pe mulgi sceptici si_gi
limbaje gestuale europene, pe care surzii ingigi iconsidere vechile idei dupi care animalelenu pot ,ri.i
(s5).
dezvoltat de-alungul secolelor. $ndi, nici vorbi"
La fel ca limbajele vorbite, ASL este foane
Elementele sale componente - configuragi, poztlid gi migciri
ale mAinilor, pot fi combinate pentru a forma un numir
infinit de serlne, echivalente ale cuvintelor. ASL are
propriile sale reguli pentru orgartizarea semnelor in Pro'
pozigii, prezentando Bramatici v'tzuali subtili gi
(sr).
foarte diferiti deceaa limbii englezs
in aceste studii de adoptare inter-specii, tinerii
cimpanzei nu au fost tratagi ca subiectepasive de laborator,
ci ca primate inzestrate cu o puternici nevoie de a inviga gi
de a comunica. S-a sperat ci ei nu doar vor acumula un
vocabular gi o gramatici ASL rudimentare, ci le vor folosi
pentru a pune intrebiri, a face comentarii asuPra exPe'
riengelor gi a stimula conversaliile. Cu alte cuvinte,
oamenii de gtiingi au urmirit si se angajezeintr-un dialog
cu maimugele.$i tocmai acestlucru s-aintAmplat.

92 | Vieii\ minte gi societate Minte 9i congtiingn 93

|
independent inregistririle lor, au fost de acord in
(s6).
cazuri din zeceasupra semnificagiei
Originile limbajului uman
Dialogurile acesteafiri precedent dintre oameni
cimpanzei au deschiso fereastri unici inspre abiliti
cognitive ale maimugelor, ce arunci o noui lumini
originilor limbajului omenesc.Aga cum Fouts
teazi, in detaliu, munca sa de mai multe decenii
cimpanzeii a ariltat ci acegtiapot folosi simboluri
gi metafore, au aptitudini mentale de clasificare gi ingeleg
gramatici simpli. Ei sunt, de asemenea,capabili si utili
sintaxa, adici si combine simboluri astfel incAt si
transmite semnificagii, gi si combine creativ semnele
moduri noi pentru a inventa cuvinte noi.
Aceste descoperiri $ocantel-au determinat pe
Fouts sI resuscite o teorie despre originile limbaj
omenesc avansati la inceputul anilor '70 de antropol<
Gordon Flewes (5t).Flewes presupuseseci primii homi
cornunicaucu ajutorul mAinilor, dezvoltAndu-gipreci
migcirilor manuale, atat pentru gesturi, clt gi
fabricarea uneltelor. Limbajul ar fi evoluat ulterior,
aptitudinea pentru ,sintaxi" - abilitatea de a urma
succesiunede modele complexe in fabricarea uneltelor,
gesticulagiegi in formarea cuvintelor.
Faptele acesteaau implicagii foarte interesante
inlelegerea tehnologiei. Daci originea limbajului este
gesturi, iar gesturile gi fabricarea uneltelor (ceamai si
t fost eliberate pentru dezvoltarea unor gesturi mai
formi de tehnologie) au evoluat impreuni, rezulti
*bor"t. gi mai ra{inate. Cu trecerea timpului, gramatica
tehnologia este o componenti esengiali a naturii
lC I Via1l, minte gi societate
hleparabili de evolugia limbajului gi a congtiingei. Aceasta
insemna ci natura umani gi tehnologia au fost
Ideea ci originea limbajului s-ar putea afla in gesturi
este, firegte, noui. Oamenii au observat de secole ci,
inte de a incepe si vorbeasci, copiii incep si gesticuleze,
gesturile constituie un mijloc universal de comunicare
cffe ne putem intoarce ori de cAte ori nu vorbim aceeagi
Problema gtiingifici a fost si se ingeleagi modalitatea
prin care vorbirea a putut si evolueze din gesturi.
au depigit strimogii nogtri distanga dintre migcarea
gi fluxul de cuvinterostite?
Enigma a fost solugionati de neurologul Doreen
atunci cAnd a descoperit ci vorbirea gi migcirile
ise ale mAinilor par sI fie controlate de aceeagiregiune
re a creierului 68).CAnd Fouts a aflat de descoperirea
Kirnura, gi-a dat seama ci, intr-un anume sens, atAt
jul semnelor, cAt gi limbajul vorbit sunt forme de
ie. Dupi cum spuneFouts: ,,Limbajul semnelor
te gesturile mAinilor; limbajul vorbit consti din
i ale limbii. Limba executi migciri precise,oprindu-
tn locuri specificedin guri astfelincit si putem produce
ite sunete. MAinile gi degetelese opresc in locuri
e din jurul corpului pentru a producesemne"(5e).
lngelegereaacestuilucru i-a permis lui Fouts si-gi
teoria safundamentali despreorigineaevolutivi a
i vorbit. Strimogii nogtri hominizi trebuie ci au
cu ajutorul miinilor, la fel ca gi verii lor
O dati ce au inceput si meargi vertical, mAinile
Minte 9i congtiinp | 95
gesftali a devenit din ce in ce mai complexi, aga cum gi
gesturile au evoluat de la migciri grosiere la altele mai precise.
in cele din urmi, migcirile precise de miinilor vor fi
declangat migciri precise ale limbii, astfel cl evolugia
gesturilor a produs doui dividende importante: abilitateade
face gi de a folosi unelte mai complexe' Precum gi abilitatea
de a produce sunetesofisticate@.
Teoria aceastaa primit o confirmare spectaculoasi
(61)
cAnd Roger Fouts a inceput si lucreze cu copii autigti
Munca lui cu cimpanzeiigi limbajul semnelorl-a ficut
realbezeci, atunci cAndmedicii spun desprecopiii auti
ci au ,,probleme cu limbajul", sensulreal esteci acegticopii
au probleme cu limbajul ztorbit. Astfel, Fouts a i
limbajul semnelor ca pe un canal lingvistic alternativ, la
ca in cazrslcimpanzeilor. EI a avut un succes
cu aceasti tehnici. Dupi vreo doui luni de ge,sticulagie,
copiii au iegit din starea de izolare gi comportamentul
s-aschimbat dramatic.
Fapt gi mai extraordinar, 9i la prima vedere cu
neatteptat, copiii autigti au inceput si vorbeasci
cAteva siptimini de gesticulalie. Se pare ci li
semnelor a declangatcapacitateade vorbire. Apti
formlrii de semne precise poate fi transferati
aptitudinea formirii de sunete, cici ambele sunt col
de aceleagistructuri ale creierului. ,,in ristimp de
siptimini", a conchis Fouts, ,,copiii se Prea poate si
reconstituit caleaevolutivi a strimogilor nogtri, o ci
de $ase milioane de ani care a dus de la gestur
(62).
maimugelor la vorbirea omului modern"
Fouts speculeazi cl,tranzigia citre vorbire a
cu aproximativ 200 000 de ani in urmi, o dati cu evolugi
aga-numitei ,,forme arhaice" de bomo sdPiens.Data
96 I Viati, minte gi societate
luincidecu prima fabricare a unor unelte de piatri specia-
lirute,care au necesitato considerabili dexteritate manuali.
l,rimii oameni care au produs acesteunelte probabil ci au
poscdatgenul de mecanisme neurale care Le-apermis si
produci gi cuvinte.
Aparigia cuvintelor in comunicareastrlmogilor nogtri
ntdusavantajeimediate.Cei care comunicauvocal, o puteau
fgccAi cAnd aveau mAinile ocupate, sau cAnd interlocutorul
6Jrrintors cu spatele. in cele din urma, aceste avantaje
evolutivevor aduceschimbirile anatomicenecesarevorbirii
nfliculatedesivArpite.Timp de zeci de mii de ani, pe misura
evolugieitraiectului nostru vocal, oamenii au comunicat
printr-ocombinagiede gesturiprecisegi cuvinte vorbite pAni
cfuid,in final, vorbirea a surclasatsemnelegi a devenit forma
rlominanti de comunicare umani. Chiar gi azi, folosim
gesturileatunci cAndlimbajul vorbit nu ne serve$re.,,Ceamai
vecheformi de corriunicarea specieinoastre",observi Fouts,
x$esturileinci mai funcgioneazi ca ..al doilea limbaj', al
(63).
oricirei culturi"
Mintea intrupati
Potrivit lui Roger Fouts, agadar,la origine, limbajul
eraintrupat in gesturi gi a evoluat din acesteaimpreuni cu
r.ongtiinlaumani. Teoria aceasta esteconsistenti cu recenta
tlcscoperirea savanlilor cognitivi ci gAndirea conceptuali
1.1intregesteintrupat|fizic in corp gi in creier.
Cind savangii cognitivi afirmi ci mintea este inrru-
prti, ei ingeleg mult mai mult decAtfapnrl evident ci avem
rrcvoie de un creier pentru a gAndi. Studii recente in noul
Minte 9i congtiingi| 97
 domeniu al lingyisticii cognitive indici cu tirie ci ragiunea
umani nu transcede corpul, cum a suslinut mare pafte a
filosofiei apusene,ci estemodelari, in mod esenlial,de natura
noastri fizici gi experienganoastri corporali. insigi structura
ragiunii apare din corpurile gi creierele noasrre @.
Dovezile penrru intruparea mingii 9i implicagiile
filosofice profunde ale tngelegerii acestui fapt sunt prezuntate
lucid 9i elocvenr de doi lingvigti cognitivi de prim rang,
George Lakoff gi Mark Johnson, in cartea lor Philosoplryin
the Fl.esb(65).
Dovezile se bazeazi, in primul rAnd, pe desco-
perirea ci mare parte din gAndireanoastri este incongtienti,
operind la un nivel care esreinaccesibilcon$riinlei obignuite.
Acest ,,incongtient cognitiv" include nu doar toate opera"
giunile cognitive auronurre, ci gi cunogtingele gi credingele
noastre tacite. Firi si ne dim searna,incongtientul cognitiv
ne modeleazi gi strucnrreazi. intreaga
.gAndire congtienti.
Acesta a devenit un domeniu major de studiu in gtiingele
cognitive, carea dus la viziuni complet noi asupramodului
in careseformeazl conceptelegi proceseleconceptuale.
ir, de fagi, aminuntele neurofiziologice
ale formirii-o-entul
conceptelor abstracte sunr inci neclare. Cu
toate acestea,savan[ii cognitivi au incepur si inEeleagiun
aspect crucial al procesului. CitAndu-i pe Lakoff gi
Johnson: ,;Aceleagimecanisme neurale gi cognitive care ne
permit si percepem gi si ne migcim, ne creeazi gi
structurile conceptuale9i modelele de ragiune" (6).
Aceasti noui ingelegerea gAndirii umane a inceput
in anii '80 cu o serie de studii despre narura categoriilor
conceptuale (64.Procesul de categorisire a unei varietigi de
experienle esre o parte fundamentali a cognigiei la toate
nivelurile viegii. Microorganismele categorisescsubstangele
98 | Viafe, minte gi societate
ehimice in hrani gi nehrani, in lucruri de care si seapropie
qi altele de care si se indepirteze. Similar, animalele catego-
risesc hrana, zgomotele care inseamni pericol, membrii
propriei lor specii, semnalele sexuale gi aga mai departe.
Cum ar spune Maturana 9i Varela, prin distincgiile pe care
le face,un organism viu creeazd.olume.
Modul cum categorisesc organismele depinde de
uparatul lor senzorial gi sistemele lor moroare; cu alte
cuvinte, depinde de felul in care ele sunt intrupate. Acest
lucru este adevirat nu doar penrnr animale, plante gi micro
organisme,ci gi pentru fiingele umane, cum au descoperitde
curAnd savangii cognitivi. Degi unele dintre categoriile
noastre sunt rezultatul ragionamentelor con$tienrc, majo-
ritatea lor sunt formate automat gi incongtient , ca rezritat al
naturii specificea corpurilor gi creierelor noasrre.
Aceasta poate fi cu uguringi ilustrat cu exemplul
culorilor. Studii extensive ale perceperii culorilor efectuate
de-alungul mai multor decenii au aritat limpede ci in lumea
exterioari nu existi culori independent de procesul de
Perceplie. Experienga noasrri a culorilor este creati de
lungimile de undi ale luminii reflectate in interacgiune cu
conurile cromatice din^retini gi circuitele neurale cu care
Acesteasunt conectate. Intr-adevir, srudii detaliate au arltat
ci intreaga structuri a categoriilor noastre de culoare (numir
de culori, nuanle etc.) este generat de structurile noastre
neurde (68).
in ,rreme ce categoriile de culoare se bazeazi pe
neurofiziologie, alte dpuri de categorii sunr forrnate pebaza
experiengeinoastre corporale. Acest lucru esteimportant mai
des pentru relagiile spaliale, c re se numiri printre
categoriile noastre esengiale.Dupi cum explici Lakoff gi
Minte 9i congtiinli | 99
Johnson, atunci cAnd vedem o pisici .in ftaga"unui copac, pare convingitor deoarece, la
aceasti relagie spaliali nu existi obiectiv in lume, ci esre o iocrare se afli in ,containerul.
proieqie a experiengei noasrre corporale. Avem corpuri cu o
Lmenii sunt in ,,containerul..
fagi gi un spare inerente gi tindem si proiectim aceasti rroiecim imaginea mentali a
distincgie irsupra dtor obiecte. Astfel, ,,corpurile noastrC
rrii abstracte, dupi care ne
definesc un set de relagii spa[iale fundamentale pe care le
Je container pentru a raliona
folosim nu doar pentru a ne orienra, ci gi in perceperea tsupra acestorcategorii.
relagiilordintre un obiectti altul" (6e). cu alte cuvinte,silogismularistotelic
-.i-' clasicnu esreo
Ca fiinge omene$ri, noi nu doar categorisim di formi de ralionament dlzintrup"t,
.rr. generar de
sitatea experiengei noastre, ci folosim, de as€m€fl€il; lxperienganoasrri corporali. Lailoff
gi Johnsoi ,*fi" .l
concepte abstracte pentru a ne caracteriza categoriile gi tcest lucru esre adevirat penrru
_"f" dte forme de
rationa in legituri cu ele. La nivelul uman al llfionament. Structura corpului gi
a creierului nostru
categoriile sunt intotdeauna conceptuale - inseparabile determini conceptele pe care
le purem
conceptele abstracte corespunzitoare. $i i lrlionamentele in care ne putem arryaja.
categoriile noastre apar din structurile neurale gi experi cand proiectim imagirr"" ,i*t"ri
a unui container
corporali, la fel seintimpli gi cu concepteleabstracte. Peconceprulabstractde categorie,o folosim ca
o metafori.
Unele dintre conceptele noastre tntrupate stau gi Procesulacesrade proiectarl
esreun erement
baza anumitor forme de ragionament,ceeace inseamni ci
ii -o"rori.;
abstracte gi descoperirea
modul cum gAndim este intrupat. De exemplu, cAnd
)arte a gAndirii urnane este
distincAie intre ,,iniunt*" gi ,,aferi", tindem si vizuali ogres semnificariv in
aceasti relagie spaliali sub forma unui conrainer, cu ;tiinga
rsibili extindereacoocept"lo,
interior, o limiti gi un exrerior. Aceasti imagine
intemeiati pe e4perienga
corpului nostru percepurcaun candspunem:
,,Misepare
tXt;:t::?lTTii:::
tainer, devine baza unei anumite forme de ragionament 00). lceasta', sau: .Acest
presupunem ci intr-un castron introducem o ceagci, iar .lucru_ mi depigegte cu mult.., ne
folosim experienga corporali d.
a unui obiect
ceagcipunem o cireagi. Vom gti numaidecAt,doar privind, "p;;.
cireaga,tiind in ceapi, estetotodati gi in castron.
Aceasti inferengi corespunde unui argument,
osilogism", binecunoscut din logica aristotelici clasici.
forma sa ceamai familiari, el seprezinti astfel: ,,Tof Toate acesteasylr
sunt muritori. Socrate este un orn- Prin urmare, Socrate _exemplede metafore primare _ ele_
hentele de bazi, ah gandirii metaforice. iirrg"igrii cognitivi

fOO I Viaga,minte 9i societate

Minte 9i congtiingii 101
|
 teoretize za ci majoritatea metaforelor noastre primare
dobAndim auromar gi incongtient in prima copilirie
Pentru copiii mici, experienga afecAiunii este, de
insogiti de cea de cilduri, de a fi ginut. in felul acestai
na$tereasocieriledintre cele doua domenii ale experiengei
se stabilesclegiruri intre regeleleneurale.Mai tirziu in vi
acesteasocieri continua ca metafore atunci cAnd vorbim
un,,zimbet cald" saude un,,prieten apropiat".
GAndirea9i limbajul nosrru congin sure de
primare, pe cele mai multe le folosim firi macar si
congtienti; gi deoareceoriginea lor se afli in experi
corporale de bazi,, ele tind si fie aceleagiin majori
limbilor din intreaga lume. in procesul nosrru absrracr
gAndire, combinim metaforele primare pentru a f
altele mai complexe, care ne permit si folosim o imagi
bogata gi structuri concepruale subtile cAnd reflec
asupra experiengeinoastre. De exemplu, imaginareav
ca o cilitorie ne permite si ne folosim bogatele
despre calitorii, in timp ce reflectim la felul in care sa di
un sensviegiinoastreo3).
Natura umane
in ultimele doui decenii ale secolului al XX
savanJiicognitivi au facut trei descoperiri majore.
cum rezumi Lakoff gi Johnson: ,,Mintea este in
inerent intrupati. GAndirea este in cea mai mare
incongtienti. Conceptele abstracte sunt in mare
metaforice" 0o). Cand aceste percepgii sunr acceprate
scari largi gi integrate intr-o teorie coerenri a
102 | Viati" minre gi societate
untane, ele ne vor fo4a si reexaminim multe dintre
prirrcipiilecarestaulabazafilosofiei apusene.in Pbitosoplry
{the Flesh,autorii fac primii pagicitre o asrfelde regAndire
I filosofieiapusenein lumina gtiingeicognitive.
Principalul lor argumentesreci filosofia trebuie si
{le capabili si rispundi nevoii umanefundamentalede a ne
€unoa$te pe noi ingine- de a gti ,,cinesuntem,cum per-
lumea gi cum se cuvine si triim." A ne cunoatre pe
'm
iingine include ingelegerea
felului cum gAndimgi cum ne
gAndurilein limbaj, 9i in aceastiprivingi gtiinga
itivi poate aduce conrribugii imporranre la filosofie.
rece tot ce gindim, spunem gi facem depinde de
ivitatea mingii noestre intrupate", argumenteazELakoff.
Johnson, ,gtiinga cognitivi este una dintre resursele
cele mai profunde de auto-cunoagters"05).
Autorii au tn vedere un dialog intre filosofie gi gtiinga
itivi in care cele doui discipline si se susgini gi si se
ijine reciproc. Oamenii de gtiingl au nevoie de filosofie
tru a con$tientiza felul tn care supoziliile filosofice le
fluengeaziteoriile. Aga cum ne reaminregteJohn Searle,
|Prcgul pentnr a fi dispreguit filosofia este ci faci gregeli
" 06).Filosofii, pe de alti parte, rru pot propune
t€orii serioasedespre narura limbajului, a minlii gi a
Eengtiingeifiri si gini seamade recenteleprogreseremar-
in
lrbile ingelegerea gtiingifici a cunoa$reriiumane.
In opinia mea, principala semnificalie a acestor pro-
ltese a fost vindecarea graduali, dar consistenti a sciziunii
Ctrteziene dintre minte gi materie, care a tarat $riinla $i
fllrsofia apusenetimp de peste 3OOde ani. Teoria Santiago
I ilritat ci toate nivelurile viegii, mintea gi materia,
procesul$i structura, sunt inseparabil conectate.
Minte gi congtiingi | 103
 Cercetiri recente in gtiinga cognitivi au confirmat
au rafinat aceasti viziune, aritAnd modul in care
Drocet
de cunsxglsre a evoluat tn forme tot mai
rmpreuni cu structurile biologice corespunzitoarc.
misuri ce s-a dezvoltat abilitatea de a controla miscr
alemAini9i alelimbii,limbajul, consriinta
P.recise
gi glndireaconceptualaau evoluar la primii oameni
ca
ale unui procesde comunicaretot mai complex.
Toate acesteasunt manifestiri ale procesului
$r' la fiecare nou nivel, ele implica strucruri neurale
corporale corespunzitoare. Aga cum au aritat recentt
descoperiridin lingvistica cognitivi, mintea umani, chiar
in manifestirile salec"l" mri absrracre,nu esteseparati
corp, ci aparedin el gi estemodelati de el.
Viziunea posr-carreziani unificati despre
materie gi viagi implici, de asemenea,o recon
radicali a relagieidinire oameni gi animale. in ceamai
Parte filosofiei apusene,capacitateade a ragiona a
-a
considerati o caracteristicispecificumani, care ne disti
de celelalteanimale. Studiile de comunicare cu ci
au dovedit tn modul cel mai spectaculosposibil faisi
acestei idei. Ele au aritat clar c6, viaga cognitivi
emogionali a animalelor gi a oamenilor diferi
cantitativ; ci viaga este un mare continuum in
deosebiriledintre specii sunt gradualegi evolutive. Lin
vlstlca-cognitivi a confirmat pe deplin aceasticoncep!
evolugionistia naturii umane.D"pi cum afirmi takoif
Johnson, ,,Ragiunea,chiar gi in formele sale cele rr
abstracte, mai degrabi folosegte decAt transcede
noastri animali. Prin urmare, ragiunea nu este o
care si. ne separe de alte animale; mai degrabi, ea
plaseazi pe un continuum cu ele 04.
104 | Viafi, minte gi societate
Dimensiunea spirituali
Scenariul evolugiei viegii pe care l-am discutat in
peginileprecedenteincepe cu formarea unor bule mirginite
$e rnembrane in apele oceanului primordial. Aceste mici
plr'trturi s-au format spontan tntr-un mediu adecvat de
|lprrn-9i-api, urmAnd legile de baza ale fizicii gi chimiei.
O rlrrti ce s-auformat, in spagiileastfel inchise s-adezvoltat o
Ehinriecomplexi de regeac re a inzestrat bulele cu poten-
$elul de a cre$te gi a evolua in structuri complexe, auro-
l€producatoare. CAnd in sistem au intrat gi catalizatorii,
itatea moleculari a crescutrapid gi, tn cele din urmi,
dnti cu evolugiaproteinelor, a acbior nucleici gi a codului
ic, din acesteprotocelule a apirut viaga.
Aceasta marcat apariEiaunui strimog universal - pri-
^
celuli bacterialS,- din care descind toate formele
rioare de viagi de pe Pimint. Descendengiiprimei celule
arl acaparatPimAntul, lesAndo regeabacteriali planetari
ocupAnd treptat toate nigele ecologice. Acgionati de
Se*tivitateainerenti tuturor sistemelorvii, aceastiregea
plerrctaris-aextinsprin mutagii,schimbde genegi simbioze,
froducAndforme de viagi din ce in ce mai complexegi mai
SYerse.
ln desfigurarea aceastamaiestuoasi a viegii, toate
ffjunismele vii au rispuns continuu influengelor mediului
ptln schimbiri structurale, gi au ficut acest lucru in mod
1utonom, potrivit propriei lor naturi. De la inceputurile
tlelii, interacliunile dintre ele gi cu mediul neviu au fost
htrracgiuni cognitive. Pe misuri ce structurile lor au sporit
$ complexitate, la fel s-a intAmplat cu procesele lor
Fognitive,generAnd in final con$tiinga,limbajul gi gAndirea
entrecptuali.
Minte 9i congtiinpl 105
 Daci examinlm acestscenariu - de la formarea
picituri uleioasela aparigiacon$tiingei- s-arpirea ci viagan
consti decAt din molecule, 9i atunci se Pune in mod
intrebarea: Cum rlmAne cu dimensiuneaspiriruali a viegii
Spiritul uman \i gasegte vreun loc tn aceastinoui viziune?
Conceplia dupi care viaga se reduce, in ulti
instangi, la molecule, esteadeseaPromovati de specialigtii
biologie moleculari. Dupi pirerea mea' esteimportant si
dirn seamaci aceastaesteo viziune reducgionistiperi
Noul mod de a inlelege viala este unul sistematic,ceea
inseamni ci el se bazeazdnu doar pe analiza
moleculare, ci gi pe examinarea tipurilor de relagii di
acestestnrcturi gi a proceselor specificesubiacenteforml
1or. Aga cum am vizut, caracteristica definitorie a
sistem viu nu este Prezengaanumitor macromolecule, ci
08).
unei regeleauto-generatoarede Procesemetabolice
Faptul cel mai important, procesul viegii include a
rigia spontani a unei noi ordini, care estebaza c
inerente a viegii. Mai mult, proceseleviegii sunt asociate
dimensiunea cognitivi a viegii, iat apatigiaunei noi ordi
include aparigialimbajului gi a congtiingei.
' spirituali ca momente de intensificare a vitalitagi. Clipele
'ln ce punct sPrntul ' uman intri in aceasti i
Pentru a rlspunde la aceasti intrebare, va fi util si
semnificagia originali a cuvintului ,,spirit". Aga cum a
vizut, latinescul spiritus inseamni ,,respiragie",ceeace
adevilrat gi pentru cuvinnrl latin inrudit anirnd'
psycbe gi sanskritul atman?e). Semnificagia comuni
acestor termeni-cheie indici faptul ci ingelesul originar
spiritului in numeroasetradigii filosofice gi religioar
antice,atAttn Apus, cAtgi in Risirit, estecel de respiragie
viegii.
106 | Viati" minte gi societate
Deoarece respiragia este, intr-adevir, un asPect
central al metabolismului tuturor formelor de viagi, cu
cxcepgia celor mai simple, respiragia viegii pare si fie o
rnetafori perfecti pentru releaua de procese metabolice
care este caracteristica definitorie a tuturor sistemelor vii.
Spiritul - respiragiaviegii - este ceeace avem in comun cu
toatefiingelevii. El ne hrinegte gi ne menginetn via1i.
Spiritualitatea, sau viaga spirituali, este de reguli
ingeleasica un mod de a fi ceva ce decurge dintr-o anumita
experiengi profundi a realitigii, cunoscuti ca experiengi
,,mistici"r,,religioasi" sau,,spirituali". Exista numeroase
descrieri ale acesteiexperienEein literatura religiilor lumii,
care tind si fie de acord ci este vorba de o experiengi
directi, non-intelectuali, a realitigii, avind o serie de carac-
teristici fundamentale independente de contextele culturale
gi istorice. Una dintre cele mai frumoase descrieri contem-
porane poate fi gisiti intr-un scurt eseu intitulat
,,spiritualitateaca Simg Comun", al cilugirului benedictin,
(80).
psihologuluigi scriitorului David Steindl-Rast
in cu semnificagiaoriginala a spiritului ca
"cord
respiragiea viegii, Fratele David caracterizeazl experienga
noastre spirituale suilt acele momente in care simgim cel
mai intens faptul ci suntem vii. Vitalitatea resimgiti pe
durata unei asemenea,,exPerienle culminante", cum o
nume$te psihologul Abraham Maslow, implica nu doar
corpul, ci gi mintea. Budigtii se referi la aceasti vigilengi
rnentali acutl cu termenul de ,atengie' gi subliniazi, f.apt
demn de remarcat, ci ea este adAnc inridicinati in corp.
Prin urmare, spiritualitatea este intotdeauna intrupati.
Potrivit Fratelui David, ne resimgim spirirul ca
,,plenitudine a mingii gi a corpului".
Minte 9i congtiinp | 107
 realitatea
sociald
Sentimentul acestade unitate cu lumea naturali
confirmat pe deplin de noua conceplie gtiingifici as In Repeaua Viepii am propus o sintezi a teoriilor
viegii. Pe masuri ce inlelegem cd viaEaesieadAncinri recente despre sistemele vii, inclusiv din perspectiva
in.fbicagi chimia fundamentale,ca jesfigurarea coml
dinamicii neliniare, sau a ,,reoriei complexitigii", cum esre
a inceput cu mult inainte de-formareapri-"Io, ."t"t. g-i cunoscuti in mod popular (t). in cele doui capitole pre-
"ii,
ci viagaa evoluarde-alungul miliardelorde ani folosind, iar cedente am pregitit terenul pentru revizuirea acestei
gi iar, aceleagitipare gi procesede bazi,,ne dim ,."*"
.At sinteze gi a extinderii sale la domeniul social. Scopul meu,
strins legagisunrem de intreagagesiruri a vieEii.
Daci privim lumea din jurul nostru, vedem ci nu cum am mengionat in prefali, este si dezvolt un cadru
suntem aruncagi in haos, ci facem parte dinr_o mare ordine, sistemic unificat pentru ingelegereafenomenelor biologice
dintr-o mare simfonie a viegii. Fiecare moleculi Ar, .o-rril gi sociale.
nostru a ficut cAndva parte din corpuri anterioare _ .,rii
,ao
nevii - gi va fi parre a unor corpuri viitoare. ir,
,"rr*l
corpul nostru nu va muri, ci va trii in continuare,"."rt
iar gi iar,, Trei perspective asupra viefii
cici viagamerge mai departe. Nu doar moleculele i.
io,
comun cu resrul lumii vii, ci gi principiile de "** bazi Sinteza se bazeazi pe distincgia dintre doui pers-
organiziri acesteia.
$i cum mintea ,ro"rtrl .rt., de aseme pective asupra naturii sistemelor vii, pe care le-am numit
intrupati, conceptele gi metaforele noastre sunr
,perspectiva modelelor" gi,,perspectiva structurali", gi
in regeaua
vieEii,impreuni cu corpul gi creierul.Ap"ai"., integrarea lor prin intermediul unei a treia perspecrive,
universului,sunremla noi acasiin el,ji experierrg"
apartenenteipoate conferi o semnificagieprofundi ".."rr" ,,perspectivaproceselor". Mai exact, am definit tiparul de
vielii organizare al unui sistem viu ca pe o configuragie a
noastre.
relagiilor dintre componentele sistemului care determini
caracteristicile esengialeale acestuia, structara sistemului ca
intrupare materiali a tiparelor sale de organizare, iar
procesul aicpii ca fiind procesul conrinuu al acesrei
intrupiri.
108 | Viati, minre gi societate
 Si luim ca exemplu metabolismul unei celule. Aceasra
consti dintr-o reEea(formn) de reacgii chimice (proca), care
implici producerea componentelor celulei (mawic) gi !

corespunde cognitiv - adic6.prin intermediul unor schimbiri

structurale auto-direcEionate Qnoca) - pernrrbaliilor din par-
teamediului. Similar, fenomenul de emergengiesteun proces
caracteristic structurilor disipative (materie), care implici
bucle multiple defeed-back(formd.).
studiului formei (sau,tiparului de organb*"), Celor mai mulgi oameni de gtiingi le vine greu si
;";;iA;
structuriimateriale)giproceselor. acordeo importangi egali tutlrror celor trei perspective,din
CAnd studiem.sisremelevii din perspectiva cauzainfluengei persistente a mo$tentri carteziene.Se con-
formei,
consratim ci tiparul lor de organizare sideri ci domeniul gtiingelor naturale il constiruie feno-
."1
auto-generatoare.Din perspectiya "r," "l "r"i-r"i# menele materiale, dar numai una dintre cele trei perspective
materiei, rr*.rrrr" _"r"-
riali, a unui sistem .rri,restJ una disipativ6,, privegte studiul materiei. Celelalte doui se ocupi de relagii,
adici.un sisrem
deschis careopereazideparte a" i" ,iarr"laf" calitagi, tipare gi procese, care, toate, sunt nemateriale.
sistemele ".titiU*.
vii sunt
l-*:T:t:: q11c;selor, rirr"_"-..'g"i;;
-i;;;;:"":#;; Bineingelesci nici un om de gtiingi nu ve nega exisrenga
cunoagteriiesterr.a", tiparelor gi a proceselor, dar majoritatea lor vor privi tiparul
:,.:::: ^tt^"cesuf aceasra
l]*t|f^tllli._.1".::Tt esresinreza *., d.rpr" ,,orr" ca pe o proprietate emergenti a materiei, o idee dedusi din
materie,gi nu ca pe o fo4i generatoare.
p.erspective.ca pe vArfutile unui triunghi, Concentrarea asupra structurilor materiale gi
perrtr, a sublinia ^
ci ele sunt in mod fundamental irrt"r.3rr..tate. fo4elor dintre ele precum gi conceperea tiparelor de
Forma unui organizare rczultate din aceste f.o4e ca fiind fenomene
d. o^rganizare
poate.fi ,..,roor..rri ,tr*"i s4l4
lll* dacaglel CJLe
este emergente secundare au fost foarte eficiente in fizici gi
iar in sistemele vii aceastaintruparq
::::.Tr:l1lri.l
un pr::.: conrinu'. ingelegerea chimie, dar cAnd ajungem la sistemelevii, abordarea aceasra
:-ste .o-pl;;t";fi;
-si "includi
fenomen biologic trebuie nu mai este adecvati. Caracteristica esengiali care distinge
roare cere trei
PersPectrve. sistemelevii de cele nevii - metabolismul celular - nu este
Formi o proprietate a materiei, nici o ,,fo4i vitali" speciali.
proces
Acesta este un tipar specific al relagiilor dintre procesele
I chimice (3).DeSi implici relagii intre procese care produc
componente materiale, tiparul regelei, insugi, este ceva
nematerial.;

110 | Via$i, minte

9i societate
ReditateasocidaI fff
 Schimbirile strucrurale din aceasti regeasunr inlelese
ca procese cognitive care dau na$tere in cele din urmi
experiengeicongriente gi glndirii concepruale.Toare acesre
fenomene cognitive sunt nemateriale,dar sunt intrupate - ele
apar din corp gi sunt modelate de citre corp. Astfel, viala nu
este niciodati separati de materie, degi, caracteristicilesale
esen[iale- organizarea,complexitatea, proceseleetc. - sunt
nemateriale.
Semnificafia - a patra perspectivi
Daci incercim si extindem aceastinoui ingelegerea
viegii citre domeniul social,ne vom izbi numaidecAtde un
numir uimitor de mare de fenomene - reguli de compor-
tament, valori, intengii, scopuri, strategii,planuri, relagiide
putere - care, in cea mai mare parte a lumii non-umane, nu
joaci nici un rol, dar sunr esengialepentru viagasociali a
oamenilor. Totugi, acestediverse caracterisriciale realitagii
socialeau in comun o trisituri esengiali,care oferi o lega-
turi naturali spre viziunea sistemica asupra viegii dez-
voltata in paginile anrerioare.
Congtiinga de sine, a$a cum am vizvt, s-a dezvoltat
pe durata evolugiei strimogilor nogtri hominizi impreuni
cu limbajul, gindirea conceptuali gi lumea sociali a
relagiilor gi a culturii organizate.in consecingi, ingelegerea
con$tiinlei reflexive este inextricabil legati de cea a
limbajului gi a contextului siu social. Acest argumenr poare
fi, de asemenea,risrurnat: ingelegerearealitigii sociale este
inextricabil legati de ceaa conttiinlei reflexive.
ll2 | Vid[e,mintc ai societare
Mai precis, abilitatea noastri de a regine imagini
rncntaleale obiectelor materiale gi ale evenimentelor, pare si
lic o condigie fundamentali pentru aparigiacaracteristicilor
llrcie ale viegii sociale. Capacitatea de a reline imagini
rrrcntalene permite si alegem dintre mai multe alternative,
('cca ce este necesar pentru a formula valori gi reguli de
comportament social. Conflictele de interese, avAnd la bazl,
,liferengede valori, sunt la originea relagiilor de putere, aga
('um vom vedea mai depane. Intenliile noastre, con$rien-
ttlarea planurilor gi a scopurilor, strategiile in vederea
,rtingeriiobiectivelor identificate, toate necesiri proiectareain
viitor a unor imagini mentale.
Lumea noastrl interioari de conceptegi idei, imagini
yi simboluri, este o dimensiune critici a realitigii sociale,
r'.rnstituindceeace John Searlea numit ,,caracterulmental
rl fenomenelor sociale"(o).Sociologii s-au referit adeseala
.',r ca la dimensiunea ,,hermeneutici" pentnr a exprima
concepgiaca limbajul uman, fiind de naturi simbolici,
irnplica in mod esengial comunicarea semnificagiei, iar
,rcliuneaumani decurgedin semnificaliape care o atribuim
rucdiului inconjuritor.
in consecingi,eu postulez ca tngelegereasistemici a
vicgiipoate fi extinsala domeniul social adiuglnd celorlalte
trci perspective asupraviegii pe ceaa semnificapiei.Cind f.ac
.f()cstlucnr, folosesctermenul de ,,semnificagie"ca o notalie
l)rcscurtatl pentru lumea interioari a conttiintei, care
congine o multitudine de caracterisrici intercorelate. Prin
rrnnare,ingelegereadeplini a fenomenelor sociale,trebuie
rii implice integrarea a patru perspective - formi, marerie,
l)rocesEi semnificagie.
.
Din grecesculhermeneuin ("a interpreta").
Reditateasocidl| ffl

Semnificagie
Materie
in diagrama de mai sus, am indicat inci
interconexiunile dintre acestePersPective'
ca virfurile unei figuri geometrice.Primeletrei pe
formeazi un triunghi, la fel ca mai inainte. Perspectiv
semnificagiei este reprezentatl ca exterioari plan
acestui triunghi, pentru a indica faptul ci ea deschide
noui dimensiune ,,interioar-au,astfel ci intreaga structu
conceptuali alcituiegte un tetraedru'
Integrarea celor patru persPective inseamni rec
noa$tereafaptului cd frecarecontribuie in mod semnificati
la ingelegereaunui fenomen social. De exemplu, cultu
este creati gi susginuti de o regea (formd.) de
(proca) tn care este generati semnificapia-
materiale ale culturii (materie) includ artefacte gi
scrise, prin intermediul cirora semnificagia este t
de la o generagiela alta.
Este interesant de notat ci acest cadru
dcituit din patru perspective interdependente asupra vi
prezinti unele similitudini cu cele patru principii,
,,catJza",posnrlate de Aristotel ca sursele interdependente
114 | Viatir minte 9i societate
tunror fenomenelor(t). Aristotel a ficut distincgie tntre
cauzeleinterne gi cele externe. Cele doui cauze interne sunt
materia gi forma. Cauzele externe sunt cauztl eficienti, care
prin acgiunea ei genereazi fenomenul, gi cauza final5,, cate
determini acliunea cartzeieficienteconferindu-i un scop.
Descrierea aminungiti ficutl de Aristotel celor patru
cauze gi a relagiilor reciproce dintre ele diferi mult de
(t). in particular, cauza finali,
schema pe care o propun er,
corespunzitoare PersPectivei pe care eu am asociat-o cu
semnificagia, opereazi, potrivit lui Aristotel, in intreaga
lume materiali, in timp ce gtiinla contemPorani afirmi ci
ea nu joaci nici un rol in sistemelenon-umane- Cu toate
acestea,mi se pare fascinant ci dupi mai mult de 2 000 de
ani de filosofie, inci mai analizim realitatea prin prisma
celor patru perspective identificate de Aristotel.
Teoria sociali
Daci urmirim dezvoltarea ttiinlelor sociale inceplnd
din secolul al XIX-lea gi pAni in prezent, Putem vedea ci
dezbaterile majore dintre diferitele gcoli de gindire par si
reflecte tensiunile dintre cele patru PersPectiveasupraviegii
rociale - formi, materie, proces gi semnificagie.
GAndirea sociali de la sfArgitul secolului al XIX-lea gi
lnceputul celui de al XX-lea a fost influengati in mare
misuri de pozitivism, o doctrini formulata de filosoful
tocial Auguste Comte. El insisti ci Stiinple sociale trebuie
l[ caute legile generale ale comPortamentului uman, si
puni accent pe cuantificare gi pe respingereaexplicagiilor tn
,termeni de fenomene subiective' cum ar fi intengiile sau
rcopurile.
Reditatea socidn | 115
 in mod evident, cadrul pozirivist este modelat
tiparele fllz;iciiclasice.lntr-adevir, Auguste Comte, cel
a introdus termenul de ,,sociologie", a denumit la incep
studiul gtiingific al societigii ,,fizici, sociali". Princi
gcoli de gAndire sociologici de la inceputul secolului
XXlea pot. fi vdzute ca incerciri de eliberare din cimaga
forgl, a pozitivismului. in fapt, majoritatea
sociali din aceaperioadi se plasau explicit in opozigie
epistemologia pozitivisti (7).
Una dintre mogtenirile lisate de pozitivism prime
decenii de sociologie a fost concenrrarea pe noli
ingusti de ,,cauzalitatesociali", care lega conceptual
sociali de fizici,, mai degrabi decAtde gtiingeleviegii.
Durkheim, care, tmpreuni cu Max \fleber, este consi
unul dintre principalii fondatori ai sociologiei moderne,
identificat ,,faptele sociale", ca de exemplu, credingele
practicile, ca fiind catzele fenomenelor sociale.Degi
fapte sociale sunt in mod evident nemateriale, Durkheim
insistat ca ele trebuie tretate ca obiecte materiale.
considera ci faptele sociale sunr cauzate de alte fap
sociale,prin analogie cu acgiuneaforgelor fizice.
Ideile lui Durkheim au exercirato influengi
atAt asuprastructuralismului,cAt gi a funcgionalismului,
doui gcoli dominante in sociologiade la incepurul
al XX-lea. Ambele gcoli de gindire au considerarci
sociologilor estesi dezviluie o realitate cauzativaascunsi
nivelul superficial al fenomenelor observate.Asemenea
ciri de identificare a unor fenomene ascunse- fo4ele vi
sau alte ,,ingrediente exterioare" - s-auprodus in mod
in gtiingele vielii, pe misuri ce savanlii se striduiau
ingeleagi aparigia noului care esre o caracteristici a
116 | Viati, minte 9i societate
viegi 9i nu poate fi explicati in termenii relagiei liniare de la
cluzi la efect.
Pentru structuraligti, domeniul ascuns consri din
,,structuri sociale" subiacente. Degi primii structuraligti au
lratat acestestructuri ca pe nigte obiecte materiale, ei le-au
lngelestotodati ca pe nigte tntreguri integrate, iar termenul
de ,,structuri" l-au folosit intr-un sens aseminitor celui in
care primii teoreticieni ai sistemelor au intrebuingat
expresia,,tipar de organbare".
Dimpotrivi, funcgionaligtii au postulat existengaunei
ralionalitigi socialesubiacente,care-i determinl pe indivizi si
nclioneze in acord cu ,,funcgiile sociale" ale acgiunilor
lor - altfel spus, asdel incAt aceste acliuni si raspundi
nevoilor societigii. Durkheim a insistat ci o explicagiecom-
pleti a fenomenelor sociale trebuie si combine analiza,
cauzali gi cea funcgionali, gi si subliniezn, totodati ci este
necesarsi distingem intre func1ii gi intengii. Se pare cI,
lntr-un fel, el a incercat si ia in considerare intengiile gi
rcopurile (perspectivasemnificapizilfare si abandonezecadntl
conceptual al flzicii clasice, cu structurile sale rnateriale,
forgelegi relagiilelineare cauzA-ef.ect.
CAEivadintre primii structuraligti au recunoscur, de
ssemenea,conexiunile dintre realitatea sociali, congtiingi gi
limbaj. Lingvistul Ferdinand de Saussurea fost unul dintre
fondatorii structuralismului, iar antropologul Claude
L6vi-Strauss,al cirui nume este strAns asociat cu tradigia
rtructuralisti, a fost unul dintre primii care au anaLizatviaga
rociali utilizand in mod sistematic analogii cu sistemele
lingvistice. Focali'area asupralimbajului s-aintensificat prin
unii '60, odati cu aparigia aga-numitelor sociologii inter-
pretative, care subliniazi, cL indivizii igi interpreteazi mediul
rmbient gi acAioneaziin mod corespunzitor.
ReditateasocialaI rtz
 in anii '40 gi '50, Talcott Parsons,unul dintre
ticienii sociali de frunte ai epocii, a dezvoltat o
generali a acgiunilor", puternic influengati de
generali a sistemelor.Parsonsa incercat si integrezest
luralismul gi funcgionalismul intr-un cadru teoretic
subliniind cd, acgiunile oamenilor sunt concomit
orientate spre un scop gi supuseunor constrAngeri.Ca
Parsons, mulgi sociologi din acea vreme au lnt
relevanga intengiilor gi a scopurilor, concentrAndu-se
,,agentuluman", saupe actiuneacu scop.
Orientarea sistematici a lui Talcott Parsons a
dusi mai departe de Niklas Luhmann, unul dintre cei
inovativi sociologi contemporani, care a fost inspirat
ideile lui Maturana gi Varela si dezvolte o teorie
,,autopoiezei sociale", la care voi revenr cu mal
(8).
aminunte
Giddens gi Habermas - doui teorii
integrative
ln a doua jumitate a secolului XXJea, teoria
a fost modelati semnificativ tn urma mai multor t
de a transcendegcolile opuse din primele decenii gi de
integra nogiunile de structuri sociali gi acgiuneumani cu
analizl expliciti a semnificagiei. Teoria structuririi a
Anthony Giddens gi teoria critici a lui Jiirgen Ha
au fost, poate, cele mai influente dintre acele
teoretice integratoare.
Anthony Giddens a aduso contribugie de pnm
teoria sociali incepAndcu anii '70 P).Teoria sa a
118 | Viati, minte gi societate
erte destinati si explorezc, interacgiunea dintre strucrurile
rucirlc Ai acgiunea umani intr-un mod care si integreze
PFrspectivelestructuralismului gi funcgionalismului, pe de o
prne, gi pe cea a sociologiilor interpretative, pe de alti parte.
ln o."tt scop, Giddens folosegte doui metode diferite, dar '
€ettrplementare,de investigare. Analiza institugionali este
getrda sa pentru studierea structurilor gi a institugiilor
l€t'irle, in timp ce anal:u;astrategici este folositi pentru a
Surlia modul in care oamenii se inspiri din structurile sociale
$ urmirirea scopurilor lor strategice.
Giddens subliniazi ci purtarea strategici a oamenilor
Irveazi in mare misuri pe felul cum ei igi interpreteazi
[n'
iul. in fapt, el arati cl,sociologii au de-aface cu o ,,dubli
neutici". Ei i$i 'tnterpreteazi subiectul, care este la
ul sau angilat in interpretiri. in consecingi, Giddens
ci intuigiile fenomenologice subiective trebuie luate in
rs,daci estesi ingelegemcomporramentul uman.
Cum estede agteptatdin partea unei teorii integrative
incearci si transceadaopozigiile tradigionale, conceptul
Oiddensde strucnrrl sociali estedestul de complex. La fel
Itr cea mai mare parte a teoriei sociale contemporane, el
rlcfinit ca un set de reguli adoptate in practica sociala,iar
rlcfinigia sa a stnrcturilor sociale Giddens include gi
. Regulile sunt de doua feluri: schemeinterpretative,
reguli semantice;gi norme, sau reguli morale. Existi, de
ucnea,doui tipuri de resurse.Resurselemateriale includ
ffoprictatea sau controlul asupra obiectelor (puncrul central
i rrx'iologiilor marxiste), in timp ce resurselede autoritate
Fprrlti din organbareaputerii.
Giddens mai folosegte gi termenii de ,,proprietlgi
Itfucturale" pentru trisiturile institugionalizate ale socie-
Reditatea social; | 119
 tiEii (de exemplu, diviziunea muncii)
9i de ,,principil
strucrurale" penrru cele mai adAnc inridicinate
dinire
acesretrisituri. Studiul principiilor strucrurale,
forma ced,
mai absrractd de analizi sociali, ne permite si
distingen:,
intre mai multe tipuri de societitri.
Potrivit lui Giddens, interacgiunea dintre structurile
sociale 9i activiratea umani este ciclici. structurile
sociale
sunt. atAt precondigia, cAt gi rezultatul neintengionat
al
activitigii oamenilor. Oamenii se inspiri din ele
p.rrr- ,"
angqa in practicile lor sociale cotidiene, gi asdel "
procedAnd
ei nu pot decAtsi reproduci mereu aceleasisrructuri.

discrete, ci este un flux .orrrirrrr,l de

comportament.
Similar, o relea metabolici vie intrupeazl
w pioc", oein_
trerupr al viegii. $i aga cum componentele
regelei vii se
transformi sau inlocuiesc continuuilr" .o*ponente,
acliu_
nile din fluxul comporramentului uman au
o ,,capacitate
transformatoareo in teoria lui Giddens.
in arrii 'To,intimp ce Anthony Giddens gi_a
dezvoltat
teoria srructuririi la Universitatea Cambridge,
la Univer-
sitatea din Frankfurt, Jiirgen Flabermas forlil"t
o reorie
"
120 | Viage,minte gi societate Realitateasociall fZf
I
deoarece oamenii atribuie semnificagie mediului lor
ac;',ioneza in conformitate cu ea. Totugi, el subliniazi
interpretirile oamenilor au intotdeauna la bazi un numi
de supozigiiimplicite, avAndridicinile in istorie 9i tradigi
$r afgumenteazaca aceastarnseamnaca nu toate suPozrtrl
sunt egal valabile. Potrivit lui Habermas, sociologii trebuie'
si evaluezecritic diferitele tradigii, si identifice distor.
siunileideologicegi si dezviluie conexiunilelor cu relagiile
de putere. Emanciparea se produce ori de cAte ori
sunt capabili si depigeasci restricgiile din trecut
dintr-o comunicare distorsionati.
in acord cu distincgiilesale intre diferitele lumi g
tipuri de cunoagtere,Habermas distinge, de asemenea,i
diferite tipuri de acliune, gi aici natura integratoare a teori
sale critice este poate cea mai evidenti. in termenii .eloJ
patru perspective asupra viegii introduse mai sus, pu
spune ci acgiunea apa4ine in mod clar perspecti
procesului. Prin identificarea celor trei tipuri de acgiunen
Ffabermas leagi procaul de fiecare din celelalte trei tipuri de
perspective. Acgiunea instrumentali are loc in
exterioari (materie);acgiuneastrategici se ocupi de relagiile
umane (for*d); iar acgiuneacomunicativi esteorientati spre
dobAndirea ingelegerii $emnifi.capiQ.Pentru Habermas, fie-
care tip de acgiuneeste asociati cu un sensdiferit al
titudinii". Acgiunea corecti se referi la adevirul factual in
lumea materiali, la corectitudineamorali tn lumea sociali gi
la sinceritatetn lumea interioari.
! citre domeniul social inseamni si ne aplicim cunogtingele
122 | Viar1ga,minte
9i societate
Extinderea abordirii sistemice
Teoriile lui Giddens gi Habermas sunr renrative
remarcabile de a integra srudiile despre lumea exterioari a
c*uzei gi efectului, lumea sociali a relagiilor umane gi lumea
interioari a valorilor gi semnificagiei.Ambele teorii sociale
integreazi inEelegeridin gtiingele narurale, gtiingele sociale
;i din filosofiile cognitive, concomirenr cu respingerealimi-
tlrilor pozitivismului.
Eu cred ci integrarea aceasrapoate fi impinsi inainte
In mod semnificativ extinzAnd noua ingelegeresistemici a
viegii cltre domeniul social, in cadrul conceptual al celor
Patru perspectiveintrodus mai sus- formi, materie,proces
;i semnificagie.Este nevoie si integrim toare cele parru
pcrspective pentnr a ajunge la o inEelegere sistemici a
realitigii sociale.
O astfel de ingelegeresistemici se bazeazd,pe supo-
zilia c5.existi o unitate fundamentali a viegii, ci diferitele
listeme vii prezinti tipare de organizare similare. Supozigia
Aceastaeste suslinuti de observagia ci, evolugia a decurs
timp de miliarde de ani prin utilizarea repetati a aceloragi
tipare. Pe masuri ce viaga evolueazi, tiparele acesreatind si
devini din ce in ce mai elaborate, dar ele sunr inrotdeauna
variagiuniale aceloragiteme de bazi.
in particular, releaua esre unul dintre tiparele cele
mai esengialeale organizariiin toare sisremelevii. Latoate
nivelurile viegii - de la regelelemetabolice ale celulelor la
regeleletrofice ale ecosistemelor - componenrele gi proce-
sele sistemelor vii sunt legate intre ele intr-o structuri de
regea.Prin urmare, exrinderea ingelegerii sistemice a viegii
Reditatea socialEI f23
 despretiparelefundamentalegi principiile de organizareale
viegii, gi cu deosebireingelegerea pe care o despre
Re$ele de comunicare
regelele vii, la realitateasociali. ".,r"rn
. Penrru aplicareacunogtingelor noastre
Cu roate acesrea,degi intuirea modului de organizare despre regelele
vii la fenomenele sociale, trebuie si aflim
al relelei biologice ne poare ajuta si ingelegem regelele d".e .orr."ptrrl
de autopoiezi este valabil gi in domeniul
sociale, nu trebuie si ne arteptim la un transfer al social. ir, ,rlti_ii
rni au fost discugii considerabile pe
ingelegerii structurii materiale a regelei de la domeniui aceasti remi, dar
rituagia este departe de a fi clari (tr).tntrebarea
biologic la cel social.Si luim ca exemplupentru ilustr cheie este:
Care sunt elementele unei regele sociale
acestuiaspectreleauametabolici a celulelor.O regea<
Inigial, Maturana gi Varela propuseseri "rrtopoietic"?
lari_ este un tipar neliniar de organizar., p.rrt* ci conceptul de
9i -
lutopoiezi trebuie limitat la descrierea
ingelegecomplicafile avem nevoiede teoria complexitigii"-i reEelelor ..l.rlrr.,
(dinamica neliniari). ?n plus, celula este un sisrem chimic isr tuturor celorlalte sisteme vii si le fie
aplicat .orr."pr.rl
sunt necesarebiologia moleculari gi biochimia pentru mai larg de ,,inchidere organizaqionali*,
care nu specifici
ingelege narura strucrurilor gi a proceselor care alcituie proceselede producgie.
nodurilg gi verigile regelei.Daci nu gtim ce esreo enzimi O alti gcoali de gAndire, al cirei pionier
a fost
cum catalizeazi, ea sinteza unei proteine, nu ne pu lociologul Niklas Luhmann, susgine
ci nogiunea de
agteptasi ingelegemreleaua metabolici a celulei. nutopoiizi poate {i extinsi la domeniul social
gi formulati
O regeasociali esre ror un tipar neliniar de orga rtrict in cadrul conceptual al teoriei sociale.
Luhmann a
nizare, iar conceptele dezvoltate in teoria complexitifii dezvoltat o teorie extrern de aminungiti
a ,,autopoiezei
cum ar fi feed-bach-ul
sau emergenla,esteprobJbil sn ii tociale" (10).Totugi, el adopti pozigia ciudatl
ci sistemele
relevantegi in contextul social, dar nodurile gi verigil lociale, degi autopoietice, o., ,.ro, sisteme
vii.
regeleinu sunr doar biochimice.Regelelesocialesu Deoarece sistemele_sociale implici
nu doar fiinge
de orice regelede comunicarecare implici r omene$dvii, ci 9i limbajul con$tiinga
ilainte li ..rlr*", .1. ,rrrrt io
limbaj simbolic, consrrAngericulturale, relagii de mod evident sistemecognitive _ gi p"r" ,tr"niu
si nu le consi_
etc. Penrru a ingelegestructurile unor astfel de reEele vii. Eu prefer si regin ,rrtopoi.r" ca
*::- o caracreristici
nevoie si folosim cunogtinge din teoria sociali, iilos definitorie a viegii, dar in dir.rriiil" despre
organizagiile
gtiinga cognitivi, antropologie gi alte discipline. Un cad voi sugera,de asemenea,ci sistemelesociale
:-11" pot fi vii
sistemic unificat penrru ingelegereafenomenelor bioloei ln diferite gradg o5).
gi socialeva apirea numai atunci cand conceptele dinaniici Esengareoriei lui Luhmann este si identifice
comuni_
neliniare sunt combinate cu cunogtingedin acesredomeni celiile ca elemente ale regelelor sociale:
,sistemele sociale
de studiu. folosesccomunicagia ca modul lor particular
de reproducere

124 | Vi4e,,mintegi societate

Realitateasocialn f2S
I
 autopoietici. Elementele lor sunt comuniciri produse gi
reproduserecursivde o regeade comunicagiigi care nu pot sI
existe in dara unei asemenearegele" (tt). Relelele acesteadc
comunicagii sunt auto-generatoare. Fiecare comunicare
creeazi ginduri gi semnificagii,care la rAndul lor dau
unor alte comuniciri, astfel ca intreaga relea se auto-
genereazi- esteautopoietici. intrucAt comunicarile apar in
bucle multiple defeed-back,ele produc un sistem comun de
credinge,explicagiigi valori - un context impinigit de semni.
ficagii - suslinut continuu de alte comuniciri. Prin mijlocirea
acestuicontext impirtigit de semnificagii,indivizii dobAndesc
identitate ca membrii ai regelei sociale, gi in felul acesta
regeauaigi genereazipropria frontieri. Nu este vorba de o
frontieri fvicl., ci de una a expectativelor,a confidengialitagii
gi loialitilii, care este continuu menlinuti gi renegociati de
releauainsigi.
Pentru a explora implicagiile concepgiei despre
sistemelesocialeca regelede comuniciri, este util si rea-
mintim natura duali a comunicirii umane. La fel ca toate
comunicagiile dintre organisme vii, ea implici o coor-
donare continua a comportamentului, gi deoareceimplici
gAndireaconceptuali gi limbajul simbolic, ea genereazi,,de
asemenea,imagini mentale, gAnduri gi semnificagii. in
consecingl,ne putem a$teptaca regelelede comunicagisi
aibi un efect dual. Ele vor genera,pe de o parte, idei gi
contexte de semnificagie, iar pe de alti, parte, reguli de
comportament sau, in limbajul teoreticienilor sociali,
structuri sociale.
126 | Viata, minre gi societate
,l
Semnificafie, scop qi libertate
uman6
Dupi ce am identificat organizareasistemelorsociale
',r lclele auto-generatoare,trebuie acum sa ne indreptim
irtr'n[iaci.tre structurile caresunt produse de acesteregelegi
| .ilfc natura relagiilor generatede acestea.O comparagiecu
tr'1t'lelebiologice va fi utill gi de data aceasta.Releaua
rrrctrbolici a unei celule, de exemplu, genereazistructuri
rrr,rtcriale. Unele dintre acestea devin componente
qtructuraleale regelei,formAnd pirgi ale membranei celulei
s,rrrale altor structuri celulare.Altele sunt schimbate intre
rr,'rlurileregeleica purtitori ai energieisau informagiei, ori
r .rtrrlizatoriai proceselormetabolice.
Regelele sociale genereazi gi ele structuri mate-
ri.rlc- clidiri, drumuri, tehnologii etc. - care devin compo-
r('nte structurale ale regelei; acesteaproduc, la rAndul lor,
lrrrrruri materiale gi artefacte care sunt schimbate intre
rrotlurile regelei.Totugi, producgia de structuri materiale in
r"lclele socialeestefoafte diferita de ceadin regelelebiologice
gi ccologice. Structurile sunt create in vederea unui scop,
;'rrtrivit unui anume plan gi ele incorporeazi. o semnificagie.
I'r'ntru a ingelegeactivitigile sistemelorsociale,este crucial si
l. studiemdin aceaperspectivi.
Perspectiva semnificagieiinclude o multitudine de
r,rr;rcteristiciintercorelate care sunt esengialepentnr inge-
l,'gerearealitigii sociale. Semnificagiainsagi este un feno-
lrf('n sistemic: ea este intotdeauna legati de context.
lYlcbster's Dictionary definegtesemnificagiaca ,,o idee rrans-
rrrisi mingii care necesiti sau permite o interpretare", iar
lllf-erpretareaca ,,o conceptietn lumina credingei,judecigii
Reditatea socialal lZl

sau circurnstangelor individuale". Cu alte cuvinte,
interpretlm un lucru, il punem intr-un context
de concepte, valori, credinge sau circumstange. Pentru
ingelege semnificagia unui lucru oarecare, trebuie
punem in legituri cu alte lucruri in mediul siu, in t
sau in viitorul siu. Nimic nu are o semnificatie in sine.
De exemplu, pentru a ingelegesemnificagiaunui
literar, trebuie si stabilim multiplele conrexre
cuvintelor gi frazelor sale.Aceastapoate fi o stradanie
intelectuali, dar este, de asemenea,posibil ca ea si ati
un nivel mai profund. Daci contextulunei idei sau
include relalii care implici propriul nostru ,,eu",
vor cipita pentru noi o semnificagiepersonali.
ingelesmai profund al semnificagieiinclude o dimensi
emogionali 9i poate chiar depigi complet ragiunea.
poate fi profund semnificativ pentru noi datoriti
tului oferit de experienla directi.
Semnificagia este esengiali pentru fiingele
Avem necontenit nevoie si dim un senslumii exterioare
celei interioare, si gisim o semnificagiein mediul nostru.
in relagiilenoastrecu algioameni gi si aclionim in acord(
aceasemnificagie.Aceastainclude, in particular, nevoia
acgionaavAndun scop in minte. Datoriti capacitagiide
proiecta imagini mentale in viitor, ac[ionim cu convi
gerea,intemeiati sau nu, ci acAiunilenoastre sunt
tare, intengionategi cu un scop.
Ca fiinEe omenegti, suntem capabili de doui tipuri
acliuni. La fel ca toete organismele vii, ne angajim
activitigi involuntare gi incongtiente, cum ar fi
hranei sau circulagia sAngelui,care sunt parte a
vieEii gi, ce at^re, cognitive, in sensul Teoriei Santiago.
128 | Viafi, minte 9i societate
I
I
I
hert,rtcaumani o resimlim atunci cAnd aqionim cu scop
$ irrtcngie(14.
Cum am menlionat mai sus' noua ingelegerea viegii
l*trttcir 9i o noui lumini asuPra strivechii dezbateri
$h,r,rficedesprelibertate Ei determinism(18). Aspectul cheie
e cir comportamentul unui organism viu este constrans'
nu determinat, de fo4ele exterioare. Organismele vii
lor nu
lnredi auto-organizare, alttel sPus' comPortamentul
itt. itrrpnt de mediu, ci este stabilit de sistemul insugi. Mai
plecis, comportamentul organismului este determinat de
ffrrrctura sa, o structuri formata printr-o succesiune de
[!r
rchimbiri structurale autonome'
Autonomia sistemelor vii nu trebuie confundata cu
$dependenga.Organismele vii nu sunt izolate de mediul
lor, Ele interacgioneazi continuu cu mediul, dar acestanu
h dctermini organizarea.La nivelul uman' resimgim aceas-
tl nutodeterminareca pe libertatea de a acliona in confor-
ntitrrtecu propriile noastreopliuni 9i decizii' Faptul de a le
tlnrli ca aparlinAndu-ne, inseamni ca ele sunt determinate
de natura noastri, incluzAnd experiengeledin trecut 9i
moltenirea genetici. i., misura in care nu suntem
eorrstrAngide relagiile umane de putere, comportamentul
Rostruesteautodeterminat,9i, ca atare,liber.
Dinamica culturii
Capacitateanoastri de a degine imagini mentale 9i de
* lc proiecta in viitor nu doar ci ne permite si identificim
rcopurile gi si dezvoltim planuri gi strategii, dar ne faci-
Reditatea socidl I lzl

liteazd,,de asemenea,opgiunea intre mai multe
gi, deci, formularea unor valori gi reguli sociale de co
tament. Toate aceste fenomene sociale sunt generate
regele de comunicare, ca o consecingi a rolului dual
comuntciru umane. Pe de o parte, re[eaua
continuu imagini menrale,ginduri gi semnificagii;pe
alti parte, ea coordoneazi [Lri incetare compo
membrilor sii. Din dinamica gi interdependenga
ale acestor procese apare sistemul integrat de
credinge gi reguli de conduiti pe care le asociem
fenomenul culturii.
Termenul de ,,culturi" ate o istorie lungi
incurcati, iar in prezent este folosit in diferite discip
intelectuale cu semnificagii diverse gi uneori confuze.
textul siu clasic, Culture, istoricul Raymond \{/illia
reconstituie semnificalia cuvAntului pe care o ur
pAni la utlizarea sa timpurie ca un substantiv dese
un proces: cultura (sau cultivarea) plantelor, sau cregl
animalelor. in secolul al XVIJea, semnificatia aceastaa
extinsi metaforic la cultivarea activi a mingii omenetri ,
la finele secolului al XVltr-lea, cind cuvAntul a
imprumutat din limba francezb.de citre scriitorii ge
(care mai intAi l-au ortografiat Cultur, gi numai ulteri
Kultur), el a dobAndit semnificagiamodului distinct
viagi al unui popor(tn). in secolul al XIXJea, p
,,cultures" a devenit deosebit de important in
antropologiei comparative, unde a continuat si
moduri de viagi distincte.
intre timp, rnai vechea intrebuingare a ,,culturii" ca
cultivare activi a mingii s-a perperuat gi ea. intr-adevir,
s-a extins gi s-a diversificat, acoperind o gami largi
130 | Viafi" minte gi societate
I
n
I
rernnificalii, de la o stare dezvoltati a mingii (,o persoani
lrrltivati'), la procesul acestei dezvoltiri (,,activitigi
lrrlturale') gi la semnificagiaacestorprocese(administrate,
rlr cxemplu, de un ,,Minister al Culturii"). io epoca lr
norrstri, diferitele semnificagii ale ,,culturii" asociate cu
It
crrltivareaactivi a mingii coexisti - adeseaincomod, cum
observi \X/illiams - cu utilizarea antropologici de mod de
viali distinct al unui popor sau grup social (ca tn ,,cultura
tborigeni" sau ,,cultura corporatisti'). in plus, semnificagia
biologici originari a ,,culturii", cea de cultivare, este folo-
ritir mai departe, ca de exemplu in ,,agriculturi", ,,mono-
Etrlturi" sau,,cultura germenilor".
Pentru anaJizanoastri sistemici a realitigi sociale,
trebuiesi ne concentrim asuprasemnificagieiantropologice a
ettlturii, pe care Colunrbiz Enqtclopediao definegte ca ,,sis-
tctrrul integrat de valori, credinge9i reguli de comportament
dobAnditesocial gi care delimiteazi domeniul comportamen-
telrr acceptate tn orice societate." Daci explorim mai in
rletrrliuaceastidefinigie,descoperimci originile culturii sunt
Lrtr-o dinamici complexa, pronunlat neliniari. Ea este creat|
de o regeasociali implicAnd bucle multiple defeed-backprn
curc valorile, credingele gi reguliie de comportament sunt
fr)ntinuu comunicate, modificate gi susginute.Cultura apare
rlintr-o regeade comunicagii intre indivizi; gi pe mlsuri ce
tl)rrre,ea genereazl,constrAngeriasupraacliunilor lor. Cu alte
rttvinte, structurile sociale, sau regulile de comportament,
rlrc constrAng acliunile indivizilor sunt produse gi conso-
lirllte de propria lor relea de comunicagii.
Regeauasociali produce, de asemenea,un corpus
lrrrpartigit de cunogtinge - incluzind informagii, idei gi
ryritudini - care, pe lAngi valori gi credinge,modeleazi
RealitateasocialaI tlt
 It'lul tlistinct de viagi al unei culturi. Mai mult, valorile gi
crcrfirrlclc unei culturi ii af.ecteazicorpusul de cunogtinge.
l,lL.sr"rntparre a lentilei prin care vedem lumea gi ne ajuti
sii nc interpretam experiengelegi si decidem care cu-
noqtinge sunt semnificative. Aceasti cunoa$rere semni-
ficativa, modificati conrinuu prin regeauade comunicagii,
este transmisi, de la o generagie la alta, impreuni cu
valorile, credingelegi regulile de comportamenr ale culturii
respective.
Sistemul de valori gi credinge impirtagite creeazi. o
identitate prinrre membrii regelei sociale, bazati pe un
sentiment de aparrenengi. Oamenii din culturi diferite au
identitili diferite, deoarece impinigesc seturi diferite de
valori gi credinge.in acelagitimp, un individ poate si apa4ini
mai multor culturi diferite. Comporramentul oamenilor este
inspirat gi restricgionat de identitigile lor cukurale, care, la
rAndul lor, le intiresc sentimentul apartenenEei.Cultura
impregneazi viaga de zi cu zi a oamenilor gi este atAt de
omniprezenta inclt scapi congrientuirli obignuite.
Idenritatea culrurali consolideazi, de asemenea,inchi-
derea regelei prin creareaunei frontiere a semnificagieigi
expectativelor care limiteaza accesuloamenilor gi al infor-
maliei la regea.Astfel ci regeauasociala este angajati in
comunicare in interiorul unei granige culturale pe care
membrii ei o recreeazi gi o renegociazd.
conrinuu. Situagia
aceastaprezinti aseminari cu cea a reEeleimetabolice a
unei celule - ce-gi creeazd, gi reproduce conrinuu o graniga
- membrana celulei - care o mirginegre gi ii conferi
identitatea. Totugi, existi o serie de deosebiri esengiale
intre granigele celulare gi cele sociale.Granigelesociale,aga
cum am subliniat, nu sunt neapirat fince, ci granige ale
BZ I Vi^1;il,minte 9i societate
,l
r,'rrrnificaliilor gi expectativelor. Ele nu inconjoari literal-
lll('nte re\eava,ci existi intr-un domeniu mental care nu are
l)r()prietigile topologice ale spagiuluifizic.
Originile puterii
Una dintre caracteristicile cele mai frapante ale
r,'rrlitigii sociale esre fenomenul puterii. Potrivit econo-
rrristului John Kenneth Galbraith,,,Exercigiul puterii,
iupunerea unora fagi de voinga ahora, este inevitabili in
rot:ietateamoderni; firi de aceastanimic nu se poate
r.irliza... Puterea poate fi maligni social; dar ea este in
cgrrlimisuri esengialipenrru socierare"(to).Rolul esengialal
lrrrterii in organizarea sociali. este legar de inevitabile
,,rnflicte de inrerese.Datoriri abilitigii noasrrede a afirma
;,r'cferinge gi de a faceopgiuni in acord cu ele, conflictele de
rlteresevor apirea in orice comunitate umani, iar puterea
estemijlocul prin careacesteconflicte sunt rezolvate.
Aceasta nu implici neapirat ameningarea sau
l,rlosirea violengei. in eseul siu lucid, Galbraith distinge
tlci tipuri de purere, in funcgie de mijloacele utilizate.
I'uterea coercitiva obgine supunereaprin ameninlarea cu
r;rncgiunisau impunerea lor; puterea compensatorie,prin
,,lcrirea de stimulente sau recompense;iar puterea condi-
lionati, schimbAnd credingeleprin persuasiunesau edu-
r'.r1ie(21). Arta politicii consti in a gasi proporgiile corecre
,rlc acestortrei tipuri de putere in vederearezolvirii con-
llictelor gi a echilibririi intereselorconcurenre.
Relagiile de purere sunr definite cultural prin
,rcorduri asupra pozigiilor de autoritate care sunr parre a
Realitareasociali I rl3
regulilor de comportament ale respectivei culturi.
evolugia umani, astfel de acorduri au purut si apari
devreme, o dati cu dezvoharea primelor comunitigi.
comunitate este capabili si acgionezemult mai efici
daci existi cineva care are aurorirarea si ia decizii sau si
faciliteze atunci cAnd se ivesc conflicte de inrerese. Asr
de aranjamente sociale vor fi asigurat comunitagii
evantd evolutiv semnificativ.
intr-adevir, semnificagiaoriginali a,,auroritigii..
este ,,puterea de a comanda", ci ,,o bazi, fermi
cunoa$tere gi acgiune" €2). CAnd avem nevoie de o
ferma pentru cunoagtere, putem consulta un text
autoritate; clnd suntem grav bolnavi, ciutim un
care si fie o autoritate in domeniul corespunzitor
medicinii.
Din cele mai vechi timpuri, comunitigile umane gi-
ales ca lideri birbagi gi femei ci.rora le-au
ingelepciuneagi experienla ca o bazi, f.erml penrru acli
colectivi. Acegti lideri au fost investigi cu purere, ceeace
origine insemna ci li se dideau vegminte rituale ca simbol
conducerii, iar autoritatealor a devenit asociati cu puterea
comandi. Originea puterii, agadar,se afli in nigte poz;tgii
autoritate definite cultural, pe care comunitatea se
pentnr rezolvareaconflictelor gi luarea deciziilor despre
si acgionezeingelept gi eficient. Cu ake cuvinre, adev
autoritate consti in a-i imputernici pe algii si acgioneze.
Totugi, se intAmpli adeseaca vegmAntul care
putere - un obiect de imbriciminre, o coroani sau un alt
simbol - si fie incredingat cuiva lipsit de o autori
adevirati. Aceasti aurorirare investiti, mai degrabi decit
ingelepciuneaunui lider autentic, esre acum singura
134 | Via$i" minte 9i societate
de putere, iar in aceasti situagie natura ei poate fi ugor
dcturnati de Ia imputernicirea altora la promovarea
intereselor individuale ale cuiva. Puterea devine atunci
legati de exploatare.
Asociereaputerii cu promovarea interesului personal
*l la baza majoritigii analizelor contemporane ale puterii.
CitAnduJ pe Galbraith, ,,Indivizii gi grupurile cauti puterea
pentru a-gi promova interesele gi a extinde asupra altora
(23).
vslorile lor personale, religioase sau sociale" IJrmitorul
Itadiu al exploatirii se atinge atunci cnnd puterea este
urmiriti ca un scop in sine. Este bine gtiut ci pentru mulgi
oameni exercitarea puterii aduce mari recompense
emolionale gi materiale, exprimate prin simboluri gi
ritualuri elaborate de supunere - de la ovagii, fanfare gi
raluturi militare, la costumagii oficiale, limuzine, avioane 9i
eoloanede magini oficiale.
Pe misuri ce o comunitate cregtegi igi miregte gradul
de complexitate, pozigiile sale de putere vor cre$tegi ele. in
rocietigile complexe, rezolvareaconflictelor gi a &ciziiloi in
ceeace privegte modul de aqiune vor fi eficiente numai daci
nutoritateagi puterea sunt organizatein cadrul unor structuri
udministrative. in lunga istorie a civlizagiei umane, nume-
roaseforme de orgarizare sociali au fost generatede nevoia
Aceasta de a organizadistribuirea puterii.
Astfel, puterea joaci un rol central in aparigia
structurilor sociale. in teoria sociali, toate regulile de
conduiti sunt incluse tn conceptul de structuri sociale, fie
ci acestea sunt informale, rezultAnd din coordonarea
continui a comportamentului, sau formalizate, documen-
tate gi impuse prin lege. Toate acestestructuri formale, sau
institugii sociale, sunt, in ultimi instangi, reguli de
Realitateasocida | 135
comportament care faciliteazd,luarea deciziilor gi i
peazl, relagrilede putere. Legitura cruciali dintre putere
structura sociali a fost discutati pe larg in textele clasi
despre putere. Sociologul gi economistul Max \7
afirmi: ,,Dominagia a jucat rolul decisiv... tn
sociale cele mai semnificative economic din trecut si
prezent" ('o);potrivit reoreticienei politice Hannah A
,,Toate institugiile politice sunr manifestiri gi materiali
ale puterii" (25)
Structura in sistemele
biologice Si sociale
ExplorAnd, in paginile precedente, dinamicele
lelor sociale, culturii gi originii puterii, am vizut i
repetate rAnduri ci generarea structurilor, atAt materi
cit gi sociale, esre o trisituri cheie a acelor dinamici.
acest punct, este util si revedem intr-un mod sistema
rolul structurii in sistemelevii.
in centrul unei analize sistemice esre noliunea
organizare, sau ,,tipar de organizare". Sistemele vii su
regelebu auto-generare,ceea ce inseamni ci tiparul lor
otganrzare este al unei regele in care fiecare
contribuie la producerea altor componenre. Aceasti
poate fi extinsi la domeniul social prin identifi
regelelorvii relevante ca regelede comunicagii.
in domeniul social, conceptul de organizare capiti,
semnificagie suplimentari. Organbagiile sociale, curn ar
institugiile politice sau de afaceri, sunr sistemeale ciror ti
de organizare sunr planificate in mod specific si
136 | Via1l" minte gi socierate
puterea.Aceste tipare planificate formal sunt cunoscute sub
trrrmelede structuri organizagionale,fiind reprezentate vinral
prin diagramele organizatoricestandatd. b ultimi instangi,
elc sunt reguli de comportament care 0actliteazi luarea
deciziilor gi intrupeazl relagiilede putere P6).
in sistemelebiologice, toate structurile sunt mate-
riale. Procesele dintr-o regea biologici sunt procese se de
producere a componentelor materiale ale regelei, iar struc-
turile rezultate sunt intruparea materiala a tiparelor de
organizare ale sistemului. Toate structurile biologice se
rchimbi continuu; asdel cd, gi procesul de intrupare
materiali estecontinuu.
Sistemelesociale produc. atlt structuri nemateriale,
cAt 9i structuri materiale. Procesele care susgin o relea so-
ciali sunt procese de comunicare, care genereazl semnifi-
cagieimpirtigiti gi reguli de comportament (cultura rege-
lei), precum gi un corpus impirtigit de cunogtinle. Regulile
de comportament, fie ci sunt formale sau informale, sunt
numite structuri sociale. Sociologul Manuel Castells afirmi
ci: ,,structurile sociale sunt conceptul fundamental al
tcoriei sociale. Tot restul funclioneazi prin structurile
(24.
lociale"
Ideile, valori{e, credingeleEi alte forme de cunoattere
Beneratede sistemelesociale constituie structuri de semni-
ficalie, pe care le voi numi ,structuri semantice" Aceste
ttructuri serqantice,gi deci tiparele de organizareale regelei,
eunt intrupate flu;ic intr-o anumiti misuri in creierele
indivizilor aparginind regelei. Ele pot fi, de asemenea,
lntrupate tn alte structuri biologice prin efectul mingii
oamenilor asupra corpului lor, cum se intimpli, de
exemplu, in bolile caazetede stres. Descoperiri recente in
gtiingacognitiv{ arati cL, deoarecemintea este intotdeauna
ReditateasocidaI t3z
 intrupati, exisri o interacgiune continui tnffe
semantice,neurale gi alte structuri biologice (28).
itt societagile moderne, srruct;ile semanrice
culturii sunr documentare - adici intrupare material -
texte scrise gi digitale. Ele sunt, de asemenea,intrupate
artefacte,lucriri de arta gi alte structuri materiale, la fel ca
in culturile tradiEionale nescrise. lntr-adevir, acrivira
indivizilor in regelelesociale includ in mod speci
producerea organizati a bunurilor materiale. Toate
structuri - rexre,lucriri de arti., tehnologii gi bunuri
riale - sunt create pentru un scop gi conform unui
plan. Ele sunrinrrupiri alesemnificagieiimpirrigite
de regeleledecomunicagii alesocietilii.
Tehnologre gi culturi
in biologie, comporramentul unui organism viu
modelat de srrucrura lui. O dati cu schimbareastructurii i
timpul dezvoltirii organismuluigi al evolugieispeciei
la fel se intAmpli gi cu comporramenrulsiu(t,). O dinami
similari poate fi observati in sistemelesociale.Structu
biologici a unui organism corespunde infrastructurii
materiale a unei societigi, care intrupeazi, cultura socierilii
Pe misuri ce cuhura evolueazi.,la fel se intimpli gi
infrastructura ei - ele co-evolueazi prin influenge recipr
continue.
Influengele infrastructurii rnateriale asupra
tamentului gi culturii unui popor sunt semnificative, mai
ales in cazul tehnologiei, de aceea analiza tehnologiei q
devenit un subiect important in teoria sociali, in,
cadrul, cit gi in afaratradtgieimarxiste (30). "tAt
f38 I Viafi, minte 9i societare
Semnificalia ,,tehnologiei",la fel ca gi ceaa ,,gtiin1ei",s-
I schimbat considerabil de-a lungul secolelor. CuvAnnrl
grecesc original tecbnologia, dedus din techne (,arti'),
tnscamni un discurs despre arte. CAnd termenul a fost
utilizat pentnr prima dati in limba englezi in secolul al
XViIJea, el se refereala o disculie sistematici despre,,artele
lplicate", sau me$te$uguri,ajungAnd treptat si desemneze
ehiar acele megteguguri.La inceputul secolului al XX-lea,
rcmnificagiaa fost extinsi pentru a include nu doar uneltele gi
moginile, ci gi metode gi tehnici nemateriale, insemnind o
tplicare sistematici a oriciror asemenea tehnici. Astfel,
vorbim de ,,tehnologii de management", sau ,,tehnologii de
dmularel'. Majoritatea definigilor acruale ale tehnologiei
rubliniazi legitura ei cu gtiinga.Sociologul Manuel Castells
definegtetehnologia ca ,,un set de unelte, reguli gi proceduri
prin care cunoa$tereagtiingifici este aplicati unei sarcini
:pecificeintr-un mod reproductibil' 0t).
Tehnologia, insi, este mult mai veche decAtgtiinga.
Originile sale se gisescin fabricareauneltelor gi dateazi de
ln inceputurile speciei umane, cAnd limbajul, congtiinga
reflexivi gi abilitatea de a fiuri unelte au evoluat im-
prcunatrz).in consecingi, primei specii umane i s-a dat
numele de homo habilis (,omul indemAnatic'), pentru a
(33).
dcsemna capacitatea sa de a fiuri unelte sofisticate
Tehnologia este o caracteristici definitorie a naturii umane:
istoria ei include intreaga istorie a evolugiei umane.
Fiind un aspectfundamental al naturii umane, tehno-
logia a modelat in chip esenlial epocile succesiveale civi-
lizagiei 0+). Caracter:uilm marile perioade ale civilizagiei
umane in termenii tehnologiilor lor - de la Epoca de Piatri,
Epoca de Bronz gi Epoca de Fier pAni la Era Industriali gi
Reditatea socialaJ tSl
 Era Informagiei. De-a lungul mileniilor, dar, in special,de la Aceasti scurti discugiedesprerelagiareciproci dintre
Revolulia Industriali, voci critice au ari.tat ci infl r,'hnologiegi culturi, la care voi reveni de mai multe ori in
cadru
tehnologiei asupra viegii gi a culturii umane nu l,,rginile care urmeazi, incheie schila mea a unui
intotdeauna benefice. La inceputul secolului al XIX ristemic unificat pentru ingelegereaviegii biologice 9i
\flilliam Blake a blamat ,,inrunecatele mori saranice" s,rciale.in restul acesteicirgi, voi aplica acest nou cadru
industrializarii in cregteredin Marea Britanie. Citeva decenii r'onceptual la cAteva dintre cele mai acute Problemele
sociale gi politice ale epocii noastre - administrarea
maitirziu, Karl Marx aveasi descrieintr-un mod viu gi
gionant groaznicaexploatare la care erau supugi .rrganizaliilor umane, provocirile gi pericolele globalizirii
(.conomice,problemele biotehnologiei 9i planificareaunor
britanici din industriile danteliriei gi ceramicii 0s).
comunitigi sustenabile.
Recent, criticii au evidengiat tensiunile in cregtere
dintre valorile culrurale gi inalta tehnologie (36).Avocalii,
tehnologiei minimalizeazi adeseaacelevoci critice, prerin.
zind ci, tehnologia in sine esteneutri: ea poate aveaefecte,
benefice sau diunitoare depinzind de cum esre utrlizatl,
Acegti aplritori ai tehnologiei nu reahzeazi, insi, ci o
tehnologie specifici va modela intotdeauna narura umani
intr-un mod specific, intrucAt uttlizarea ei este un aspect
fundamental al naturii umane. Dupi cum explici istoricii
Melvin Kranzberg gi Carroll Pursell:

spuneci tehnologianu estestrict neutri, ci are

"A
tendingeinerentesauci-giimpunepropriilesalevalori,nu
inseamnidecAtrecunoa$rerea faptului ci, fiind o parrea
culturii noastre, ea influengeazi modul cum ne
comportim gi ne dezvolti.m.Deoarece foamenii]au avut
intotdeauna o formi oarecare de tehnologie, aceastaa
influengat narura gi direclia dezvoltirii lor. Procesul nu
poate fi oprit, nici relagiei nu i se poare pune capit; el
poate fi doar ingelesgi, si sperim, direcgionatcitre nigte
obiectivedemne [de neamul omenesc]"04.

Realitateasocidn I tct
140 | Viati, minte $i societate

,I
 provocerile
secoluluix xi
 viatd 9l conducere
,
in organizalii
in ultimii ani, narura organizagiilor umane
tliscutata-pe larg in cercurile
a fost iil
gi de afaceri, ca un
riispuns la sentimentul larg raspandit
-"rrlg.ri"i. ci afacerile
ai" .iu
dc astizi necesiti tr"rrrforliri fundamentale. Schimbarea
urganizagionali a devenit o temi dominanti
in literatura
managerialagi numerogi consultanli de afaceri gin
seminarii
rlcspre,,managementul schimbirii,i.
In ultimii zece ani am fost invitat si vorbesc la
cAteva
conferinge de afaceri, fiind frapat, la incepur,
de nevoia
puternic resimgiti de schimbare organizalionali pe
care am
i'tAlnit-o. Corporagiile pireau ,;'' fi" m"i prri"rrice
ca
afacerile dominau in mod evident potiti.";
'iciodati; i",
profiturile 9i cursurile acEiunilor majoritigii
.o-p"rrlilo,
rtingeau valori firit precedent. Lucrurile p"r"".r,
iutr-adevir, sa meargi foane bine pentru afaceri.
Atrrnci de
cc sevorbea atAt de mult despre,.hi-biri fundamentale?
Pe mlsuri ce asculram discugiile dintre oamenii
de
afaceri de la acesteseminarii, irr."plr, curAnd si vid o
irnagine diferiti. Liderii lumii"- afaceiilo,
,rrrr, supugi in
prezentunui stres enorm. programul lor de munci
ot" _"i
Iung ca niciodati, 9i mulgi dinire ei se plAng
ci nu au timp
pcntru relaEiipersonalegi au grea p.rgio" s"tiJ".gii
in rri"gi, il
ciuda prosperitigii materiale in .r"gr.r..
Din .o"rior,
companiile p"t purernice, dar ei se simt mAnagid. foaele
lgl
piegei mondiale gi nesiguri in faga rurbulengei
p. .rr. ,r, o
pot nici prevedea,nici ingelegepe deplin.

schimbi in prezent cu o vitezi incredibili. Piegelese
gleazdrapid 9i interminabilele fuziuni 9i achizdii
rative impun or ganizagttlorimplicate schimbiri culturale
structurale radicale - schimbiri care depigesc
de adaptare ale oamenilor, coplegind deopotrivi indivizii
organizagiile. Ca urmare, printre manageri existi un
timent profund gi atotcuprinziltor ci, oricAt de mult
munci, lucrurile nu pot fi ginute sub control.
Complexitate gi schimbare
Ca:tza fundamentali a acestei indispozigii
care domnegte printre liderii lumii afacerilor pare si
enorma complexitate carea devenit una dintre caracteristi
principale ale societigii industriale actuale. La i
acestui nou secol, suntem inconjuragi de sisteme extrem
complexe carepatrund in tot mai mare misuri aproape
aspecteleviegii noastre. Complexitigile acesteaar fi fost
de imaginat fie 9i numai cu o jumitate de secolin urml -
me4ul global gi sistemele de radio gi televiziune,
nicagiileinstantaneela nivel global prin mijlocirea unor
electronice din ce in ce mai sofisdcate, organizagiile
nalionale gigant,uzinele automatizareerc.
Uimirea pe care o simgim conternplAnd
minuni ale tehnologiilor industriale gi inforrnagionale
nuanlati de un sentiment de nelinigte, daci nu chiar
disconfort. Degi acestesisteme complexe conrinui s5.
liudate pentru sofisticarea lor in continui cregtere,
admite, in tot mai mare misuri, ci ele au adus cu sine
146 | Provocirile secoluluiXXI
nrediu de afaceri gi organizagional practic de nerecunoscur
din perspectiva teoriei gi a practicii managementului
trudigional.
Ca gi cum acesrlucru nu ar fi indeajuns de alarmant,
devine din ce in ce mai limpede ci sistemelenoasrre indus_
triale complexe, arAt cele organizagionale,cAt gi cele tehno_
logice, sunt principalele foige dirrr,.rg"rii me,
diului "1"
-otri.. amenirrg"r"
scari globali gi principala
.la penrru
fupravieguireape rermen lung a omenirii. Ca si construim
I socierare durabili penrru copiii nogtri gi generaliile
viitoare, se impune o reproiectar. furrd"*.ntali a *rrlior"
dintre.tehnologiile gi initirugiile noasrre sociale,penrru
a
lcoperi intervalul larg dintre obiectivele oamenilor gi
drtemele sustenabileecologic ale naturii (1).
La prima vedere,situagiaaceastapare paradoxala.
Daci
privim mediul natural inconjuritor, vedem
schimbare
Continui, adaptare gi creativitate, orgenizafiile noastre
de
lflceri par, insi, incapabile de schimbiii. De_al*g.rl
anilor,
Viagi 9i conducerein organizaliil 147
am ajuns si realizez ci originile acestui paradox se afli
natnra duali a organbagilor umane 0). Pe de o Parte, ele
institulii sociale destinate unor scoPuri specifice, cum ar
cAgtigurile financiare ale acgionarilor 1or, distribuirea
politice, transmiterea cuno$tin elor sau rispAndirea credi
religioase.in acelagitimp, organizagitlesunt comunitali
oameni care interacgioneazLintreele Pentru a stabili relagii
se ajuta intre ele gi a da un sensla nivel personal activitigi
lor zilnice.
Aceste doui aspecte ale organizaliilor corespund
doui tipuri foarte diferite de schimbare.Multe CEO
dezamigitein eforturile lor de a infiptui schimbiri, in
parte deoarece ele igi vid companiile ca pe nigte
construite in vederea atingerii unor obiective precise,
atunci cAnd incearci si le modifice planul, ei vor schi
previzibile gi cuantificabile ale intregii structuri.
Auzim adeseaci oamenii din organizagir se
schimbirilor. in realitate, oamenii nu se oPun
ei doar nu vor ca acesteasi le fie impuse. Vii fiind, indivi
comunitigile cirora le apa4in sunt deoPotrivi stabile
supuse schimbirii gi dezvoltfui, dar procesele lor
schimbarenaturali sunt foarte diferite de schimbirile
zagionaleplinuite de expe4ii in,,replanificare" 9i ordonatei
lavM.
Pentru a r ezolva pro blema schimb irii ot ganizagi
ffebuie, mai htai, si ingelegem procesele naturale
schimbare care sunt Parte comPonenti a tuturor
vii. O dati ce vom avea aceasti inlelegere,Putem incepe
planificim in mod corespunzitor procesele de schi
organizagionali gi sl creim organizagi umane care sa
adaptabilitatea, diversitatea gi creativitatea viegii'
148 | Provocirile secolului XXI
Potrivit modului sistemic de a ingelegevnga, sistemele
vii se creeazi sau se re-creeazi continuu transformAndu-gi sau
lnlocuindu-gi componentele. Ele suferi schimbiri structurale
continue, dar igi pastreazAtotodati tiparele de regea ale
(4). ingelegerea viegii tnseamni
organizirti inlelegerea
proceselor saleinerente de schimbare. Se pare ci schimbarea
organizagionali va apirea intr-o lumini noui cAnd vom
lngelege clar, in ce mlsuri gi in ce fel, organizagiile umane
runt vii. Dupi cum afirmi teoreticienii organizagionali
Margaret'$(heatley gi Myron Kellner-Rogers: ,,Viagaeste cel
mai bun profesor in domeniul schimbirii"
(5).
Ceea ce propun eu, urmAndu-i pe \Theatley gi I
Kellner-Rogers, este o solugie sistemici la problema schim-
birii organizagionale, care,la fel ca multe solugii sistemice,
rezolvla nu doar problema respectivi, ci gi altele cAteva.
tngelegereaorganizaglllor umane in leirnenii sistemelor vii,
ultfel spus in termenii regelelor neliniare'tnmplexe, este
probabil si duci la noi perceplii ale naturii complexitigii, gi
qstfel si ne ajute si facem faga complexitagilor mediului de
ufaceridin zilele noastre.
Mai mult, ea ne va ajuta si proiectim organizagii de
rufacericare si fie durabile ecologic, deoareceprincipiile de
organizare ale ecosistemelor, care stau la baza durabilitigii,
sunt identice cu principiile de organizare ale tuturor
sistemelor'vii. S-ar pirea agadar,ci ingelegereaorganiza-
liilor umane ca sisteme vii este una dintre provocirile
csengialeale timpului nostru.
Existi un motiv suplimentar pentru care ingelegerea
sistemicl a viegii este de maximi importangi in mana-
g,ementul organizagiilor de afaceri actuale. De-a lungul ulti-
melor cAtevadecenii am asistatla aparigiaunei noi economii,
Viati 9i conducerein organizagii| 149
 modelati decisiv de tehnologiile informagiei gi comunicirii,
gi, in care, procesareainformagiei gi crearea cunogtinlelor
gtiingifice gi tehnologice sunt principalele surse de produc-
tivitate (6).Potrivit teoriei economice clasice,surselecheie ale
bogigiei sunt resursele naturale (in particular pimAntul),
capitalul gi munca. Productivitatea rezulti prin combinarea
eficienti a acestortrei surseprin managementgi tehnologie.
in economia actuali, atAt managementul, cAt gi tehnologia
sunt legate tn mod esenlial de crearea de cuno$tinle.
Cregterile de productivitate nu vin din mai multa munci, ci
din capacitatea de inzestrare a muncii cu noi capacitiEi,
bazate pe o noui cunoa$tere. Astfel ci ,,managementul
cunoagterii",,,capitalul intelectual" gi,,invigarea organi-
zagionall" au devenit concepte noi gi importante in teoria
managementului0.
Potrivit viziunii sistemice asupra viegii, aparigia
spontani a ordinii gi dinamica cuplajului structural, care au
ca rezultat schimbirile structurale continue cate carac-
terizeazl. toate sistemele vii, sunt fenomenele de bazl,
subiacente procesului de invigare (8).in plus, arn vizut ci.,
crearea cunoagterii in regelele sociale este caracteristica
esenliali a dinamicii culturii(e). Combinarea acestor
percep$ii gi aplicarea lor la invigarea organizagionalane
permite si clarificam condigiile in care au loc invaEareagi
crearea de cunoagtere gi si deducem linii ciliuzitoare
importante pentru managementul organizagiilor actuale,
orientate spfe cunoagtere.
150 | Provocirile secolului XXI
,l
Metafore in management
Ideea de bazi a managementului, subiacenti atAt
trrrriei, cAt gi practicii sale, este de a indruma o organizagie
int r-o direcgieconsistentl cu scopurile gi obiectivelesale(10).
ffr.ntru organizagttlede afaceri, acesteainclud cu precidere
,'lricctive financiare gi, prin urmare, a$a cum subliniazi
teoreticianulmanagementuluiPeter Block, preocuparile de
f ale managementului sunt definirea scopului, ur'tlizarca
',rz,i (11).
lrrrtcrii gi distribuirea avugiei
Pentru indrumarea eficienti a unei organizaTli,
nr:lnageriitrebuie si cunoasci in aminunt cum funcgioneaza
,',r, gi deoareceproceselegi tiparele de organizare relevante
lrot fi foarte complexe, mai ales in corporagiile mari de azi,
rrrrrnageriiau folosit in mod tradigional metafore pentnr
r,lcntificareaperspectivelor de ansamblu.Teoreticianul orga-
niz.agional Gareth Morgan a analizatmetaforelecheie folosite
lx,ntru descrierea organizagiJ,orintr-o carte edificatoare,
Itrtagesof Organizations. Potrivit lui Morgan, ,,Mediul de
,n'ganizaregi managementesteo metafori. Teoria gi practica
nlilnagementului sunt modelate de un proces memforic care
(t2).
irrfluengeazi practic tot ceeace facem"
Printre metaforele-cheiediscutatede Morgan se nu-
rrrirri organizagirle ca magini (f.ocalizatepe control gi efi-
t'icnga),ca organisme (dezvoltare, adaptare),creiere (invi-
(irrea organizagionala), culturi (valori, credinge) gi sisteme
.le guvernare(conflicte de interese,putere). Din punctul de
vedereal cadrului nostru conceptual,vedem ci metaforele
,,rganismului gi ale creierului se adreseazidimensiunilor
biologici gi, respectiv, cognitivi ale viegii, in timp ce
rnetaforele culturii gi ale guvernirii reprezinti diferitele
Viati gi conducerein organizalii | 151

organizaglllor, ca sistemevii.
Intengiamea estesi trec dincolo de nivelul metaforic
si vid in ce masuri organizagiile umane pot fi literalmen
ingeleseca sisteme vii. inainte de aceasta,insi, va fi util
revedem istoria gi principalele caracteristici ale
maginii. Ea este o parte integranti a paradigmei mecanici
mult mai largi formulata de Descartesgi Newon in secolul
XMI-lea gi care a dominat culrura noastri mai multe sute
ani, timp in care a modelat societateaapuseanimoderni gi
(13).
influenlat semnificativ resnrl lumii
Viziunea despre univers, ca un sistern
alcituit din cirimizi elementare, a modelat pe
noastri asupra naturii, a organismului uman, a societigii
prin aceasta,9i a organizagtilor de afaceri. Primele teo
mecanicisteale managementului au fost teoriile clasicede
t tzrzI
inceputul secolului al XX-lea, tn care organizagitle
- "1
desemnateca ansambluri de pirgi imbinate cu precizie -
partamente funcgionale precum producgia, marketin
finangele gi personalul - legate laolalti prin linii cl
definite de comandi gi comunicagii(1a).
Aceasti viziune despre management ca o const
inginereasci, bazat| pe un proiect tehnic precis, a
perfecgionati de Frederick Taylor, un inginer.ale ci
,principii de management$tiinlific" au furnizat pi
unghiulari a teoriei managementului in prima jumitate
secoluluial XX-lea. Dupi cum subliniazi Gareth
taylorismul in forma sa originari este inci viu
numeroase regelede fast.food din intreaga lume. in
restaurnnte mecanbate care servesc hamburgeri, pizza
alte produse cu un grad inalt de standardizare.
152 | Pr6vocirile secoluluiXXI
Munca esre adesea Srganizatd, in cele mai mici
detalii pe bazaproiectelor care analizeaziprocesul totd de
produclie, gisesccele mai eficienteproceduri, dupi care le
aloci sub formi de sarcini specializate unor oameni
pregitigi si le execute intr-un mod foarte riguros.
Concepgia le revine in tntregime managerilor gi
planificatorilor, iar execulia este lisati pe seama
angajagilor(15).
Principiile teoriei clasice a managementului s-au
lmpregnat atAt de adAnc in modul cum gAndirn organi-
regiile incAt penrru majoritatea managerilor planificarea
ftructurilor formale, legate intre ele prin linii clare de
Somunicare,coordonare gi control, aproape ci a devenit o
t doua naturi. Vom vedea ci aceasti adoptare, in mare
lltisuri incongtienti, a modului rnecanicist de abordare a
managementului, este in prezent unul din principalele
obstacoleale schimbi rli organizaqionale.
Pentru a aprecia impacrul profund al metaforei
mqinii asupra teoriei gi a practicii managementului,si o
punem acum in contrast cu viziunea despre organizagli ca
tisteme vii, deocamdati tor la nivelul metaforic.
ln
Teoreticianul managementului Peter Senge, unul dintre
principalii sustinirori ai gAndirii sistemice gi ai ideii de
,organizare a procesului de invagare" in cercurile mana-
jeriale americane, a alcituit o listi impresionanti de
lrnplicagii ale acestor doui metafore pentru organizagli.
Pentru a miri contrastul dintre ele. Sengeo caracterizeazd
pe una ca o ,,magini de facut b-ani", iar pe cealalti, ca o
vie" (16).
'fiingi
O magini este proiectati de ingineri inrr-un scop
precis gi este deginuti de cineva care este liber si o vAndi.
Viali 9i conducerein organizagiiI 153

Aceasta exprimi cu exactitaft viziunee mecanicisti
organizagii. Ea implici faptul ci o companie este creati
deginuti de oameni din afara sistemului. Structura
scopurile sale sunt proiectate de management sau de
drn afari gi sunt impuse organizagiei. Daci, insi,
organizayia ca pe o fiingi vie, chestiunea posesiei devi
problematici.,,Majoritatea oamenilor din lume",
Senge,,,ar consideraprofund imorali ideeaca o persoani
fie proprietara alteia" 07). Daci organizagiile ar fi
adevirat comunitigi vii, cumpirarea gi vinzarea lor ar
echivalenti cu sclavia,iar a-i supunepe membrii ei
scopuripredestinatear fi perceputca dezumanizant.
Pentru a merge adecvat, o magini trebuie
de operatorii sii, astfel incAt ea va funcgiona in
mitate cu instrucgiunile lor. in consecingi, tot
teoriei clasice a managementului consti ln realizarea
operaliuni eficienteprintr-un control de susin jos. Fii
vii, pe de alta parte, acEioneaziautonom. Ele nu pot
niciodati controlate asemeneamaginilor. A incercagi a
acestlucru inseamnl a le lipsi de viagi.
A vedea o companie ca pe o magini implici,
asemenea,faptul ci, in lipsa unei revizii periodice de
management,ea va sfArgiprin a se defecta.Ea nu se
schimba singuri; orice schimbare trebuie planificati
altcineva. Dimpotrivi, a vedea o companie ca pe o fii
vie, inseamni a realiza ci ea estecapabila de regeneraregi
seva schimba gi va evolua tn mod natural.
,,Metafora maginii este atat de puternici", c
Senges,,,incAt ea modeleazi caracterul majoritagii
zaglllor. Acestea devin aseminitoare mai mult unor
declt unor fiinge vii, deoarece membrii lor ghndcsc
154 | Provocirile secolului XXI
despre ele" (18).Abordarea mecanicisti a managementului
a
tvut, desigur, rezultate notabile in cregterea
&ciengei gi a
productivitigii, dar a generar gi o
l"rg ,lr_
p0nditi fagi de organiziEiiL ."r" por "nimorit.t"
fi conduse asemenea
unor magini. Motivul este evidenr. Mulgi oameni
detesti si
fic trataEiprecum nigte angrenajeintr_o Laginirie.
Daci privim contrashrl dintre cele
. doui mera_
fore - magind,oersusfiinga vie - esreclar ci un stil
managerial
ghidat de metafora maginii va aveaprobleme
cu schimbarea
organizagionali'Nevoia ca toare schimbarile si fie
planificate
de, management gi impuse organizagieitinde
si genercze
rigiditate birocratica. in m"t"flra maginii nu
esre loc de
rdaptari flexibile, invigare evolugie, gi este limpede ci
9i
organizagiie administrate intr-o manieri strict
mecanicisti
nu por supraviegui in actualul mediu de afaceri,
complex,
orientat spre cunoagteregi in rapidi schimbare.
Peter Senge gi-a publicar juxrapunerea
- celor doui
metafore in prefaEala o carte remarcabili, intitulati
Tbe
'Liaing Comparry(t,).
Autorul ei, Arie de Geus, un fost admi_
nistrator de la Shell, a abordat problema^naturii
orga_
nizagiilor de afaceridintr-un unghi irrt"r"r*t. in anii ,g0,
De
Gcus a condus un srudiu penrru Grupul Shell destinat
sI
examinezechestiunealongevitiEii corporagiilor.
l*pr".rrri *
eolegii sii, el a studiat marije .orpor"jii care exisrau
de peste
o suti de ani, care au supravieguitunor schimbiri
,rr"jor" io
lumea inconjuritoare gi continuau si prospere pistrindu_gi
intacti identitatea corporativi
Studiul a analizat douazeci gi gapte de
asemenea
corporagii longevive gi a constatat ci toate aveau
in comun
o serie de caracteristici cheie (20).Aceasta l_"
d"t"r_irr"t f.
De Geus si conchidi ci sunt elastice gi longeviv.
"..1"
Viagi 9i conducerein organizalii t5S
I
 compan[ care prezinti, comportamentul
$i an
caracterisrici ale fiingelor vii. in esenli, el idenrifici ,zitor stilul managerial.
De
seturi de asemeneacaracteristici. Unul esre un tpteze inue cele doui imagini
sentimenr de comuniune gi identitate colectivi in >aniei economice.., a"re p-ar"
i
unui set de valori comune; o comunitate in care rpanie este, desigur, o enti-tate
membrii gtiu ca vor fi sprijinigi in stridaniile lor de un anumit sens pare si
fie
atinge propriile scopuri. Celalalt ser de caracteristici _.aeste si se integreze aceste
deschidereacitre lumea din af.ari, toleranEa fagd : umane. in opinia mea, vorn
pitrunderea unor noi indivizi gi idei, gi, in consecingi, ociri daci vom inEelegein
ce
abilitate manifesti de a inviga gi de a se adapr" .ro i.
. Sistemelesocialevii sunt,
rmPreruran nor. agacum am vdzut,regelede
€omunicagii cu auto-generare Q3)'.
El opune valorile unei asemenea companii cz A.."rt* inseamni ci o
0rganizagie umani va fi un sistem
invagi, al cirei principal obiectiv esre si supraviequiasci ,rir- r,r*"i daci este
gtganizati, sub forma
si prospere pe termen lung, valorilor unei unei regele,sau con[ine in
,,companii interiorul
nomice' convengionale, ale cirei prioritiEi sunt c maimici. intr_ad.*, audevenitde
mrnate de criterii pur economice. El afirmi ci ..deosebi
lurAnd un cenrrum.aiora. i*.r.r, ;;lete
l,:ffr::t1le
;;#;:il::
lfacerilor, ci gi in ,o"i"t"r. f"
neti dintre acesredoui definigii ale unei companii _ pr"r,rundeni in
[oua culruri globali in cursde ""r"Jfrr'ii
ap"rigie- '
finigia companiei economice gi cea a companiei care
in In numai cAtiva ani- Intern.t.rl
ga- se afli in centrul crizei cu care se conlrunti devenit o regea
astizi (2t).Pentru depigirea ctizei, el sugereazaci :rnici "
ut*J;";il;.: ;:T:
gerii trebuie ,,si-gi deplasezeprioritigile de la admini tzi ca interfege intre regele
de
companiilor in scopul optimizlrii capitalului, cdtre lul de pionierat al acesr;i
a nou
nistrarea companiilor in scopul optimizarii oamenilor,, nali este Cisco Systerr,
o
, cel mai mare furnizor de
comutatori gi routeri penlru Inrernet,
d", ."r.; G ;;
mulgiani, nu a deEinutni.i' m;ca,
Refelele sociale esengi,ceeace faceCiscoesresi
o'rirrg.rrr fabrici. in
produci gi si administreze
Pentru De Geus, nu conteazi. prea mult lnformagiaprin site-ul ,a" *"Ui-*Ulj"a
conrace tnrre
,,compania vie" estedoar o metafori utili, sau organi
furnizorigi cliengigi oferind ,*pr'nlf,"r;i.'
de afaceri sunr cu adevirat sisteme vii, atAt 1*n Majoritatea corporaEiilo, m"ri
de astizi existi ca
managerii se gAndesc la o companie ca fiind vie ji regete
descentralizate
Jeunitngi*"i ;;i
conectatela regelede firme
i;;i;r,ll.'il,
mici gi mijlocii care le servesc
156 | Provocirile secolului XXI
Viagi 9i conducerein organizagii
I 157
 drept subcontractori gi furnizori, iar unitigi r,rrrunitigii e4. indreptAndu_giatengia
spre o scari mai
unor corporagii diferite intrla, de asemenea, in alia Irr,rrc,sociologul Manuel Castells
argumenteazd. ci. recenta
strategicegi se angajeazi in joint ventures.Diferitele rr.volugiedin tehnologia informagiei"a
dat na$rereunei noi
ale acestor regele corporative se recombini 9i
""rnomii, strucurati in jurul fluxului de lnformard;
interconecteazi continuu, cooperAnd gi, in acelagi ti l'rrrcrii gi a avugiei in relelele financiare globale. C"r,.tt,
concurAndintre ele. rrr.riobservi ci, in intreaga societat",
,eg"l"l. d"rr"rrit o
Regelesimilare existi intre organizaglllenon-profit rrrrrr2fe1-; de organizarea acrivitigii "r,
rrl"rr", gi el a creat
nonguvernamentale (ONG-ur). Profesorii din a f crrrrenul de ,,societateregea..
fnetuork societyf pentru a
gcoali gi din gcoli diferite se interconecteazl prin ,frscriegi analizaaceast;.noui structuri
sociali (28).
electronice care includ, de asemenea,pe piringi gi di
organizagri care oferi suport educagional. Mai mult,
marea regelelora fost, timp de mulgi ani, una dintre p Comunititi de practici
cipalele activit'igi a\e organizagiilor politice de masi.
c rea ecologisti, migcarea pentru drepturile o O dati cu aparigia.noilor tehnologii
informatice gi de
migcarea feministi, migcarea pentru pace gi multe {,ruuni..r., regelelesociales_auexrins
fr"tutindeni, atlt in
migciri politice gi culturale de masi s-auorganizat ca irrrr,riorul,cAt gi dincolo de cadrul organizagiilor.penrru
(25). ca
caretranscendgranigelenagionale il trrganizafie si fie vie, insi, ,.,
suficienta
in t999, sute de asemenea organizagti de masi t,'1..lelorsociale;trebuie ca acestea "ri=" ""ir;;;;
si fie regeled".r'tip
interconectat electronic timp cAteva luni in r;rr,cial.Regelele vii, dupa cum
am vdzut, sunt auto_
coordonarii acgiunilor lor de protest de la reuni gnrcratoare. Fiecare comunicare
creeazd.gAnduri gi
Organizagiei Mondiale a Come4ului (OMS) de la Seat r.rrrnificaEii, care la randul lor
dau na$rere unei alte
Coaligia Seattle a fost extrem de eficienti in a det rrrrrunici.ri. in felul acesta,intreaga
regease genereazd, pe
reuniunea OMS gi a-gi face cunoscute lumii viziu rrr,', producAnd un context comun
de semnificagii, o
Acgiunile sale concertate, bazate pe strategii de regea, rnroa$rereimpinigiti, reguli de comportament,
o granigi
schimbat definitiv climatul politic din jurul proble ;r , idenritatecolectivi pentru ,ii.
('
glob alizir ti econ omice 6). Erienne Nfenger, teoretician
-"*brii
al organizagiilor, a creat
Aceste dezvoltiri recente arat6,clar ca regelele tllrnenul ,,comunitigi de practici,,
pe'ntru aceste regele
devenit unul din fenomenelesocialecele mai proeml r',r'ialeauto-generatoare,referindu-se
la contextul comun
ale epocii noastre. Analiza regelelor sociale a devenit ,l,.semnificagii,mai degrabi decAt
la modelul organizator,
noui abordare a sociologiei, gi este folositi de nu l'r irr mijlocirea ciruia esre generati semnifiJgia.
trr,rsuri ce, de-a lungul timpului, ,,p;
oameni de gtiingi pentru a studia relagiile sociale gi oamenii ,rr_ir"r" .rn

158 | Provocirile secoluluiXXI Viali 9i conducerein organizaEii 159

|

t\

acelagiproiect', explici \7enger, ,,ei igi dezvolti o prr
comuni, sau altfel spus, modalitigi identice de a
lucrurile gi de a le asociatntre ele, care le permit si-gi
gelul comun. in timp, practica ruultati devine o
(2e).
recognoscibili tntre cei implicagi"
lWenger al:rtl ce existi tipuri diferite de
nitigi, agacum existi tipuri diferite de relele sociale.
cartier rezidengial, de exemplu' este adesea
drept o comunitate, gi vorbim, de asemenea'de ,,co
nitatea legali" sau ,,comunitatea medicali". Tot
acesteanu sunt, in general, comunitigi de practici avl
dinamica specifici a regelelor de comunicagii a
generatoare.
'Wenger, o comunitate
Conform definigiei lui
practici are trei trisituri specifice: angajamentulreciproc
membrilor sli, o inigiativi solidara gi, in timp, un
repertoriu de rutine, reguli tacite de comPortament
(30).in termenii cadrului nostru
cunogtinge
vedem c6,angilamentul reciproc se referi la dinamica
regelede comunicagiiauto-generatoare'inigiativa solidari
scopul gi semnificagia impirtagite de toli
comunitigii, iar repertoriul comun la coordonarea
tamentelor care rezult| de aici gi la crearea unul
comun de cunogtinge
Generarea unui context comun de semnifi
cuno$tinge9i reguli de comportament sunt caractenstlcd
ceea ce eu am numit in paginile precedente ,,dinami
("). Aceasta include, in particular' crearea
culturii"
granige a semnificagiei 9i, prin urmare, a unei identi
intre membrii regelei sociale, bazati Pe un sentirnent
apartenenll, care este caracteristica definitorie a
160 | Provocirile secoluluiXXI
nirilii. Potrivit lui Arie de Geus, pentru supravieguirea
eotnpaniilor tn actualul mediu de afaceri turbulent este
erenlial ca, printre angajagii lor, si existe un puternic
rcntiment de apartenengi la organizagiegi de identificare cu
realizirile acesteia- cu alte cuvinte, un puternic sentiment
(32).
tl comunitigii
in activitigile cotidiene, cei mai mulgi dintre noi
tpr4inem unor diverse comunitigi de practici - la locul de
thunci, la gcoali, in activitigile sportive gi hobby-uri sau in
virla civici. Unele dintre acesteaposedi nume explicite gi
Itructuri formale, altele pot fi atit de informale incAt nici
micar nu sunt identificate drept comunitigi. Dar, indiferent
csre le este statutul, comunitigile de practici sunt o parte
lntegranti a viegii noastre. itt ."e" ce privegte organizagiile
umane, vedem acum ci natura lor duali ca entitili legale gi
economice,pe de o parte, gi ca nigte comunitigi de oameni,
pe de alti parte, provine din faptul ci diferitele comunitigi de
practici apar gi se dezvolti invariabil in cadnrl structurilor
formale ale organizagiei. Acestea sunt regele infor-
male - aliangegi prietenii, canale informale de comunicare
(nzvonurile') gi dte gesituri complicate de relagii - care cresc,
rc schimbi gi se adapteazi continuu la situaliile noi. Dupi
cum afirmi Etienne'Venger,
Muncitorii hi organizeazl,viaga impreuni cu
colegii9i clienlii lor direcgipentru a-giindeplini sarcinile
de serviciu.Prin aceastaei igi dezvoltl sau mengin o
congtiingide sine carele permite si triiasci, si sedistreze
gi sl satisfaciceringeleangajatorilorgi pe celealecliengilor
lor. Indiferent careestedescriereaoficiali a slujbeilor, ei
igi formeazi o practici de a faceceeace trebuie ficut. Degi
muncitorii pot fi angajagiprin conrracr de o institugie
Viati 9i conducerein organizagii| 161
 mare, in activitatea de zi cu zi ei lucreazl. cu - $i, intr-un
anume sens, pentru - o mulgime mult mai resrrAnsi de
oameni gi comunitigi ol).
in cadrul fiecirei organizagii, existi un grup
comunitigi de practici interconecrate. Cu cAt sunt
mulgi oameni implicagi tn acesterelele informale, gi cu
regelele sunt mai dezvoltate gi mai sofisticate, cu
organizagiava fi mai apti si invege, sa rispundi crearor
imprejuriri noi gi neagteptate,si se schimbe gi si evol
Cu alte cuvinte, caracterul viu al unei organizagli rezid|
comunitigile salede pracici.
Organizafia vie
Pentru a maximaliza potengialul creator gi capacitigi
de invigare, este crucial pentru manageri gi conducitorii
firme si ingeleagi interacgiunile dintre srrucrurile
planificate, ale organizaliei, gi reEelelesale informale,
generate('o). Structurile formale sunt seturi de reguli
definesc relagiile dintre oameni gi sarcini gi
distribuirea puterii. Granilele sunt stabilite prin
contracfualecare delimiteazi nigte subsisteme(
gi funcAiibine definite.Structurileformale sunt descrisei
documentele oficiale ale organizagiei - diagrame or1
zatorice, decizli, manuale gi bugete care descriu polit
formale, strategiilegi procedurile organizagiei.
Dimpotrivi, srructurile informale sunt relele
comunicagii fluide gi fluctuanre (3s).Aceste comunicaEii
includ forme non-verbale de angajere reciproci in
acliune solidari prin care se face schimb de competengegi
162 | Provocirile secoluluiXXI
t\
este generati o cunoagteretaciti comuni. Practica aceasta
irnpirtigiti creeazi granige flexibile de semnificalie, adesea
nerostite.Distincgia apartenenleila o regeapoate fi la fel de
rimpli ca abilitatea de a purta o anumiti conversagie,sau de
a [i la curent cu ultimele zvonuri.
ReEeleleinformale de comunicagii sunt intrupate in
orrmenii care se ang{1eaziin acea practic| comuni. CAnd
orrmenii se alituri, este posibil ca tntreaga relea si se
rcconfigureze; cind ei pleaci, releaua se va schimba din
nou, sau poate chiar si se distrugi. Dimpotrivi, in
organrza1TTle formale, funcaiile gi relagiile de putere sunt
turaiimportante decAt oamenii, menginAndu-sede-a lungul
ruilor, in timp ce oamenii vin gi pleaci.
tn fiecare organizagieexisti o interacgiune continui
intre relelele sale informale gi structurile sale formale.
l)oliticile gi procedurile formale sunt intotdeauna filtrate gi
rrrodificatede regelele informale, care le permit munci-
Irrrilor si-gi foloseasci creativitatea cAnd sunt pugi in faga
rrnor situagii noi 9i neagteptate.Forga acesteiinterdepen-
tlcnge devine cAt se poate de vizibili cAnd salariagii se
'tngajeazi in proteste de tip ,,munci dupi regulament'(.
[,ucrlnd strict in conformitate cu manualele gi procedurile
<rficiale,ei stAnjenescserios funcgionarea organizagiei.La
rrrodul ideal, organizagia formala recunoa$te gi sprijini
rcgelelesale informale de relagii 9i incorporeazi inovagiile
ilcestorain structurile sale.
Repet, caracterul viu al unei organiz^tii - flexibilita-
rca sa,potenlialul creativ gi capacitateade invigare - rezidi
in comunitigile sale de practici informale. Componentele
lormale ale organizaliei pot fi ,,vii" in diverse grade, funcgie
tlc cit de strAns este contactul pe care il mengin cu regelele
Viafi gi conducerein organizalii | 163
informale. Managerii cu experiengi gtiu cum si lucreze
orgenbarca informali. De regull, ei vor incredi
structurilor formale munca de rutini, gi se vor baza
organizarea informali in sarcinile care depigesc
uztaJd. De asemenea,ei vor comunica informagii c
anumitor oameni, gtiind ci acestea vor fi trecute
departe gi discutate prin canaleleinformale.
Din aceste considerente rentlti ci modul cel
eficient de a miri potengialul creativ gi de invigare al
organizagii, de a o menline vie gi vibranti, este de
sprijini gi intiri comunitilile de practici. Primul pas
aceasti stridanie va fi crearea unui cadrul social in
comunicagiile informale si prospere. Unele companii
tnfiinga cafenele speciale pentru a incuraja reuniu,
informale; altele pot recurge, in acelagi scop, la dari
seami ale conducerii, la buletinul informativ al co
la o biblioteci speciali, la retrageri off-site sau forumuri
discugii on-line. Daci li se face o publicitate susginure
interiorul companiei, astfel incAt sprijinul din
managementului si fie evident, acestemisuri vor desci
energiile oamenilor, vor stimula crearivirateagi vor pune
migcareprocesul de schimbare.
A inv6{a de la viafi
Cu cAt managerii vor $tii mai multe despre
de detaliu implicate in auto-generareeregelelor sociale,
atAt ei vor lucra mai eficient cu comunirigile de practici
organizagiei. Si vedem, deci, ce fel de lecgii
management se pot deduce din tnlelegerea sistemici
viegii (r).
164 | Provocirile secolului XXI
O regea vie rispunde la percurbagii prin schimbiri
rlructurale, gi ea alege atAt perrurbaliile de care si gini
terma, cAt gi modul cum si le rispundi (r4. Ce anume
observa oamenii depinde de cine sunt ei ca indivizi gi de
crracteristicile culturale ale comunitigilor lor de practicl.
Un anumit mesaj le va parveni nu doar datoriri volumului
tru a frecvengei sale, ci in primul rAnd datoriti semni-
ficagieipe care o are pentru ei.
Avem de-a face aici cu o deosebire esengiali intre un
lirtem viu gi o magini. O magini poate fi controlati; un
tistem viu, conform modului sistemic de a ingelegeviaga,
poate fi doar perturbat. Cu alte cuvinre, organizagrilenu
Pot fi controlare prin intervengii directe, dar ele pot fi
lnfluengate dAnduJe impulsuri mai degrabi decAt instruc-
fiuni. Schimbarea stilului convengional de management
lecesita o mutagie a percepliei, deloc ugoari, dar aduci-
torre, in schimb, de mari recompense.A lucra cu procesele
lnerente sistemelor vii inseamni ci nu trebuie si cheltuim
Omare cantitatede energiepentru a modifica o orgenizsgi*.
Nu este necesarsi o impingem, si rragem de ea ori si o
lntimidam penrru a o determina si se schimbe. Nu este o
problemi de foqi sau de energie, ci trna de semnificagie.
Pcrturbagiile semnificative vor avea pafte de atenlia
organizagieigi vor declangaschimbiri stnrcturale.
A da impulsuri semnificative in locul unor instruc-
liuni precise le poate suna mult prea vag managerilor
obignuigi si lupte pentru eficienga gi rezultate previzibile,
drr este bine gtiut ci oamenii inteligengi gi ageri rareori
executi aidoma instrucgiunile primite. Ei le reinterpreteazi.
qi le modifici, ignori unele pi4i gi adaugi altele de la ei.
Uneori poate fi vorba doar de o schimbare de accent, dar
Viagii9i conducerein organizafii I 165
 intotdeauna oamenii raspund cu versiuni noi la
giunile originale.
Aceasta se interpreteazi.uneori ca opoziEie,sau
sabotaj, dar existi gi un mod complet dif"rii de
a comporramentedocile ... $tim din experiengici imple_
lucrurile. Sistemelevii aleg intordeauna ce si ia in
sea
cum si reaclioneze.CAnd oamenii modifici instrucgir
ei rispund creariv la o perturbaEie,tntrucAt aceasta
esenJafaptului de a fi viu. in rispunsurile lor creati
regelelevii din interiorul unei organizagii genereazi,
comunici. semnificagie,afirmAndu-gilibertateade a se
crea continuu. Chiar gi un rispuns pasiv, sau agresiv
pasivitate, este o modalitate prin caie oamenii iqi eta
creativirarea.Conformarea stricti poate fi obginuti doar
pregul privirii oamenilor de viralitate qi a transformirii
in nigte robogi alienagigi apatici. Considerenrul acesra
cu deosebire important in organi zagirleactuale bazate
cunoagtere,in care loialiratea, inteligenga creativit
9i
sunt insugirile supreme.
Noul mod de a ingelegerezisrengafagi de schim
organizagionali impusi poate fi foarte eficient,
permite utilizarea crearivitilii oamenilor, in loc ca ea
si
rgnorati gi, mai mult, transformarea ei intr_o
pozitivl..Daci oameniisunr implicaEide la bun inceput
procesul de schimbare, ei ,,vor prefera si fie
fiindci procesulin sine.rt. ,.-rrificariv penrru ei. po
lui \Theatleygi Kellner-Rogers :
Nu avem nici o alti opgiune decAt si_i invitim pe
o.amenisi panicipe la procesul de regAndire, ,.proie.t"r.
tr resrrucrurare a organizagiei.A ignora nevoia de parti-
cipare a oamenilor, este in propriul nostru detriment.
Daci sunt implicagi, ei vor crea un viitor in care deja
sunt
166 | Provocirile secolului XXI
prezengi.Nu va trebui si ne asumi"msarcinileimposibile
gi epuizantede a le ovinde" solugia,de a-i face sI
"se
inroleze', sau de a stabili stimulentelecare si le induci
mentareaducela conflicte enorme,ori de cAteori liordm
schimbiri unei organizagiiin loc si ne gAndimcum si_i
implicim pe oameni in producerealor ... [pe de ahi
parte], am vizut ci implementareadecurgecu o vitezi
spectaculoasiprintre oamenii angajali in planificarea
respectivelorschimbiri 08).
Sarcina este de a face ca procesul-de schimbare si
cibi un senspenrru oameni, incl de la bun inceput, de a le
obgine parriciparea gi de a crea un mediu tn care
creativitatealor si poati inflori.
Oferirea de impulsuri gi principii ciliuzitoare in
locul unor instrucgiuni stricte duce, evident, la schimbiri
remnificative in relagiile de purere, de la dominagie
9i
control la cooperare gi participare. Aceasta este, rL
Asemenea,o implicagie fundamentald. a noului mod de a
lngelegeviaga.in ultimii ani, biologii 9i ecologii au inceput
si-gi deplaseze metaforele din zona ierarhiilor citre cea a
regelelorgi au ajuns si. realizezeca parteneriatul - tendinEa
de asociere,stabilire de legituri, cooperare gi menginerea
unor relagii simbolice - esre una dintre caracteristicile
definitorii ale viegii (3e).
In termenii disculiei noasrre precedente despre
putere, am putea spune ci trecerea de la dominagie la
parteneriatcorespundeunei treceri de la putereacoercitivl,
care folosegteameningareacu sancliuni pentru a asigura
adeziuneala ordine, gi puterea compensatorie, care oferi
recompense gi stimulente financiare, la puterea condi_
Viati 9i conducerein organizafiil 167
gionati, care incearci si dea un sens instrucEiunilor
$zvoltate in paginile precedente. intr-adevir, cred ci
educagie gi persuasiune(00).Chiar gi in organi
mrxlul sistemicde a ingelegecon$riingareflexivi gi ,"g"1"1.
tradigionale, purerea intrupati in srrucrurile formale
F.irle poare conrribui semnificativ la clarificarea dinamicii
organizagiei este intotdeauna filtrati, modificati
Svillirii organizaEionale.
subminati de comunitigi de practici care igi
Potrivit lui Nonaka gi colaboratorului siu Hirotaka
propriile lor interpretiri, pe misuri ce ordinele coboari
lfrkeuchi,
filiera ierarh iei or ganizaqionale.

intr-rrn sensstrict, cunoa$tereaeste creati doar de

Invif area organizaf ionali
Dati fiind imporranla esengiali
informagiei in actualul mediu de afaceri, ^conceptele
management al cunoagterii gi invigare organizagionald
devenit un aspect central al teoriei managemen
Natura exacti a inviglrii organizagionalea fost subi
unei dezbateri aprinse.Este ea un sisrem social capabil
invigare, sau este o comunitate care incurapazi, gi sprij
invigarea membrilor sii ? Cu alte cuvinte, invigarea
doar un fenomen individual, sauesteli unul social ?
Teoreticianul organizagional Ilkka Tuomi rrece
revisti gi analizeazi contributriile recente la aceasti
tere intr-o carte remarcabili, CorporateKnoatledge,in
propune o teorie integrativi a managementului
terii(ot). Modelul lui Tuomi al creirii cie cunoagtere
bazeaz\,pe lucririle mai vechi ale lui Ikujiro Nonaka,
care a introdus in teoria managementului conceptul
,,companie creatoare de cunoagtere" gi a fost unul di
principalii contribuitori la noul domeniu al
Perrtru Polanyi, cunoa$rereataciti este intotdeauna o
tului cunoagterii Fz).Concepgiile lui Tuomi asupra
organizagionale sunr intru totul comparibile cu
th'textul de semnificagiidin care cunoscitorul dobandegte
tt'r.lgterea expliciti. Contextul acestanerostit, .rrrror..rt gi
168 | Provocirile secoluluiXXI
indivizi Prin urmare, cunoa5terea organizagionald,
trebuie inleleasi ca un proces care ampliiicn
"org"rri_
zllional' cunoa$rereacreati de indivizi gi o cristalizeazi
ca
(t parte a regeleide cunoagterea organizagiei@).
In centrul modelului creirii de cunoagtere al lui
rtrtka gi Takeuchi se afli distincEiadintre cunoagrerea
iciti 9i cea raciri, introdusi in anii 'g0 de filozoful
raelPolanyi.in timp ce cunoa$terea expliciri poatefi
rurnicatigi documentati prin limbaj, cunoagtereataciti
dobAnditaprin experiengagi rimAne adeseaintangibili.
rakagi Takeuchi argumentea zi ci,, degicunoa$rereaeste
otc{eaunacreati de indivizi, ea poare fi scoasi la lumini
rxtinsi de organizaqieprin interacgiunile sociale in care
il()ir$tereatacitl estetransformati in cunoagtereexpliciti.
fcl, degi creareadecunoagtereesreun procesindividual,
rlificareagi expansiuneaei sunt pro..r" sociale
care se
tntre indivizi@).
Aga cum arari Tuomi, este realmenre imposibili
o
are neri a cunoa$rerii in doui ,,tulpini,. diferite.
rndigie penrru cunoa$rereaexpliciti. EJ furnizeazi
Viagi 9i conducerein organizag,ii 169
|

II
 sub numele de ,,simg comun", care apare dintr-o regea
convenlii culturale, este bine cunoscut cercetitorilor
domeniul inteligengei arrificiale ca o sursi majori
frustrare. Acesta este motiyul pentru care, dupi mai
decenii de eforturi epuizanre, ei nu au reugit inca si
grameze computerele asdel ca acesreasi ingeleagi in
mod cAt de cAt semnificativlimbajul uman(ot).
Cunoagtereatacitl"estecreati de dinamica culturii
rezulti dintr-o regeade comunicagii (verbale gi non
in cadrul unei comunitigi de pracrici. Prin
invigarea organizalionali este un fenomen social,
cunoagtereataciti pe care se bazeazS,intreaga cu
expliciti estegeneratacolectiv. Mai mult, savangii
au ajuns sl rcalizeze ci pAni gi crearea de
expliciti are o dimensiune sociala, dati fiind
intrinsec sociali a congtiingeireflexive (06).
Aceste perceplii au implicagii importante
domeniul managementului cunoagterii. Ele aratd.fira
de indoiali ca tendingalarg rispAndita de a rrara cunoagre
ca pe o identitate independentl de oameni gi de contextul
social - un lucru carepoate fi reprodus,transferat,cuanti
gi comercializat- nuva imbunitagi tnviEareaorganizagio
Dupi cum afrmi Margaret \Theatley: ,,Daci vrem si
in managementul cunoagterii, trebuie si ne preocupam
nevoile gi dinamica umani... Nu cunoagtereaesreactivul
capitalul. Oamenii sunt" (44.
Viziunea sistemici asupra invigarii organizaEi
intiregte lecgiape care am deprins-o din ingelegereaviegii
organizagiileumane: cea mai eficienti metoda de a
potenlialul de invigare al unei organizagtieste de a-i susgi
gi intiri comunitigile de practici. intr-o organizagie
erte vie, creare^ cunoagterii este naturali, iar impirtigirea
eelor invigate cu prietenii gi colegii genereazi
satisfacaie
Umani. Ca si o citim inci o dati pe r$fheatley:
,,A lucra
Pentru o organizagiecare igi propune si creeze cunoa$tere
frte o morivagie minunari, nu fiindci organizagiava
fi mai
profitabila, ci fiindci vom simEi ci ne triim
(+t). mai plenar
viaga"
Aparifia noului
Daci vitalitatea unei organizagii rezidL in
comunitigile sale de practici, gi dacl crearivirarea,
lnviEarea,schimbarea gi Jezvoltar"" ,.rn, inerenre
rururor
listemelor vii, cum se manifesti efectiv acest proces
in
relelele gi comunitigile vii ale organizagiei ? penrru
a
rlspunde la aceasti intrebare, trebuie si ne indreptam
ttenlia asupraunei caraceristici cheie a viegii cu care
,,"_"*
IntAlnit deja, de mai multe ori, in paginile precedenre _
aparigiaspontani a unei noi ordini. A."r, fenomen
de
Brnergenga se produce in punctele critice de instabilitate
narurii", cum a numit-o filozoful Alfred North r$Thitehead
- €steo proprietatea tuturor sistemelor vii.

170 | Provocirile secoluluiXXI

Viafi 9i conducerein organizaEiil L7l

'l
I
I

comunitate de practici. Fiindci are semnificalie pentru
acegtia vor dori si fie perturbagi 9i vor circula
informagia prin regelele organizaliei. Pe misuri
traverseazi diferite bucle de feed-bach,se poate ca i
malia si fie amplificati gi extinsi, eventual intr-o
mlsuri incAt organizagiasi, nu o mai poati absorbi
stareasaactuali.Cind seintAmpli acestlucru, inseamni
s-aatinsun punct de instabilitate.Sistemulnu mai poate
integreze noua informagie in ordinea sa existenti; el
forgat si-gi abandonezeunele structuri, comportamente
credinge. Rezultatul este o stare de haos,
incertitudine gi indoiali; iar din starea aceastahaotici
na$tere o noui formi de ordine, organizatl in jurul
noi semnificagii.Noua ordine nu a fost planificati de
individ, ci s-a ivit ca rezultat al creativitigii colecti
organrzaf,teL
Acest proces implici o serie de stadii distincte.
primul rlnd, trebuie si existe 'o anumiti deschidere
interiorul organizagiei,o disponibilitate de a fi perturbat
scopul de a pune procesul in migcare; gi este nevoie
existe o relea activl de comunicagii cu muldple bucle
feed-bach cere si amplifice evenimentul
Urmitorul stadiu estepunctul de instabilitate, care
resimgit ca tensiune, haos, incertitudine sau cnza.
aceasti fazi, sistemul fie este nimicit, fie trece intr-o
stare de ordine, ceracterizata de noutate gi implicind
experienli a creativitalii perceputi adeseaca magie.
Si examinim mai indeaproape acestestadii.
dereainigiali la penurbagiilevenite din parteamediului
proprietate de bn\. a viegii. Organismele vii trebuie si
deschise unui flux constant de resurse (energie gi
172 | Provociirile secoluluiXXI
pentru a rimAne in viagi; orgenizagttleumane trebuie si fie
deschise unui flux de resurse mentale (informagii gi ider),
precum gi fluxurilor de energie gi materiale care sunr paraea
producgiei de bunuri Ei servicii. Deschidereaunei organizagii
la noi concepte,la noi tehnologii gi Ia o noui cunoa$tereeste
un indicator al caracterului siu viu, al flexibilitigii gi al
capacitigilor salede invigare.
Experienga instabilitigii critice care duce la
emergenli implici, de reguli, emogii puternice - teami,
confuzie, nesigurangi de sine sau durere - 9i, poate, chiar,
si ajungi la. o crizi, existengiali. Aceasta a fost experienga
micii comunitigi de fizicieni cuantici in anii '20, cAnd
explorarea lumii atomice gi subatomice i-a pus in contacr
cu o realitate stranie gi neagteptati. in stridaniile lor de a
ingelege aceasti noui realitate, fizicienii au congtientizat
dureros faptul ci conceptele lor de bazi, limbajul gi
intregul lor mod de gAndire erau inadecvate penrru
descrierea fenomenelor atomice. Pentru mulgi dintre ei,
perioada aceasta a fost una de intensi crizi emogionali,
cum a descris-ocu multi insuflegire'Werner Heisenberg :
imi amintesc de discugiile cu Bohr care se
prelungeaumulte ore, pAni foarte drziu in noapte,gi se
terminau aproape in disperare; iar cind, la sfArgitul
discugiei,mi duceamsi mi plimb singur in parcul din
vecini,tate,imi repetam,iar 9i iar, intrebarea:Poate oare
natura si fie atAtde absurdi cum ne pare noui ci estein
acesteexperimenteatomice(so) ?
Le-a trebuit mult timp fizicienilor cuanri$ri si
depigeasci aceasti crizl., dar, in final, risplata a fosr mare.
Din luptele lor emogionale gi intelecruale s-auivit percepgii
Viali 9i conducerein organizagiiI 173
 profunde ale naturii spaliului, timpului gi materiei, gi
dati cu ele contururile unei noi paradigme griingifice (sr).
Experienga tensiunii gi a crizei de dinaintea
noutilii le estebine cunoscuti artigtilor, care,adesea,
procesul de creagie covArgitor, dar, cu toate acest€ili
persevereaziln el cu ribdare gi pasiune. Marcel
oferi o frumoasi mirturie a experiengei artistului in
capodoperasafn cdutareatimpului pinrdut:
Este adeseavoia spiritului creator si. nu mergem
pAni la ultima limiti a suferingel$i realitateacea mai
teribili ne aduce,o da:ia, cu suferinga,bucuria unei mari
descoperiri,fiindci di, pur gi simplu, o formi noui 9i
clari faptului la care reflectim de multi vreme firi siJ
binuim 62).
Bineinples, nu este necesarca toate experiengelede
crizi gi emergengi si fie extreme. Ele apar intr-o gami largi
de intensitigi, de la mici intuigii brugte la transformiri
dureroase gi insufleEitoare. Ce au ele in comun, este un
sentiment de nesigurangigi pierderea controlului, careesre
cel pugin inconfortabil. Artigtii gi algi oameni creativi griu
cum si f.acl f.aga acesrei incertitudini gi pierderi a
controlului. Romancierii relateazi., adesea, cum, in
decursul procesului de creagie,personajelelor capiti o
viagi proprie, povestireaparAndsi se scrie singuri; marele
Michelangelone-alisat o imagine de neuitat a sculptorului
care indepirteazi. marmura de prisos pentru a permite
statuii si iasi la lumini.
Dupi o imersiune prelungiti in nesigurangi,
confuzie gi indoiali, brusca aparigie a noului esre lesne
resimgiti ca un momenr magic. Artigtii gi oamenii de
174 | Provocirile secoluluiXXI
lriingi au descris,adesea,momentele acesteade uimire 9i
veneralie fuacare o situagie confuz| gi haotici se cristali-
r,errzimiraculos Pentru a revela o noui idee, sau solugiala o
problemi pAni atunci de nerezolvat. intrucAt procesul de
enrergenli este profund neliniar, implicAnd multiple bucle
,lefeed-bach,el nu poate fi analizat complet cu modalitigile
lloastre liniare, conven[ionale, de ralionament, 9i, ca
rrrmare,avem tendinp de a-l experimentacu un sentiment
nlmisterului.
i" organizagille umane' solugiile emergente sunt
crcate in contextul unei anumite culturi organizagionale,9i
nu pot fi, in general,transferateunei alte organizagii,cu o
culturi diferiti. Aceasta tinde si fie o mare problemi
pcntru liderii din lumea afacerilor care, bineingeles,sunt
ftrarte dornici sl copieze o schimbare organizagionali de
srrcces. Ei sunt inclinagi si copiezeo noui structure care s-a
rlovedit reugiti, dar firi si transferegi cunoagtereataciti 9i
contextul de semnificagiicare i-au dat na$tere.
Emergenfi qi proiect
Pretutindeni in lumea vie, creativitatea viegii se
cxpriml prin procesul de emergenli. Structurile care sunt
create in acest proces - structurile biologice ale organis-
melor vii, la fel ca gi structurile sociale din comunitagile
umane - pot fi numite in mod oPortun ,,structuri
cmergente".Anterior evolugieioamenilor, toate structurile
vii de pe planeti erau structuri emergente. O dati cu
cvolulia umani, au intrat in io. limbajul, gindirea
conceptuali gi toate celelalte caracteristici ale congtiingei
Viagi 9i conducerein organizagii| 175
 reflexive. Aceasta ne-a permis sl ne formim
mentale ale obiectelor fizice, si formulim scopuri
strategii, gi astfel si creim structuri planificate.
Uneori vorbim de ,,planul" structural al unui fir
iarbl, sau al aripii unei insecte, dar ficAnd aceastafolosi
un limbaj metaforic. Aceste structuri nu au fost plani
ele s-auformat in decursul evolugiei viegii gi au supravi
prin selecgie naturali. Ele sunt structuri emergen
Planificarea necesiti capacitateade a forma imagini men
gi tntrucit aceasta,dupi cite ttim, estelimitati la oameni
la celelalte maimuge antropoide, nu existi, in general, ni
un plan in naturi.
Structurile planificate sunt intotdeauna
intr-un scop gi congin o anumiti semnificalie €). in
neumani nu existi scop sau intengie. Avem,
tendinga si atribuim un scop formei unei plante,
comportamentului unui animal. De exemplu, vom
ci o floare are o anumiti culoare ca si atraga insectele,san
ci o veverigi aduni nuci ca sa aibi provizii de hrani iarna;
dar acesteasunt proiecEiiantropomorfe care atribuie unor
fenomene neumane caracteristica umani a acaiunii
premeditate. Culorile florilor gi comporramentul anima-
lelor au fost modelate intr-un lung proces de evolugie gi
selecgienaturali, adeseain coevolugiecu alte specii. Din
punct de vedere gtiingific, in naturi nu existi nici scop, nici
planificals €a).
Aceasta nu inseamni, ca viaga este hazard pur gi
lipsiti de sens, cum ar vrea si creadi gcoala de gAndire
mecanicisti neo-darwinisti. ingelegereasistemici a viegii
recunoa$te ordinea omniprezenti, auto-organizarea gi
inteligenga manifesti in intreaga lume vie gi, agacum arn
176 | Provocirile secoluluiXXI
ytzur, con$tientizarea acestui fapt este pe deplin consis-
tentir cu o perspecrivi spirituali asupra viegii (ss).Totugi,
presupunereateleologici dupi care scopul este inerenr
frrromenelor naturale este o proiecgie umani, deoarece
l'rrpul este o caracteristici a congtiingeireflexive, care nu
existi in natura liberi (56).
OrganizaEltle umane contin intotdeauna atAt struc_
turi planificatecat gi emergente.structurile planificate sunt
rtructurile formale ale organizaliei, agacum sunt descrisein
tl,,cumentelesaleoficiale. Structurile emergenresunt create
rle regelele informale gi comunitigile de pracrici ale
organizagiei.Cele doui tipuri de structuri sunr foane
rliferite, a$acum am vizut, gi orice organizagieare nevoie
rle ambele tipuri (t4. Structurile planificate asiguri regulile
;i rutinele necesarefuncAionirii eficiente a organvagiei.Ele
lrermit unei organizagli de afaceri si-gi optimizeze procesele
tlc producgiegi si-gi vAndi produseleprin intermediul unor
nmpanii de marketing eficiente. Structurile planificate
usigurastabilitatea.
Structurile emergente, pe de alta parte, asiguri
lloutatea,crearivitareagi flexibilitatea. Ele sunt adaptabile,
t:lpabile de schimbare gi de evolugie. in mediul de afaceri
complex din zilele noasrre, srructurile planificare pure nu
tlispun de sensibilitateagi capacitateade invigare necesare.
lile pot fi capabile de infaptuiri mirege, dar fiindci le
lipsegte adaptabilitatea, sunr deficiente cAnd se pune
problema invigirii 9i a schimbirii, 9i astfel predispusela a fi
depigite.
Nu se pune problema si renungim la structurile
planificate in favoarea celor emergente. Avem nevoie de
rmAndoui. in toate organizagitleumane existi o tensiune
intre srructurile planificare, care intrupeazi. relagiile de
Viagii 9i conducereln organizagiil 177

putere, gi structurile emergente, care reprezintl, caracte
viu gi creativitatea organizagiei. Dupi cum se expri
Margaret Vheatley,,,dificultigile din cadrul organizagu
sunt manifestiri ale viegii care se afirmi impotriva put,
de control" (s8).Managerii abili ingeleg interdepende
dintre plan gi emergenli. Ei griu ci in actualul mediu
af.aceriturbulent, provocarea pentru ei este si gi
echilibrul corecr intre creariviratea emergengei
stabilitateaplanificirii.
Doui tipuri
de conducere
Gisirea echilibrului corecr intre planificare
emergenli pare si necesite combinarea a doua . ti
diferite de'conducere.IdeeatradiEionali despreun liderls
cea a unei persoanecapabilesi aibi o viziune, pe care si
articuleze clar gi si o comunice cu pasiune gi carismi.
asemenea, liderul este o persoani ale carei
intrupeazd, anumite valori, care servesc drept st
citre care si tindi algii. Abilitarea de a degine o vizi
clari despreo formi sau o srarede lucruri ideali, este
ce liderii tradigionalio au in comun cu designerii.
Celilalt tip de conducereconsri in a facilita aparigi
noului. Aceasra tnseamni a crea condilii in loc de a
{ prirnul, rAnd construirea gi alimentareaLor r"g"l.
directive gi de a folosi puterea auroririgii pentru
imputernici pe algii. Ambele tipuri de conducere sr
legate de crearivirare. A fi lider inseamni si creezi
viziune; tnseamni sa mergi ,acolo unde nimeni nu a j
fost. inseamni, de asemenea,si permigi comunitilii
intreg si creeze ceva nou. Facilitarea emergengei
f.acilitarea creativit igii.
178 | Provocirile secoluluiXXI
I
l
A avea o viziune este esengial pentru succesul
pricirei organizagii, fiindci toate fiiniele
umane au nevoie
d simti ci acgiunile lor sunt semnificative gi indreptate
lpre obiective precise. La nivelul organizayei, oamenii
trebuie si aibi senrimenrul ci gtiu irrcoiro seinireapti.
O
Viziune€ste_o imagine mentall a ceeace vrem si realizim,
dlr viziunile sunt mult mai complexe decAt scopurile
eoncrete gi tind si desfidi exprimarea in termeni rag-ionali
obignuigi. Obiectivele pot fi misurate, in timp ," u.uziun
lrte calitativi gi muh mai greu tangibili. ^
Ori de cite ori trebuie si exprimim imagini
subtile
$ complexe, rec'rgem la metafore, astfel J ,rr., .r."
lurprinzitor ci metaforele joaci un rol crucial in formu_
hrea viziunii unei org^ob^gii(sr).Adesea, viziuqea rimine
*clari cAri vreme incercim si o explicim, dar se clarifici
dintt-o dati cAnd gisim metafora poiriviti. Abilitatea de a
g*prima o viziune in metafore, de a o arricula astfel incAt
si
fle ingeleasigi adoptati d" toii, esre o calitate eserrEi"li-"
Sonducerii.
Pentru a facilita efectiv emergenla,liderii de comu_
nitlgi trebuiesi recunoascigi sai"g"l."g-i diferiterestadiiale
leestuiproces fundamentalal viegii. Ag" ** am vdzut,
Enlcrgenga necesiti o relea activi de comunicagii cu bucle
de
fu/-k:h. multiple. Facilitarea emergenEeitre"mrri, in
de comu_
Viagi 9i conducerein organizagiil t7g
I
I
 incurajati, iar inovagiile recompensare.Organizagiile
astfel de cuhuri preguiescdiversitatea gi, dupi cum a
Arie de Geus, ,tolereazl. activitigi marginale:
gi excentricitigi care le extind cufloagterg4"(61).
Liderilor le este adeseagreu si stabileasci
feed-bachcare si mireasci gradul de conexiune al
Ei tind si se adresezemereu aceloragioameni - de reguli,
mai puternici din orgartizagie,care, adesea,se opun sch
birii. Mai mult, directorii de firme au adeseasenrimennrl
din cauzatradigiilor gi a istoriei organizagiei,
delicatenu por fi abordatedeschis.
anumitesubi
in acele cazvri,una dinre solugiilecele mai
pentru un lider poate fi angajarea&ept ,,catalizatoru a
consultant din exrerior. A fi un cataliz^tor inseamni a
afectat de procesul la a cirui inigiere contribui, fiind
capabil si analiz*zi situagia mult mai clar.
Siegmund, cofondator al Corphis Consulting din
Germania, descrie aceast;.rnunci in urmitoarele cuvinte :
Una dintre principalele mele activitigi este si
aclionez ca facilitator 9i amplificat or de feed-bach.Eu nu
proiectez solugii, ci facilitez feed-back-d,; organizagia are
gria de conginut. Eu anaJizez situagia, o transmit
managemenrului gi mi asigur ci roate deciziile sunt
imediat comunicate printr-o bucli de feed-bach.
Construiesc regele, miresc gradul de conexiune al orga-
nizayiei gi amplific vocile angajagilor, care ahminteri nu
s-ar auzi. Ca o consecingi, managenrl incepe si discute
lucruri care, in mod normal, nu ar fi discutate, gi, astfel,
capacitateade invigare a organizagieicregte.in experienga
mea, un lider puternic plus un facilitator abil din exrerior
est€ o combinagie fantastici ce poate si aibi efecte
incredibile (62).
180 | Provocirile secolului XXI
Experienga instabilitigii critice care precede emergenla
noului poate si implice nesigurangi, teami, confuzie sau
lndoiali de sine.Liderii versali reqrnosc acesreemolii ca pi4i
integranteale dinamicii de ansamblu gi creeazi un climat de
Incredere gi de sprijin reciproc. io economia globali
turbulenti de astazi, ace$ lucru este deosebit de important,
deoareceoamenii se tem adeseasi nu-gi piardi locurile de
munci in urma fuziunii companiilor sau a altor schimbiri
rtructurale radicale. Teama aceasta genereazilo puternici
rezistengi la schimbare, fapt pentru care instaurarea fl
lncrederii esteesenliali.
Problema este ci oamenii de la toate nivelurile vor sI
li se spuni la ce rezultate concrete se pot a$teprain urma
procesului de schimbare, in timp ce nici managerii tngigi nu
gtiu acest lucru. itt proces haotic, managerii tind si
"cest
rscundi lucrurile, in loc si comunice sincer gi deschis,ceea
ce di nagtere la zvonuri gi nimeni nu mai gtie ciror
informagii si le dea crez re.
Nigte buni lideri le vor spune angajaflor deschis gi
frecvent care anume aspecteale schimbirii au fost stabilite
gi care sunt inci nesigure. Ei vor incerca si faci procesul
transparent, chiar daci rczultatele nu por fi cunoscute
dinainte.
O parte a vechilor structuri s-ar putea dezintegra in
decursul procesului de schimbare, dar, daci climatul de
sprijin gi buclele de feed-backdin regelelede comunicagii se
menlin, este probabil si apari structuri noi gi mai
semnificative. CAnd se intAmpli acest lucru, oamenii au
adeseaun sentiment de uimire 9i exaltare, iar rolul liderului
va fi atunci si recunoasci acele emogii gi si asigure
condigiile pentru manifestarealor.
Viati 9i conducerein organizalii I 1S1
II
 in sfArgir,liderii trebuie si fie capabilisi
noul care a apirur, siJ articuleze gi si-l incorporeze j
proiectul organizaEiei.Nu toare solugiile emergenre vor
viabile, prin urmare o culturi care hrinegre en
trebuie si includi libertatea de a face gregeli.
asemenea culturi, experimentarea este incurajati
invilarea estela fel de preguiti ca gi succesul.
Deoarece puterea este intrupati in toate stnrctu
sociale, aparigia noilor strucruri va schimba into
relagiile de putere; procesul de emergengi in comunir
este, in acelagitimp, un proces de tmputernicire colecti
Liderii care faciliteazi, emergengaigi folosesc propria
putere penrru a-i lmputernici pe algii. Rezultatul poate fi
organizagie ln care arAr purerea, cit gi potenqialul ,
conducere sunt larg distribuite. Aceasranu inseamni
mai mulgi indivizi igi asumi simultan conducerea, dar
diferigi lideri ies in prim plan cAnd esre nevoie ca ei
facllheze diverse stadii ale emergengei.Experienga a ari
cI, de obicei, dezvoltarea acestui tip de condu
distribuiti dureaz6,ani.
Se susgineuneori ci, deciziile gi srrategiile
necesitio uhimi instangia puterii. Totugi,mulgilideri
firme au aritat ci strategiilecoerente apar atunci ci
directorii sunt angajagi intr-un proces continuu
conversalie. Dupi cum afirmi Arie de Geus,
cresc din solul conversagiilor formale gi informale - uneori'
structurare(ca tn intrunirile consiliului de conducere,sau'
in procesulalciruirii bugetului),alteori tehnice(consacrate
implementirii unor planuri sau practici specifice), iai
alteori ad-hoc" (63).
182 | Provocirile secoluluiXXI
A insufla viafi organizafiilor
A insufla viagi organizagiilor umane prin imputer_
nicireacomunitigilor lor de pracici nu doaici l.
flexibilitatea, crearivirar." gi por"rrgialul de in.rag".e,
-ir"gt"iar
-d"*rritlgii
duce, torodati., la crerrerea gi a umanitigii
indivizilor din cadrul organizagiei,pe mis.rri ce ei
se
eonecreazila acele calitigi. Cu alte cuvinte, concentrarea
ssupraviegii gi a auro-organizirii conferi purere sinelui. Ea
creeazi,medii de lucru sanatoasemental gi emogional,
in
cire oamenii simt ci sunt susginugiin stradanialor de
a-gi
utinge scopurile, gi ci nu trebuie si-gi sacrificeintegritatea
pentru a indeplini obiectivele organizagiei.
Problema esre ci organizaEiileumane nu sunr doar
comunitagivii, ci gi institugii socialedestinateunor scoDuri
specifice gi funcgionind intr-un mediu economic ,p".ifi..
In prezent,mediul acesranu stimuleazi,viaga,ci,in iot
mai
mare misuri, o distruge.Cu cAt ingelegemmai bine narura
viegii gi congtientizim cAt de vie po"t" fi o organizagie,
cu
rrtAt mai dureros observim caracterul distru"ctiv
i.rrr*
viagi al actualului nostru sistem economic.
Viali 9i conducerein organizagii 1S3
|
 CAnd acgionarii gi alte instange exrerioare fi distribuit intre indivizii din organ
izagie- creinduJe astfer
sanatateaunei organizagii de afaceri, in general ei nu timp si refleceze, si se organ;""r" gi
rl se adune penrru
intereseazi de caracterul viu al comunititrilor sale, eonversagii informale _ sau timpul
poate fi .or", din
integritatea gi bunistarea angajagilor, sau de durabilj organizagiegi transformat in proficuri
ecologici a produselor. preocuparealor sunt prof i"rrt u conducerea gi
aclionarii acesreia,flcnndu-i p" o"m".ri
,i Lr.r.r" mai mult gi
cursul acgiunilor, valoarea de pLagi gi algi par mirind astfel productivitatea companiei.
econonucr; gr ei vor exercira orice fel de presiuni penrru Din nefericire,
ntajoritatea companiilor din mult
asigurarecuperarearapidi a investigiei ficute, indiferent noasrri epoci a
< informagiei au alesa doua opdune.".i"*"o
C"-o .orrr..ingi, asistirn
consecingele pe rermen lung penrru organbagie, lg.o enormi cre$terea avugiei-corporarive
la virf, in timp ce
bunlstarea angajagilorsau de impacturile ,o.i"l" gi mii de muncitori sunt concediagi
". in mania conrinui a
gicemai largi. reducerilor de personal gi a fuziuniicompaniilor,
Aceste presiuni economice sunt aplicate cu aj iar cei care
i:::T si pe.liderii.*".rrri^l,jsuntobtigagi
si
unor tehnologii informatice gi de comunicagii din ce
in tucreze!ia"t1"a*i
dm ce rn ce mai mult.
'mai sofisticate, care au generat un
conflict profund in
timpul biologic ai timpul computerelor.ig" cum a
vizut, noile cuno$tin[e apar din procesele haotice
emergenli, care necesiti timp. A fi creativ inseamni
rimAne destins in mijlocul incertitudinii gi al confuziei.
majoritatea organizagilor, acesr lucru devine din ce in
mai dificil, deoarecelucrurile se migci mult prea rep
Oarneniisimr ca dispunde preapugintimp p.rrrtr r.fl,
linigtiti, gi cum congriinla reflexivi .rr" una di
caracterisricile definitorii ale naturii umane,
sunt profund dezumani zente.
Enorma cantitate de munci ce le revine in
factorilor de decizie esre o alti consecingi directi-a
cory
flictului dinrre timpul biologic timpul .o*prrt"r"loi.
_ ai
Munca lor este tot mai computerizati gi, pe misuri
tehnologia calculatoarelorprogreseazi, magini lucre
tot mai repede gi economisesctor mai mult"ceste
timp. C" si faci
cu timpul rirnas liber devine o problemi de valori. El poate

184 | Provociirile secoluluiXXI

Viali 9i conducerein organizaEii
I lg5
 fuziunile corporarivecu schimbiri srrucruralerapide, rlistrugi.
,riscuti Aceash
-"ia",,ii"l'il +ilTo:"":;
orar tot mai incircat gi cereri pentru accesibilitate
ostile":illlT;:i:::::
[i:
orelel ,,24-7" prin e-mail gi telefoanele celulare _ se acclecara*erisdci iiegii
(',rretrebuie sL or r,.ii"r"i economic in
bini pentru a crea o situaEiefoarte stresanti gi profr "r"
nesrnitoasi. in acestclimat esreadeseadificil si persiqti ;;.;;,;,-";'",:;,""fi:;'.r::r:Xfitti:
jffi:':;",,'#l
vrzrunea unei organizagii vii, creative gi preocupati .t'rnomii", care a devenit
contextur critic ar viegii
bunistarea membrilor ei gi a lumii vii in gerr.r"i. C s,rcialegi organizaEionale. noastre
suntem supugi stresului, avem tendinga si revenim Aceasti noui economie
este structuratl in jurul
vechile moduri de acgiune. CAnd lucrurile lluxurilor de info
intr-o situagie haotici, tindem sa preluim rirranciarerr"u"r""'.T1t"::::":*uut,
jTjotil;l"|t:
Tendinga aceastaesre purernici mai ales printre -rr, irrformagiegi pe tehnologiile
man de ..-""i"gie avansate(rr).Ea
obignuigi si duci lucrurile pAna la capit gi atragi cste modelati fundamental
de catre magini, iar mediul
exercitareacontrolului. :zultant nu susEineviaga,
in mod paradoxal, actualul mediu de afaceri, , ci o
- at un val de opozigie, care
turbulengele,complexitigile gi accentulsiu pe cunoa$rere se
mondiali pentru schimbarea
invigare, este, de asemenea,unul in ."r" fl.*ibilit"te", .,
tin organizarea fluxurilor
tivitatea gi capacitateade invigare provenire din caracte sale
viu al organizagieisunt cele mai necesare.Faptul acesta Modur
sistemic
deainsereg":filt:,jl,#rl;#til;
acum recunoscut de un numir tot mai mare de li rrrmi.torio asemeneaschimbarev" fi itp"r"tivi,
vizionari din lumea afacerilor,care-gideplaseaziprioritigi nu doar
l)cnrru bunistarea organizaEiilorrr_"ri
cdtre dezvoltarea potengialului creativ al angajaqilo supravieguirea
gidurab'ir"r*
marind calitatea comunitagilor inrerne ale companiei "r""irugrii;;":l-uir.1""""
integrAnd in strategiile lor provocarile durabilit,
ecologice. Datorita nevoii de schimbare ma
continui in acrualul mediu turbulent,
,,org^niz^gii_le
invigare" administratede aceastinoui generaqiede lideri
afaceri au adeseamult succes,in pofida constrAngeri
economicedin prezent (6s).
Pe termen lung, organizagiile cu adevirat vii vor
capabilesi prospere numai cAnd ne vom schimba si
economic, astfel incit acesta si, favorizeze viaga in loc sI

186 | Provocirile secoluluiXXI Viagi 9i conducerein organizagii

I tg7

-l
I

I
 inf elegerea globalizirii

retelele .
in 1996s-au publicat doui cd.4i careau oferit prima
arrrrlizi sistemica a noii globaliziri economice. Ele sunt
ca'pitalismului srrise in stiluri foarte diverse, iar autorii lor urmeazi.

global alrordari foarte diferite, dar punctul lor de pornire esre

e.clagi - incercarea de a ingelegeprofundele schimbiri
atlusede combinagiadintre extraordinareleinovagii tehno-
in ultimul deceniu al secolului al XX-lea, Lrgicegi extindereaglobali a corporagiilor.
antreprenorii, politicienii, sociologii, liderii de The CaseAgainst the Global Economy este o colecgie
.
activigtii din organizagii de masi, artigtii, istoricii culturii tfc eseuri aparginAndla peste patruzecide activigti din oria_
oamenii obignuigidin toate straturile socialea devenit tot ttizagir de masi gi lideri de comunitagi, editata de
limpede cI o lume noui este pe cale si apari - o ,ferryMander gi Edward Goldsmith 9i publicati de Sierra
modelati de noi tehnologii, avind noi structuri sociale, Olub, una dintre cele mai vechi gi mai respecare
noui economie gi o noul culruri. ,,Globalizare" este ecologistedin statele unite (1).Autorii
'rganizagii
"."rt"i
cirgi reprezinti tradigii culturale din multe giri din intreaga
nul folosit pentru a rezuma schimbirile extraordinare
impulsul aparent irezistibil resimgit de milioane de oameni. lrrme. Majorirarea lor sunt bine cunoscugiin rAndul acii
Odati cu crearea Organizagiei Mondiale a vigtilor penrru schimbare sociali. Argumentagiile lor sunt
'World pnsionare,disrilate din experiengacomunitigilor din care
gului (\[iTO, Trade Organization) la jumitat
anilor '90, globalizareaeconomici, caracterrzatide fnc parre, givizeazi, remodelarea globalizarii potrivit unor
gul liber", a fost aclamati de liderii de corporagii valori gi viziuni diferite.
politicieni ca o noui ordine de pe urma cireia vor p The Rise of the Netzaork Societyde Manuel Castelis,
toate nagiunile,care va produce o expansiuneeconomrca Profesor de sociologie la Universirarea din california,
llerkeley, este o stralucita analizi, a proceselor fundamen_
nivel mondial gi a cirei avugiese va revlrsa asupra tutu
tile subiacenre globahzarii economice, publicata de
Totugi, a devenit in curAnd clar pentru un numir din ce in _
Itlackwell, una dinrre cele mai mari edituri academice(2).
mai mare de ecologigti gi activigti din organizalii de masi
()astellscrede ci, inainte de a incerca
noile reguli economice stabilite de \7TO sunt vidit si remodelim globa_
lizarea,trebuie si ingelegemradicinile sisremiceadanci ale
durabile gi produc o multitudine de efecteconexefatale -
Irrmii care estepe cale si se nasci. ,,propun ipoteza,.,scrie
zintegrare sociali, pribugirea democragier, o
cl in prologul la cartea sa, ,,ci toate tendinEelemajore
rapidl 9i pe scari largl. a mediului, rispAndirea de noi boli de
schimbare care constituie noua gi confuza noastri lume
cregtereasiriciei gi a alienirii.

Regelele
capitalismuluiglobd f S9
I
sunt legate intre ele gi ci putem ingelege
1or. $i, da, eu cred, in pofida unei lungi tradigii de
intelectuale uneori tragice, ci observagia, analiza gi t
tizarea sunt un mod de a contribui la edificarea unei
diferite, mai bune" o).
in anii care art urmat publicirii acestor doua ca
parte dintre autorii lucririi The CaseAgainst the
Economy au infiingat International Forum on G
lization, o organizagie non-profit care gine
dezbateri asupra globalizirli economice in mai multe
in 1999,acesteconferinge au oferit fundalul filosofic pe
coaligia mondiall de organizalii de masi care a
blocheze reuniunea Organizagiei Mondiale a
de la Seattle gi a ficut cunoscuti lumii opozigia sa fagi
politica gi regimul autocratic al \X/TO.
Pe frontul teoretic, Manuel Castells a publicat
doui lucrlri, The Pozper of ldentity (1994 gi End
Mi.lleniam (1998),in completareaunei serii de trei vol
intitulati The Information Age: Economy, Society
Culture (o).Aceasti trilogie este o lucrare monu
enciclopedici prin bogigia documentagiei,pe care An
Giddens a comparat-o cu Econorny and Society a lui
lWeber, scrisi cu aproape un secol mai devreme (t).
Tezalui Castellsesteedificatoaresi de mare
El se concentreaza asupra tehnologiilor revolugionare
domeniul informagiei gi al comunicagiilor care au aparut
ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea. Asa
Revolugia Industriali a dat nagtere,,societigiiindusrialei',
fel gi noua Revolugiea Tehnologiei Informagiei esteacum
cale si dea na$tere unei ,,societigi informagionale".
deoarece,tehnologia informagiei a jucat un rol decisiv
190 | Provocirile secoluluiXXI
nparilia regelelorca o noui formi de organvare a acrivirilii
trmanein afaceri,in politici, in mass-m.diagi in o.g"rrizagiile
neguvernamentale,Castells mai nume$te societatea infor-
magionaligi,,societate-regea...
Un alt aspectimportant gi destul de misterios al glo-
balizirii a fosr pribugirea brusci a comunismurui soviltic
in anii '80, care s-a produs firi intervengia migcirilor
sociale gi firi un rizboi major, gi a venit ." o srrrpriri
irbsoluti penrru majoritatea observatorilor occidentali.
Potrivit lui Castells, aceasri transformare geopolitici i
profundi a fost ror o consecingi a Revolugiei Jn Tehno_
logia InformaEiei. intr-o analiza detaliati a decesurui
eco-
nomic al Uniunii Sovietice, Castells postuleazi
cd
ridacinile crizei care a declangatperestroiha rui Gorbaciov
gi a dus, in cele din urmi, la prabugireaU.R.S.S.,se
gisesc
ln incapacitareasisremului ecorromic politic sovietic
ai de a
f,ace spre noua paradig* informagionali care se
.tranzigia
rispindea in resrul lumii(6).
Dupi decesul comunismuiui sovieric, capitalismul
a
prosperarin intreagalume gi, a$acum observi iastells,
,,el
penetreazi,tot mai adAncgirile, culturile domeniile
Ei vietii.
in pofida unui peisaj social gi ."fi"r"L
."rr"*--i"
diversificat,.penrru prima data in istorie, intreagalume
esre
organizati in jurul unui set comun crprinzitir de
reguli
economice"(7).
in primii ani ai acesrui nou secol, incerclrile
savanEilor, politicienilor gi liderilor de comunitagi
de a
ingelegenarura gi consecingele globalizirii au continuat gi
s_".,
intensificat. in anul 2000, socillogii britanici
'$rill Hution gi
Anthony Giddens au. publicat o colecgie de eseuri
d"rpr"
capitalismul global ale unora dintre cei mai d"
,"",oi
Refelelecapitalismuluiglobal t9t
I
il
ginditori politici gi economici ai lumii(8). in acelagit
pregedinteleceh V6clav llavel gi laurearul Premiului N
Elie \Tiesel au reunit un grup distins de lideri religi
politicieni, oameni de gtiingi gi lideri de comunitigi
serie de simpozioane anuale intinrlati ,,Forum 2OOO",
Castelul din Praga,cu scopul de a se angajatndiscugii
problemele civilizagiei noasrre ... gi de a reflecra
dimensiunilor globalizarii, din puncr de vederepolitic,
o).
$i etic ale "
In acestcapitol, voi incerca si sintetizezprinc
idei privind globalizareape carele-am invagatde la
gi din publicagiile menlionare anrerior. ProcedAnd
sper sa-mi aduc propria mea contribugie din perspect
noii ingelegeriunificate a viegii biologice gi a celei sociale
care am prezentat-o in primele trei capitole ale ci4ii.
particular, voi incercasi arit cum ascensiunea globali
.
survenlt in urma unui proces caracteristic pentru
organizagiile umane - interacEiunea dintre st
planificate gi cele emergente (r0).
Revolufia Tehnologici Informatic
Trisitura comuni a multiplelor aspece ale
lizirii este o relea globali de informagii gi comuni
bazatl. pe tehnologii noi gi revolugionare. Revol
Tehnologica Informatici este rezultatul unei din
complexe de interacgiuni tehnologice gi umane, care
produs efecte si!ergetice in trei domenii majore
electronicii - computere, microelectronici gi
nicagii. Toate inovagiile cheie care au crear ambie
electronic cu desivArgirenou al anilor '90 avuseseri.loc
douizeci de ani mai devreme.in anii '70 o\.
192 | Provocirile secoluluiXXI
Tehnologia computerelor se bazeazi, teoretic, pe
cibernetici, care este gi una dintre ridicinile conceptuale
(t2).Primele comPutere
,rlenoii tngelegerisistemicea viegii
comercialeau fost produse in anii '50, iar in deceniul '60,
IBM s-a instalat ca f.orgadominanti in industria comPu-
tcrelor, cu maginile sale voluminoase. Dezvoltarea micro-
clectronicii din anii urmitori a schimbat dramatic aceasti
irnagine.Totul a inceput cu inventarea9i, ulterior, miniatu-
rizareacircuitului integrat - un minuscul circuit electronic
incorporat intr-un ,,cip" de siliciu - ce poate si conginamii
tlc tranzisto are care proceseazi.impulsurile electrice.
La inceputul anilor '70, microelectronica a ficut un
pas gigant o datl cu inventarea microprocesorului, care
cste, tn esengi, un comPuter Pe un chip. De atunci,
ilcnsitatea(sau ,,capacitateade integrare") a circuitelor de
pe acestemicroprocesoarea crescutfenomenal.in anii 'ZO,
pe un cip de mirimea unghiei de Ia degetul mare erau
impachetate cAtevamii de tranzistoare; doulzeci de ani mai
tirziu, erau milioane. Capacitatea de calcul a crescut
rrecontenit o dati cu progresul microelectronicii, la
tlimensiuni atAt de mici tncAt desfid imaginagia. $i pe
rrrisuri ce aceste cipuri de procesare a informagiei au
tlevenit din ce in ce mai mici, ele au fost introduse in
irproapetoate maginile gi dispozitivelepe care le folosim in
viagade zi cu zi, firi si fim micar con$tien$ide ele.
Aplicarea microelectronicii la proiectareacompute-
rclor a avut ca rezultat reducerea dramatici in decurs de
t:Agiva ani a dimensiunii computerelor. Lansarea, la
jumitatea anilor '70, a primului microcomPuter Apple de
citre tinerii absolvengide facultate SteveJobs 9i Stephen
rVozniak, a zdrwcinat dominagia vechilor structuri. Dar
capitalismuluiglobalI US
Regelele
 IBIvI a rispuns prompr prin introducereapropriului
mrcrocomputer, sub ingeniosul nume de
,,pers
Computer (PC)", care a devenit in curAnd
generici pentru microcomputere.
La jumitatea anilor 'gO, Apple a lansat primul
Macintosh, prezentAnd tehnologia prietenoasi
de
pictogrami-gi-mouse. in acelagi ,i-p,-
o alti pereche
tineri absolvenli,Bill Gatesgi paul Allen, au crear
Dri
de PC gi, pe baza acesteireugite, au
-rgl*rr.- gigantul
Microsoft,
industrieisofrwarede astizi.
Stadiulactualal RevoluEieiTehnologiceInforn
a fost atins cAnd microelectronica gi t-ehnologiile
avansateau fost combinate sinergetic cu ultimele-
realiz,
din domeniul telecomunicagiilor. Revolugia
mondiali
comunicaEiilora inceputla sfArgitulanilor ;60,cind
pri
sateliEiau fosr plasagipe orbite stagionare folosigi
9i ien
atransmite practic instantaneu semnale intre oricare
puncte de pe Pimint. Sateligii de astizi pot
dirija mii
canale de comunicaEie,simultan. Unii dintre
ei furnizez
de asemenea,un senrnal constant care permite
avioanelor
vapoarelor gi chiar maginilor individuale si_gi
determine
pozrg:acu mare precizie.
Intre rimp, comunicagiilede pe suprafaga pimAn
s-auintensificato dati .r, progr.r"i" din domeniul
fibrelor optice, ciue au drr. l" martrea
-"lor" ,p".r"""fo"ri-
" Exprimarea artistici a acestor idealuri a generat multe
194 | Frovocirile secoluluiXXI
Efectul combinat al tuturor acestor dezvoltiri asuPra
utilizirii computerelor a fost o mutalie dramatici, de la
stocarea gi procesarea datelor in magini |.a.olatemari, la
vtrlizarea interactivi a microcomputerelor 9i distribuirea
puterii computerelor in regele electronice. FxemPlul cel
mai remarcabil al acesteinoi forme interactive de utilizare
e computerelor este, binetngeles,Internetul, care in mai
pulin de trei decenii a devenit, dintr-o mici refe
experimentali deservind o duzini de institute de cercetare
din Statelel-Inite, un sistem global alcituit din mii de regele
interconectate, reunind milioane de computere 5i capabil
de o extindere gi diversificare aParent infinite. Evolulia
Internetului este o poveste fascinanti. Ea exemplifici in
modul cel mai dramatic relagiacontinui dintre planificarea
ingenioasi gi emergenla spontanl, ceracteristici pentnr
(13).
Rwolugia Tehnologici Informatici, in ansamblu
in Europa gi tn Stateletlnite, anii '60 9i '20 au fost
nu doar o perioadi de inovagii tehnologice revolugionare,
ci gi una de frimAntiri sociale. De la migcareaPentru
Drepturi Civile din sudul Statelor lJnite, la migcarea
pentru Libertatea CuvAntului din campusul de la Berkeley,
la Primivara de la Praga gi la revolta studengeascide la
Paris din ,,mai '68", a apirut o contracultura globali care
s-a evidengiat prin punerea in cauzi a autoritigii, un
sentiment al libertilii gi al autonomiei personale 9i al
expansiunii congtiinlei, arit spiritual, cAt gi social.
stiluri gi migciri noi in arte, producAnd forme noi 9i
viguroase de poezie, teatnr, film, muzici gi dans care au
definit zeitgeist.-ul aceleiperioade.
- in limba germani: spiritul timpului (z.r')'
Regelelecapitalismului global I rls
 Inovagiile sociale qi culturale
ale anilor ,60 gi ,ZO
modelat i"'-"tr;l;;;
*:: deceniile ur
toare, dar:: i-au influengat gi pe unii
inr.entatori de prim
Tehnologi""loior_"ri... cta
:t^*-:!r"i SiticonV
:,*J."1,:
il::.tT,T'i::--*:l'*u ui"-",,",
ulr"lga lume, acegti
miidemi petrolului, insogiti de o cregrerevertiginoasi a inflaliei gi
rlec^^^-*i* r_ noi pionieri de un gomaj masiv, impasul in care ajunsese ..orro*L
descoperit -_ o , _ d".i;";l;;;;;:;r"j
in curAnd
keynesiani a devenit evident.
l^y I.n: era gi un cenrruinfloritor al conr
Atitudin
ile ireverentio
ar.,p.rr.r'i.rri ,;il :
.or*opotirr;'*ii;;';;;; "*#;:i
atcituit
lofisdclrel tunrr,l
,',:'ff]
:il':,:ll:
f ;m ;:t**:yi
caracteristicanoilor tehnologii comunismului. - perestroiha lui Gorbaciov - a avur loc in
6for_"r1.. tr+).
uniunea sovietici- Procesul de restructurare a capitalis-
mului a implicat demontarea treptata a contractului social
Ascensiunea capitalismului dintre capital gi munci, dereglementarea gi liberalizarea
global

Unite gi opozigia f.agi.de demonrarea asistengeisociale in

Europa Apuseani, la combinagia reugiti intre tehnologia
avansati, competitivitate gi cooperare in
Japonia. in final,
restructurarea capitalisti a impus o disciplini economica
comuni liriior dtn zona economiei globale in curs de
aparigie,pusl in aplicare de bancile cenrrale gi Fondul
Economigtii keynesieni s_au Monetar Internagional (FMI).
c(
economiei neglijAnd
.rr"iiorr"l.,
rnternagionale "."r;;:rt""'::"":tff;
gi o regeaeconomici
globali in continui
cregrere;..einu au
Einut seama d" p.ri"r"" coplegitoare
corporagiilor transnarionale, a
."r" l"r."rrir.r; actori
196 | Provocirile secolului XXI
Regelelecapitalismului global f9z
I

'
 si se administrezeenorma complexitate generati.
de ra
dereglementaregi noua inventirrit"t" finaiciari. Rolul dual al computerelor ca instrumente pentru
in cele
urmi, Revolugia Tehnologica Informatici rapidi a informagiei 5i modelarea matematici
lrr'()cesarea
a alutat
creareaunei noi economii globale _ un capitalism *listicati a dus practic la inrocuirea aururui gi a banilor
intine de
flexibil gi mult exrins. lrirtie cu produse financiare tot mai abstracte. Acestea
Aga cum subliniazi Castells, acest nou ca

Noua economie
Acelagicapitalesrepasarde la o economiela altain
fn noua economie, capitalul lucreazl. in timp
rea
migclndu-se rapid prin reEelelefinanciare
globale. Oi
acesteregele,el este investit in toate tipurile
de activi
economici, iar ceamai mare parte a a"." a"
esteexrras
forma de profit esre canalizat inapoi in
metaregr
fluxurilor financiare. Tehnologii informatice gi
de co
nicare sofisticatepermit capitalului financiar si,
treaci. rapi
de la o opgiune Ia alta, intr-o ci.utare globali
neobositi
unor oporrunitagi de investigie.Marginile profitului
sunt,
in general, mult mai mari pe pi"g"i. financiare
declt in
majoritatea investigiilor directe gi, prin urmare, O dati cu ,,virtualitatea,,tot mai mare a produselor
roate
fluxurile de bani converg plna la urma financiare gi imporranga crescAndi a modelelor
in regelele de
financiareglobalein ciutarea unor cigriguri cAr compurer bazate pe percepgiile subiective ale creatorilor
mai mari.
lor, atenEiainvestitorilor s-adeplasatde la profiturile
reale
la criteriul subiectiv gi volatil al vaLrii
acgiunilor
198 | Provocirile secoluluiXXI
Regelele
capiralismuluiglobalI fll
 percepure. fn noua economie,
obiectivul fundamental al
-profit,rrilor, llanca Mondiali, Fondul Monetar
jocului nu este atitt Internagional (FMD
^^*i^i.^.r", cAt ()rganizagiaMondiala ,i
maximizarea valorii acgiunilor. pe t"rm"n l,rr,g, a Come4ului ($fTO) _ care au
b;rr"irg"[l r,reatein acestscop. fost
c5' valoarea companiei va scrdea
dr.i conrinui si Tolugi, procesul nu a decursfira
operezefiri profit, dar pe termen "" . . sinuozitigi. O dati ce
scurr valoar"" po"r. ,i rcgelele financiare globale au
independent deperformansete "i atins un anumit nivel de
;::i':1
baza unor:1T: ::1d1alepiegei reale,p€ complexitate,interconexiunile lor
a$repriri adesea*r""giUif". nelini
Noile companii de Internet, ",,dor_coms,., s"ria"yrra.ili."r" datnaerere,"
pentru o vreme au inregistrat
,"r, "r economie "X;fi:.l:THlj:
$mergentenebinuite. Noua
cre$teri explozive aleva rezultanti este d"
complexi gi de rurbulenta incAt ^t[t
l1l.-'1,
decuplajului
*".n:,J; ;;;r" r,"p",'tJ
,:i'i "icaetigur
?:1dintre tcrmeni economici convengionali.
desfide orice analizi in
financiar
;#'; Anthony Gidd";;; i"
profituri in noua economie. pe ffi#* prezent director al prestigioasei
London School of
de alti parte, valor Iiconomics, admite ..,
,".r1:"11.';;;;'""r,:i:";,Hi:T,fi::::,;::1:
acesrora.gi.concedieri
masive,in pofida
"No.ri.apitalism, care este una din
lb4ele morrice ale globalizirrii,
,i;;;" intr_o anumiti
:TT::igl_"I remarcabile,
performanEe un ruasuri un mister. pAni acum
in prin.ip"i din cauza u nu gtim prea bine cum
schimbiri subtile in mediul firr"rr.i", luncEioneazi"(re).
Jl companiilor. ir cazinoul global operar elecrronic,
Penrru a fi competitiv in regeaua , fluxurile finan_
globali a fluxurilor (rare nu urmeazi, nici o logica de piaEi. piegele
financiare, procesarearapidi sunr con_
i"f.r-iti"i gi cunoagterea tinuu manipulate gi ,r"rrrf**"r"
necesari inovagiei tehnologice " d" ,rrrt"gii de investigie
,rrrrt .r,r.i"f". O"pn, **
Promulgate de computer, percepgii subiecrive
lj:::^a":ells:
inovagie, ,,p,r3d.,.tiiit"t."pr;;"
competitivitatea
in esensidin ,rnaligti influengi, .rr"rri-"rrt"
ale unor
poiiri." din orice p^;;;
din n".iUifior"':1.;;11;11 lumii gi - cel mai semnificativ _
informagiei gi capacirateaculturali turbuleng" ,.""ir"pr"r"
;; o folosi sunt
esengiale
lpentru amAndoua].,(1r). " complexe alefl.r".rrilo, a. ."pit.t
iiy:
ul acest1,"
-tl**.Eiunile
ststem extrem de neliniar. TurbulenEel.
in
nrare misuri necontrolate sunt "."rt""
la fel de i*porrrn* in
stabilireapregurilor
Complexitate gi turbulenti ,:"dr".!.lor de piaEaia
r 9i forgJ
tradigionaleale cererii?i .,ofertei €g.
$i
Procesul de globalizar Numai piegele globale de capital
implici tranzacEii
^
rntr-un scop bine determinat z,ilnicede pestedoui trilioane de
dolari, Ui..r_ acesrepiege
(aga-numitul,,grup G-7,), mar rfctermini in mare misuri
valoarea oricirei monede
institugiile financiare globale rtaEionale, el conrribuie semnificativ la inabilitateag";
Irclor de a controla politica
economici 6'. a^urmare, am
200 | Provocirile secoluluiXXI
Regelele
capitalismuluiglobal 201
|
asistatin ultimii ani la o serie de crtze frnanciaresevere,
Mexic (1994) in sud-estulasiatic (L997),in Rusia (1998)9i I'rrrduc tipare aleatorii de turbulengi informagionali capabile
r.i destabilizeze orice economie, precum gi giri gi regiuni
Braztlia (1999).
irrtregi,indiferent de performangelelor economice(25).
Economiile mari, cu sistemebancareputernice,
Este interesant si aplicam ingelegereasistemici a
de regull capabile si absoarbi turbulengelefinanciare
viegii la analiza acestui fenomen. Noua economie consti
daune limitate gi temporare, dar situagia este mult
rlintr-o metaretea globali de interacgiuni tehnologice gi
critici pentru aga-numitele,,pie!ein formare" din Sud,
rfmane complexe, implicAnd multiple bucle de feed-back
caror economii sunt mici, comparativ cu pi
crrre opereazi. departe de echilibru gi produc o diversitate
internagionale(22). Datoriti marelui lor potenlial de c
rrcsfArgita de fenomene emergente.Creativitatea,adaptabi-
economici, aceste gari au devenit principalele ginte
litateagi capacitigilesalecognitive amintescfira indoiala de
speculatorilor din cazinoul mondial, care investesc
regelelevii, dar ea nu prezinti stabilitatea care este una
pe piegeleacesteain formare, dar igi retr^g investigiile
dintre proprietagile cheie ale viegii. Circuitele de informagie
primul semn de slabiciune.
trle economiei globale opereazi,la o asemeneavitezi gi
ProcedAndastfel, ei destabilizeazieconomiile
folosesco asemeneamultitudine de surse incAt trebuie si
determini fuga capitalului gi genereazi.crize de propo
reacgionezeconstant la un torent de informagii, iar sistemul
Pentru a reclgtigaincredereainvestitorilor, FMI va cere,
ca intreg ajungesi scapede sub control.
reguli, girilor afectate si-gi mireascS,rata dobAnzilor,
Organismele vii 9i ecosistemelepot deveni gi ele
pregul devastator al adAncirii recesiunii locale.
instabile,dar daci se intAmpli acestlucru, ele vor displrea
pribugiri ale unor piegefinanciare au aruncat aproxi
in cele din urma datoriti selecAieinaturale, supravieguind
40% din populagialumii intr-o recesiuneadlnci(23)!
numai acelesisteme care au incorporate procesede stabi-
Ca urmare a crizelor financiare asiatice.economistii
lizare. Pe tirAm uman, acesteprocesevor trebui introduse
acvzatun numir de ,,factori structurali" din acestegari, i
in economia globali prin intermediul congtiingeiumane, a
care slabiciunea sistemului bancar, ingeringa guvernului
culturii gi a politicii. Cu alte cuvinte, trebuie sa proiectim
lipsa transparenlei financiare. Totugi, a$a cum arati
gi si implementim mecanisme de regularizare care s5"
Volcker, fost pregedinteal Federal ReserveBoard, nici
stabllizeze noua economie. Robert Kuttner, editor al
dintre acegtifactori nu a fost nou sau necunoscut,nici nu
periodicului progresist The American Prospect, rezumS,
inrautagit brusc. ,,in mod vidit", conchide Volcker, ,,ceva
astfel situagia ,,Mizele sunt pur gi simplu prea mari pentnr
lipsit in analizelegi in rispunsul nostru ... Problema nu
a permite capitalului speculativgi fluctuagiilor monetare si
regionali, ci internagionali. $i toate indiciile arati ci. ea
decidi soarta economiei reale" Q6).
sistemici" €t).Potrivit lui Manuel Castells,reqelelefinanci
globale ale noii economii au o instabilitate inerenti.

202 | Provocirile secoluluiXXI

Refelelecapitalismuluiglobal| 203

Piafa globald - un sistem automat
La nivelul existengei umane, trisitura cea
alarmanti a noii economii este, poate, modelarea ei
aspectele sale fundamentale de citre maqini.
,,piagiglobali", stricr vorbind, nu esredeloc o piaga,ci o
de magini programare pebtza unei singure valori - obli
banilor de dragul banilor - cu excluderearuturor celo
valori. Dupi cum spuneManuel Castells:
Rezultatul procesului de globalizare financiari poate
fi acela ci am creat in inima economiilor noastre un
,,automat" care ne condigioneazi in mod decisiv viaga.
Cogmarul omenirii de a vedea maginile preluAnd controlul
asupralumii pare pe cale si devina realitate - nu sub forma
robogilor care elimini locurile de munci, ,"r, .o*prr-
i
terelor guvernamentale ^ a-giface intrarea pe noi piege,pentru a cumpira tehnologii
care si ne supravegheze via7a, ci a
unui sistem electronic de tranzaclii ftnanciarc Q4.
Logica acestuiauromar nu este cea a regulilor piegei
tradigionale, iar dinamica fluxurilor financiare pe care le
pune in migcare este actualmente dincolo de controlul
guvernelor, al corporagiilor !i institugiilor financiare,
indiferent de bogagiagi puterea lor. Totugi, datoriti marii
versatilitagigi a exactitigii noilor tehnologii informatice gi
de comunicare,reglementareaeficientaa economiei globale
este realizabili din puncr de vedere tehnic. Aspectul critic
nu este tehnologia, ci politica gi valorile umane (rt). Iar
valorile acestease pot schimba,ele nu sunt legi ale naturii.
Aceleagi regele elecrronice de fluxuri financiare gi
informagionalear putea si aibi incorporate alte valori.
204 | Provocirile secoluluiXXI
I
I
li
j,
O consecingaimportanti a concentririi exclusiv pe
profituri gi pe valoareaacliunilor in noul capitalism global
r fost mania fuziunilor 9i achizigiilor de corporagii. in
cazinoul electronic global, orice acgiune care poate fi
vinduta pentru un profit mai ridicat zta fi vinduti, gi
rceasta devine baza scenariului standard al unor preluiri
rgresive. Daci o corporalie vrea sa cumpere o altl,
companie,tot ce are de ficut estesi ofere un preg mai mare
pentru acgiunile acesteia.Puzderia de brokeri a ci.ror
nrenire este si scanezenecontenit piaga in ciutarea unor
oportunitili de investigiegi profit ii va contacta atunci pe
rtc[ionari, indemnAndu-i si-gi vAndi acgiunile pentru pregul
mairidicat.
O datl ce preluilile acesteaagresive au devenit
posibile,proprietarii de mari corpora[ii le-aufolosit pentru
specialedezvoltate de companii mici, sau pur !i simplu
pentru a se dezvolta gi pentru a cAgtigaprestigiu corporativ.
Micile companii, pe de alti parte, temandu-sesi nu fie
inghigite, gi in scopul de a se proteja, au cumpirat alte
companii gi mai mici, ca astfel si devini mai mari gi mai
greu de cumpirat. in felul acesta s-a dezlinguit mania
fuziunilor, gi ea parc sa nu aibi sfArgit. Majoritatea
fuziunilor corporative, cum am men[ionat mai inainte, par
sanu aduci nici un avantq in sensulcregteriieficiengeisau
ai profituril or, dar implica schimbiri structuraledramatice
gi rapide pentru care oamenii sunt complet nepregatigi,
fiind deci supugi unui stresgi unor dificultigi enorme(2e).
Refelelecapitalismului global I ZOS

Impactul social
in trilogia sa despre Epoca Informagiei, Manuel
Castells face o analizi aminungiti a impactului social gi
cultural al capitalismului global. El descrie,in particular,
felul in care noua economie de regeaa transformat profund
relagiile sociale dintre capital 9i munci. Banii au devenit
aproape complet independengi de producgie 9i servicii,
evadind intr-o realitare virtuali de regele electronice.
Capitalul este global, in timp ce munca, de reguli, este
Iocala. Astfel tncAt capitalul gi munca existi in tot mai
mare misuri in spagii gi timpuri diferite: spatiul virtual al
fluxurilor financiare gi spagiulreal, local gi regional, unde
oamenii sunt angajagi;timpul insranraneual comunicagiilor
electronice9i timpul biologic al viegii de zi cu ziQo).
Puterea economici rezidl, in relelele financiare
globale,care determini soartamajoritigii slujbelor, tn timp
ce munca rimAne consrrinsi local in lumea reall. in felul
acesta,munca a devenit fragmentatagi lipsiti de putere. in
prezent mulgi muncitori, sindicalizagi sau nu, nu vor lupta
pentru salarii mai mari sau condigii de munci mai bune, de
teami ca slujbelelor si nu fie transferatein striinatate.
Cum tot mai multe companii se restnrctureazi ca
regeledescentraJizate- regelede unitagi mai mici legate, la
rlndul lor, de regelede furnizori gi subcontracori - mun-
citorii sunt folosigi, in tot mai mare misuri, prin contracte
individuale, iar munca igi pierde identitatea colectiva gi
puterea de negociere. intr-adevar, in noua economie
comunitigile muncitoregti tradiEionale au dispirut cu
desivArgire.
206 | Provocirile secolului XXI
t\
Castellsatrageatenlia ci esteimportant si distingem
intre doui tipuri de munci. Munca necalificati, obignuiti,
uu are nevoie de accesla informagii gi cunogtingedincolo
de capacitateade a ingelegegi de a executaordine. in non"
cconomie, masele de muncitori necalificali se perindi
printr-o diversitate de slujbe. Ei pot fi inlocuiEi in orice
moment, fie de magini, fie de muncitori necalificagidin alte
parEi ale lurnii, depinzAnd de fluctuagiile din regelele
financiareglobale.
Dimpotrivi, f.o4a de munci ,,autodidacti" are
capacitateasi acceadala niveluri superioarede educagie,si
proceseze informagie gi sa creeze cunoagtere. itrtt-o
economie in careprocesareainformagiei,inovagiagi crearea
cunoagteriisunt principalele sursede productivitate, acegti
muncitori autodidacAisunt foarte apreciagi.Companiile
vor dori si mengini relagii sigure pe termen lung cu
muncitorii lor de bazi, pentru a le plstra fidelitatea gi a se
asigura ci cuno$tin[ele lor tacite sunt transmise in
interiorul or ganizagiei.
Ca un stimulent de a rimine, acestormuncitori li se
oferi acgiuni in plus fagade salariile lor de bazi, ceeace ii
cointereseazi in valoarea creati de companie. Aceasta a
subminat gi mai mult solidaritateade clasi tradigionali a
muncitorilor. ,,Lupta dintre divergi capitaligti gi tot felul de
clase muncitoare", noteazi. Castells, ,,este subsumati
opozigiei fundamentaledintre logica frusti a fluxurilor de
capital gi valorile culturale ale experienleiumans" 0r).
Noua economie a imbogigit cu siguranli o eliti
globali de speculatori financiari, antreprenori gi specialigti
in inalta tehnologie. La virf., s-a produs o acumulare fdri
precedent de bogigie, iar de capitalismul global au profitat
Regelelecapitalismului global | 207
 $r unele economii nagionale,in specialdin girile asiatice.pe
ansamblu, insi, impacturile sale sociale gi economice au
fost dezastruoase.
Fragmenrarea gi individualizarea foqei de munci gi
degradareatreprari a bunastirii sub presiunile globarizirii
economice inseamni ci ascensiunea
capitalismului global a
fost insogiti de o cre$tere a inegalitagii gi a polarizirii
sociale(").Decalajul dintre bogagigi siraci a crescut semni_
ficativ, atAt pe plan internagional, cAr gi in interiorul
Eirilor. Potrivit Raportului penrru Dezvoltare Umani al
20o/o degin numai I,4o/oQ3).Averea celor mai bogagi trei
oameni din lume depigegteplB-ul rururor
lirilor cele mai
slab dezvoltare, cu cei 600 de milioane de locuitori ai
lor(30).
in Statele Lfnite, gara cea mai bogati gi mai
dezvoltati tehnologic din lume, venitul mediu per familie a
stagnat in uhimele trei decenii, iar in california chiar a
scizut in anii '90, in plin boom al tnaltei tehnologii; in
prezent, majoritatea familiilor reu$escsi se descurcenumai
mai frapante ale ,,noii siricii.. este lipsa locuin gei, care a
luat amploare in orageleamericanein anii 'g0 gi continul si
rimAni la niveluri ridicate.
208 | Provocirile secoluluiXXI
Capitalismul global a dus la cretrerea siriciei gi a
inegalitigii socialenu doar prin schimbarearelagiilor dintre
capital gi munci, ci gi in urma procesului de ,,excludere
sociali", careesteo consecingidirecti a structurii de refeaa
noii economii. Pe misuri ce fluxurile de capital
9i de
informagii f.ormeazl, reEeleglobale, ele exclud din aceste
regeletoate populagiilegi teritoriile care nu prezinti,inreres
in goanalor dupa cAgtigurifinanciare.Ca urmare, anumire
segmenteale societigii, zone ale oragelor, regiuni gi chiar
gari intregi devin irelevanreeconomic. Dupi cum observi
Castells:
Zonele f.irl valoaredin perspectivacapitalismului
informagional9i care nu prezinti interespolitic penrru
marile puteri, sunr ocolire de fluxurile de bogilie gi
informaliegi, in celedin urmi, privatede infrastructura
tehnologicade bazlacare ne permite si comunicim, si
inovim, si producem,si consumimgi chiar si triim in
lumeade azi(34.
Procesul de excluziune sociali este condensat tn
dezolanteleghetouri interioare din marile orageamericane,
dar efectele sale mult dincolo de indivizi, cartiere gi
^merg
grupuri sociale. itt it tr""g" lume a apirut un nou segmenr
siracit al omenirii, desemnatuneori ca Lumea a patra. El
cuprinde zone intinse ale globului, incluzAnd mare parte
din Africa Sub-Sahariani gi zonele rurale pauperizate din
Asia gi America Latini. Noua geografie a excluziunii
sociale cuprinde porgiuni din fiecare gari gi din fiecare orag
al lumii(38).
Lumea a Patra este populati de milioane de oameni
firi adipost, pauperizagigi adeseaanalfabeEi,care cAnd au,
ReEelele
capitalismului global | 209
cAnd nu au de lucru, mulgi dintre ei indreptAndu-se spre
economia ilegali. Ei au parte de multiple crize in viagalor,
intre care foamea, boala, dependenga de droguri Si
inchisoarea - forma finall, a excluziunii sociale. O data ce
saracia lor se transformi. in mizerie, ei se pot glsi cu
uguringi pringi intr-o spirala descendenti a margrnaltzirri,
din care le este aproape imposibil si scape. Analiza
detaliati facuta de Manuel Castells acestor consecinge
sociale dezastruoaseale noii economii arunci o lumini
asupra interconexiunilor lor sistemice gi contribuie la o
critici devastatoarea capitalismului global.
Impactul eeologic
Potrivit doctrinei globalizlrti economice - cunoscuri
sub numele de ,,neoliberalism", sau, ,,Consensul de la
\il7ashington"- acordurile de liber schimb impuse de \7TO
girilor membre vor duce la intensificarea comergului
mondial; aceastava crea o expansiuneeconomica globali;
iar cregtereaeconomici globali va reduce siricia, intrucAt
beneficiilesalese vor ,,revirsa", pini la urmi, asupratutu-
ror. Aga cum le place si spuni liderilor politici gi corpo-
rativi, fluxul noii economii va ridica toate ambarcagiunile.
Anahza lui Castells arata clar ci acest ragionament
este fundamental gregit. Capitalismul global nu atenueazl
slricia gi excluziuneasociali; dimpotriva, el le exacerbeazi.
Consensul de la \ilashington a fost orb la acest efect,
deoarece economigtii corporativi au exclus in mod
tradigional din modelele lor costurile sociale ale activi-
tigilor economice(3t). La fel, majoritatea economigtilor
210 | Provocirile secoluluiXXI
convenlionali av ignorat costurile ecologice ale noii
t:conomii - cregtereagi accelerareadistrugerii mediului
global, care sunt la fel de graye,daci nu gi mai grave decAt
imoactul social.
intreprinderea centrali a teoriei gi pracricii
cconomicecurente - stradaniapentru o cre$tereeconomici
continui, nediferenliata - este evident nedurabili, inrrucAt
expansiuneanelimitata pe o planeta finiti nu poare duce
decAtla catastrofi. intr-adevir, la inceputul acesruisecol a
devenit cAt se poate de clar ca activitigile noasrre
economice afecteazd, biosfera 9i viagaumani in moduri care
pot deveni curAnd ireversibile(a0).itt aceasri situagie
precari., este de maximi importanEi pentru omenire sa-gi
reduci sistematic impactul asupra mediului natural. Aga
cum a declarat cu curaj, in t992, pe atunci senatorul
Al Gore, ,,Trebuie si facem din salvarea mediului
principiul organizator central pentru civllizagie" (1).
Din nefericire, in loc si dea curs acestuiindemn, noua
economie gi-a mirit semnificativ impactul diunator asupra
biosferei. to lh, CaseAgainst the Global Economlt,Edward
Goldsmith, editor fondator al celei mai imporrante revisre
europene de protecgie a mediului, TheEcologist, f.ace vn
rezlrmat succint al impactului ecologic al globalizirii
economice@).El arati cd distrugerea acceleratl,a mediului
care insoge$tecre$tereaeconomici este bine ilustrati de
exemplul Coreei de Sud gi al Taiwanului. ln anii '90, ambele
giri au real:r;at rate de cregtere uimiroare, fiind date ca
modele pentru Lumea a Treia de c5.treBanca Mondiali. in
acelagitimp, degradareamediului rezultati de aici a fost
devastatoare.
Regelelecapitalismului global I zf l
'
 In Taiwan, substangele toxice din industrie
agricultura au poluat grav aproape roare rAurile i
tante. In unele locuri apa nu doar ci estelipsiti de pegti
nepotabili, dar a devenit literalmente combusti
Nivelul poluirii aerului este dublul celui consi
daunitor in StateleUnite: rata cancerului s-a dublat
1965 gi \ara arc cea mai mare incidenli a hepatitei
l.tme. in principiu, Taiwanul ar putea folosi noua
bogagiepentru a-Eicuriga mediul, dar competitivitatea
economia globali esteatAtde acerbi tncAt reglementirile
protecgie a mediului sunt eliminate in loc sl fie intiri
pentru a reducecosturile producAieiindustriale.
Una din tezeleneoliberalismului esteci tririle sirace
trebui si se concentrezepe producerea unui numir mic
bunuri specialepentru export, in scopul de a obgine devi
iar majoritatea celorlalte mirfuri sa le importe. Aceasraa
la epuizarearapidi a resurselor naturale necesare
de produse agricole dintr-o gara in alta - devierea
proaspetede la oreziriile vitale citre cresciroriile de
concentrareape culturi mari consumatoatede api, cum ar fi
trestia de zahir, a provocat secareaunor rAuri; conversi
unor terenuri agricole productive in culturi desrinate
vinzarri migragiaf.o4at6.a unui mare numi,r de fermieri di
pe piminturile lor. itr itrtre"gr lume existi nenumirare
exemple ale modului in care globaluarea economicl
agraveazi distrugereamediului (03).
Distrugerea producAiei locale in favoarea expor-
turilor gi a importurilor, care esteesengaregulilor liberului
schimb promovate de VTO, mare$tedramatic distanga,,de
la fermi la masi". ln StatelelJnite, uncia medie de hrana
cilitoregte acum peste o mie de mile inainte de a fi
212 | Provocirile secoluluiXXI
mincati, ceea ce exerciti o presiune enormi asupra
rnediului. Noi autostrdzi gi aeroporturi igi fac loc prin
pidurile virgine; noi porturi distrug zonele umede 9i
habitaturile de coasti; volumul tot mai mare al
transporturilor polueazi gi mai mult aerul gi cauzeazi
frecvente deversiri accidentale de petrol gi produse
chimice. Studii efectuate in Germania au ardtat ch
producAia nelocali de hrani contribuie de gaseplni la
douisprezece ori mai mult la incalzirea globali decAt
producgialocala,date fiind emisiile mai mari de COz (oo).
Aga cum arate specialistain ecologie gi activista in
agriculturi Vandana Shiva, impactul instabilitagiiclimatice
gi al distrugerii stratului de ozon este dispropo4ionat de
mare asupra Sudului, unde majoritatea regiunilor depind
de agriculturi, gi schimbiri chiar utoare ale climei pot
distruge tn totalitate mijloacele de subzistengidin mediul
rural. in plus, multe companii transnationale folosesc
regulile liberului schimb pentru a-gi reamplasaindustriile
poluante gi mari consumatoarede resurseln Sud, agravAnd
gi mai mult degradareamediului. Dupi cum afirma Shiva,
efectul net esteci ,,resurselese deplaseazide la cel sirac la
cel bogat, iar poluarea se deplaseazade la cel bogat la cel
<< /45\
sarac
-
'-'.
Distrugerea mediului natural in girile din Lumea a
Treia merge mAni in mAni cu dezintegrareamodurilor de
viaga rurale tradilionale, fn mare masuri independente,pe
misuri ce programele de televiziune americane 9i agengiile
publicitare transnagionaledrfuzeazi imagini strS.lucitoareale
modernitigii citre miiiarde de oameni din intreagalume, fira
si menlioneze ci stilul de viagi bazat pe un consum material
nelimitat este absolut nesustenabil. Edward Goldsmith
Regelele
capitalismuluiglobal| 2f3
'l
 estimeazi ci, daci roare garile din Lumea a Treia ar aringe
pAni tn anul 2050 nivelul consumului din Statele Unite,
daunele anuale penrru mediu, rezultate din acrivitigilc
economice,ar fi de 220 de ori mai mari decAtin prezent,Iapt
evident de neconceput@.
Deoareceobginereabanilor estevaloareadominanti
in capitalismul global, reprezentangiiacestuia cauta si
elimine legislalia de mediu oriunde por, sub prerexrul
liberului schimb, ca nu cumva acelereguli si interfereze cu
profiturile. Astfel ci. noua economie cauzeazi,distrugerea
mediului nu doar prin cregterea impactului operaEiunilor
saleasupraecosistemelorlumii, ci gi prin eliminarealegilor
nagionale de protecgie a mediului dintr-o gari sau alta. Cu
alte cuvinte, distrugerea mediului nu este doar un efect
secundar,ci o parte integranti a proiectului capitalismului
global. ,,Estelimpede", conchide Goldsmirh, ,,ci nu existi
nici o cale de a ne proteja mediul in contexrul unei
economii a
"liberului schimb", angalati, intr-o cregrere
economici continui gi, deci, in mirirea impactului nociv al
activitigilor noastre asupraunui mediu deja fragilizat. (7).
Transformarea puterii
RevolugiaTehnologica Informatici nu doar ca a dat
nagtereunei noi economii, dar a transformat, de asemenea,
decisiv relagiile tradigionale de putere. in Era Informagiei,
releaua a devenit o forma decisiva de organizare in toate
sectoarele societigii. FuncAiile sociale dominante sunr
organizate in tot mai mare misuri in jurul regelelor, iar
participareain acesteregeleesteo sursi esengialide putere.
214 | Provocirile secoluluiXXI
I
in aceaste ,,societate regea", cum o nume$te Castells,
generareade noi cunogtinge, productivitatea economici,
putereapolitici gi militari gi comunicagiileprin mass-media
sunt legate toate la nigte reEeleglobale de informagie 5i
(at).
bogigie
Ascensiuneasocietagii-regea a mers mAni in mAni cu
(ae).Cufundate in
declinul nagiunii-stat ca entitate suverani
nigte regeleglobale de fluxuri financiare, guvernele sunt tot
mai pugin capabile si-gi controleze politicile economice
nagionale; ele nu-gi mai pot resPecta promisiunil. ['
tradigionale de prosperitate gi sunt angajateintr-o bitilie
fira sperange cu noua economie criminald' globaltzatl';
autoritatea gi legitimitatea lor sunt tot mai mult puse in
dificultate. in plus, statul se dezagregi din interior prin
coruperea procesului democratic, pe masuri ce actorii
politici - mai alesin StateleUnite - depind din ce in ce mai
mult de corporalii gi alte grupuri de lobby, care finangeazi'
campaniile electorale ale politicienilor tn schimbul unor
lor speciale".
politici care sl favorizeze,,interesele
Aparigia unei vaste economii criminale globale gi
intercorelarea ei crescindi cu economia formali 9i cu
institugiilepolitice la toate nivelurile, esteuna dintre carac-
teristicile cele mai ingrijoritoare ale noii societigi-regea. in
tentativele lor disperate de a evita marginalizarea, indivizii
gi grupurile care au fost exclusesocialsunt ugor de recrutat
de organizagiile criminale, care s-au instalat in multe
cartieresirace gi au devenit o forgasociali gi culturali sem-
(s0).Crimi-
nificativi in cele mai multe pi4i ale lumii
nalitatea, firegte, nu este ceva nou. Dar formarea unor
puternice regele globale de crimi organizatl' este un
fenomen nou, care af.ecteaziprofund rytivitigile economice
capitalismuluiglobal| 215
Regelele
 gi politice din intreaga lume, dupl cum a demonsrrat
Castells cu lux de amanunte (51).
DacI traficul de droguri esre operatiunea cea mai'
semnificativi a regelelor criminale globale, afacerile cu
arme joacl gi ele un rol semnificariv,pe lingi contrabanda
cu bunuri gi oameni, jocurile de noroc, ripirile, prosrirulia,
falsificarea de bani gi de documente gi zeci de alte activitigi.
Legalizareadrogurilor ar fi probabil cea mai mare amenin.
garepentru crima organizati,. Totugi, cum observa Castells
maligios, ,,Ei se por baza pe orbirea politicienilor gi
moralitatea prosr tngeleasi a societagii care nu pricepe
esengaproblemei: cererea atrageoferta" (s2).
Violenga necruliroare, sivArgiti adeseade ucigagi
platigi, este o parre integranti a culturii criminale. Un rol
la fel de important il au gi oamenii legii, judecitorii gi
politicienii aflagi pe sratul de plati al organizagrilor
criminale, numigi uneori cu cinism ,,aparatul de securitate..
al crimei organizate.
Spilarea unor sume de bani care totalizeazi sute de
miliarde de dolari este activiratea centrali a economiei
criminale. Banii spilagi pitrund in economia formali prin
schemefinanciare complexe gi regelecomerciale,introducAnd
un element destabilizator, dar invizibil, intr-un sistem deja
volatil gi faclnd gi mai dificil controlul politicilor economice
nagionale. Crizele financiare din mai multe pi4i ale lumii
vor fi fost, poate, declangatede asemeneaactivitigi criminale.
In America Latini, dimpotrivi, narcotrafico reprezinti un
segment sigur gi dinamic al economiilor regionale gi
nagionale. Industria latino-americani a drogurilor este
determinati de cerere, orientati spre export gi complet
internaEionalizati.Spre deosebirede come4ul legal, el se afli
in intregime sub control latino-american.
216 | Provocirile secoluluiXXI
La fel ca gi organizagiile de af.aceridin economia
l<rrmali, actualele organizagri criminale s-au resrructurat
sub formi de regele,arAt inrern, cAt gi in relagiile dintre ele.
s-au stabilit aliange strategice intre organizagrile criminale
clin intreagalume, de la cartelul columbian al drogurilor la
rnafiasiciliana,mafia americani gi regelelecriminale ruse$ri.
Noile tehnologii de comunicagii, in special telefoanele
rnobile gi computerele laptop, sunt folosite pe scari larga
pentnr a comunica gi a pistra evidengavanzaclirlor. Astfel
ca milionarii din Mafia ruseasciigi pot dirija acum on-line
afacerilemoscovire, stand in vilele lor sigure din california
gi supraveghind indeaproape operagiunilezilnice.
Potrivir lui Castells, forga organizatorici a crimei
globalese bazeazS.pe,,formarea unor regeleleflexibile tntre
bandelelocale, inridicinate in tradiEiegi identitate, inrr-un
mediu institugional favorabil, gi anvergura globali oferiti
de aliangelesrraregice"(t3).Castells crede ci regelelecrimi-
nale actuale sunt probabil mai avansaredecAt corporagiile
transnagionalein abilitatea lor de a combina identitatea
culturali locali gi afacerileglobale.
Daci statul-nagiuneesre pe cale sa-gi piardi auto_
ritatea gi legitimitarea din cauza presiunilor economiei
globale gi a efectelor subminato are alecrimei globalizate,ce
anume ii va lua locul ? Castells observi ci auroriratea poli-
tici s-a deplasatcatre nivele locale gi regionale gi el specu-
leazi, c5,descentralizareaputerii poate da na$rereunui nou
tip de organizagie politici, ,,sratul-regea.,(sa).inrr-o regea
sociali, diversele noduri por aveadimensiuni diferite, astfel
incat inegalitigile politice 9i relagiile de putere asimetrice
vor fi ceva obignuit. Cu roare acestea,ro[i membrii unui
stat-reueasunt interdependengi.in luarea deciziilor politice
Regelelecapitalismului globd I Zfz
 Ar fi, totugi, gregit si credem ci un numar
trebuie si se ginl seama de efectele lor asupra tuturor _ restrAns
de megacorporagii controleazi,lumea. in
membrilor, chiar gi a celor mai mici, fiindci gi acegtiavor primui ;;;-.;
puterea economici reala s_a deplasat
afectacu necesitateintreaga regea. ci.tre regelele
financiare globale. Toate corporaEiiledepind
IJniunea Europeani este, poate, manifestareacea mai de ceeace se
intAmpli in acele r"g"l" .o-pl"*., l.r..rrri pe care nimeni
clari a unui asemeneanou stat-retea.Regiunile gi orageleau
accesla ea prin intermediul guvernelor lor nagionale,fiind, nu le controleazl.inprezent existamii d"
de asemenea,interconectateintre e\e orizontal, prin multiple cooperind 9i concurAnd in acelagirimp, gi-rpor"gii,.o"i"
,ri.i ,.rrr"dintre
parteneriate care depigesc granigele nagionale.,,IJniunea ele nu poate dicta condigiile(sz).
Europeani nu tnlocuiegtestatele-nagiuniexistente",conchide Difuzia aceasraa puterii corporative este
o conse_
Castells, ,,ci, dimpotrivi, este un instrument fundamental cingi directa a proprietagilor r"gelelor sociale.
irrrr_o i"r"r_
pentru supravieguirealor, cu condigia cedarii unor pi4i de hie, exercitarea puterii este un proces liniar,
(ss). controlat.
iuveranitate in schimbul unei influengemai mari in lume" Intr-o relea, ea esreun proces neliniar impliclnd
O situagie similari existi in lumea corporativi. multiple
bucle defeed-back, iar rezurtarclesunr adesea
Corporagiile actuale sunt organizate in tot mai mare masurl imprevizibile.
Consecingelefiecirei acgiuni din regea se
ca regele descentralizatealcituite din unitigi mai mici; ele rispAndesc in
intreaga structuri., gi fiecare care urmire$te un
sunt conectate la regele de subcontractori, furnizori 9i
".girrrr.
anumit obiectiv poate avea consecinEe
consultangi;iar unitigi apa4inind unor regelediferite pot gi secundarecare si
ele si formeze aliangestrategicetemPoraregi si se angajezei4 intre in conflict cu acelobiectiv.
joint ventures. In acestestructuri de regeamereu variabile nu Este instructiv si comparim aceasta situagie
' + r! i cu
existi centre reale de putere. In schimb, puterea corporativl regeleleecologice. Degi poate pirea ci intr_un
ca intreg a crescut enorm in ultimele cAteva decenii, pe unele specii sunr mai pur".nice decAt altele, ".orirr"_
conceptul de
misuri ce dimensiunea corporaliilor continui si creasci in putere nu esre adecvat, fiindci speciile
,.rr_"rr" (.r'r
urma unui 9ir nesfArgitde fuziuni gi achizilii. excepgiaunor primate) nu forgeazi indivizii
in ultimii douazecide ani, corporatiile transnagio si acaiorreze
conform unor obiective prestabilite.Dominagia
au fost extrem de agresive in extragerea de subvengii existi, fari
indoiali, dar ea se exprimi intotdeauna intr-un
financiare de la guvernele llrilor in care opereazl gi i context mai
larg de cooperare, chiar gi tn relagiile praditor-pradi (sB).
incercarea de a evita plata impozitelor. Ele pot fi
gitoare cind este vorba si ruineze micile firme prin prao Multiplele specii dintr-un ecosisre* ,rl, lo.- eazi
ierarhri,
ticarea unor preluri de dumping; de obicei, ele ascund gi cum se afirma adeseain mod gregit, ci ele
exista ir, ,rigt"
distorsioneazi informagiile despre potenlialele pericole regeleinglobatein alte regele(sr).
inerente in produsele lor; de asemenea,au impus cu succes Existi o deosebireesenfiali intre regeleleecologice
guvernelor si elimine restricliile legaleprin acorduri de liber din naturi gi regelelecorporative din societarea
umani..
schimb(s6). Intr-un ecosistem,nici o fiingi nu este exclusi
din retrea.

218 | Provocirile secoluluiXXI Refelelecapitalismuluiglobal Zll

I
 Ar fi, totugi, gregit si
trebuie si se gini seama de efectele lor asupra tut
Je rrrcgacorporafii controlea
membrilor, chiar gi a celor mai mici, fiindci 9i acegtia
I Ftitf,t'ca economici reali
afectacu necesitateintreagare1ea.
i flrr.rrrciare globale.Toare cor
IJniunea Europeani este, Poate' manifestareacea t
Ilr,irrrplain aceleregelecom
clari a unui asemeneanou stat-regea.Regiunile 9i oragele
i 6rr ft' controleazi,it p..r"rrt
accesla ea prin intermediul guvernelor lor nagionale,fii
de asemenea,interconectateintre ele orizontal, prin r.,,,rpcrlndgi concurAndin a<
parteneriate care depagescgranigele nafionale. ,IJ Fle rrr-rpoatedictacondigiile(s7
Europeani nu inlocuiegte statele-nagiuniexistente", Difuzia aceastaa puter
Castells, ,,ci, dimpotrivi, este un instrument r trrl:i directi a proprietigilor
pentnr supravieguirealor, cu condigia cedirii unor pi4i llt,', .tara'rareaputerii este
suveranitatein schimbul unei influenle mai mari in lume" Ittt''-o regea,ea .ir. .r' procer
O situagie similari existi in lumea ilr'le defeed-back,iarrezwkat
Corporagiile actuale sunt organizatein tot mat mare ma ( iorrsecinlelefiecirei actiuni
ca regele descentralizatealcituite din unitigi mai mici;
Itrtr'<..agastructuri, gi fiecare
sunt conectate la retele de subcontractori, turnizori
errurnitobiectivpoate avea c
consultanli; iar unitigi apa4inAnd unor regelediferite pot
ele si formeze altan\e strategice temPorare gi si se angqeze
irrtrr:in conflictcu acelobiecti
ioint ventur"t. in aceste structuri de relea mereu variabile Este instructiv si con
existi centre reale de putere. In schimb, puterea corporati relclele ecologice.Degi poate
ca intreg a crescut enorm in ultimele clteva decenii, rrrr.'lespeciisunt mai puterni<
misuri ce dimensiunea corporagiilor continui si creasci Irurc:renu este adecvat, fiin
de fuziuni giachizigii.
urma unui gir nesfArgit r,x('cpgiaunor primate) nu for
in ultimii douizecide ani, corPoragiile ffans r onform unor obiectiveprestal
au fost extrem de agresive in extragerea de su irrtloiala, dar ease.*primi lnto
financiare de la guvernele garilor in care opereazi 9i
l.rrg de cooperare,chiar gi in
incercarea de a evita plata impozirclor. Ele pot fi
Multiplele specii dintr-un ecos
[itoare cAnd este vorba si ruineze micile firme prin
I urn se afirma adeseain mod
ticarea unor preluri de dumping; de obicei, ele ascund
distorsioneazi informagiile despre Potenlialele peric r,'1eleinglobatein alterelele (se).
inerente in produsele lor; de asemenea,au impus cu Existi o deosebireeseng
guvernelor si elimine restricgiilelegaleprin acorduri de li rlin natura gi regelelecorpora.
(s6). lrrtr-un ecosisrem,
schimb nici o fiinti

Retelel,
Regelelu..-.
218 | Provoclrile secoluluiXXI aitalismului
gtobatl
zrs
Fiecarespecie,chiar gi ceamai mirunti bacterie,contribuic Mcluhan (t'). Cn faimosul siu aforism
,,Mass_mediaeste
la durabilitatea intregului. in lumea umani a puterii gi Mcluhan a identificat natura unici a televiziunii
'resajul", si
bogigiei, segmente largi ale populagiei sunt excluse din r arirar ci, dati, fiind puterea ei de seducgiegi de
simulare a
regelele globale gi ficute irelevante economic. Efectelc realitigii, ea esremediul ideal pentru reclami gi propagandi.
puterii corporative asupra indivizilor gi a grupurilor in majoritatea ciminelor
. od]oul gi
exclusesocial diferi dramatic de efecteleasupra celor cart "*"ri."rr",
televiziuneaau creat un mediu audio_vizual p"rrrr"rr.rr, .rr._i
sunt membri ai regeleisociale. bombardeazape privitori gi ascultitori cu un torent
nein_
trerupr de mesaje publicirare. Toate programele
regelelor
americane de televiziune sunr finangate prin
reclame gi
Transformarea culturii organizate ln jurul acesrora, astfel incit difuzarea
rr"lorii
corporarive a consumismului a devenit de departeprincipalul
ReEelele de comunicagii care au modelat mesajal releviziunii. Transmirerea
Jocurilor Olimpice ie la
economie nu transmit numai informagii privitoare Sydney de citre NBC a fost un exemplu frapantd"
financiare gi oportunitigi de investigie,dar includ
EranzaclTi aproape indiscernabil de reclami "_"rt".
regeleglobale de gtiri, ani, gtiinga,divertisment gi alte for 9i reporraj. in loc si
transmiti pur gi simplu Jocurile Olimpice, NBC a
preferat sI
de expresie culturali. $i aceste expresii au fost le ,,produci" pentru telespectatori,ambalAndprogr"-"l"
transformatede RevolugiaTehnologici Informatici @ i,
scurtesegmenteamestecateabil cu reclame,intr_un
asemenea
Tehnologia a ficut posibili integrarea mod incAt era adeseadificil si se distingi intre reclame
gi
prin combinarea sunetelor gi a imaginiior cu competigii. Imaginile atlegilor in competigi"
tr"rrr_
scrisegi vorbite intr-un ,,hipertext" unic. Deoarececulture lormate in repetaterAnduri ?n simboluri riropo^","r"r,
penrru ca
este creati gi susginutl de regelede comunicagiiumane, ea dupi numai cAtevasecundesi reapari in reclame.
C" rrr-"...
este supusi schimbirii o dati cu transformareamodur transmisiilesportive autenriceau fost minime (60).
(6t).Manuel
sale de comunicare Castells afirmi ci ,,eme itr pofida bombardamentului publicitar suslinur
gengaunui nou sistem de comunicagii electronice carac- $i a
miliardelor de dolari cheltuigi ir, scop in fi.."r.
terizat de extindere globala, integrarea tuturor mij studiile au arirar ci publicitatea prin"."rt "r,
mass_medianu are
de comunicare gi interactivitate potenliale, ne schimbi nici un impact specificasupra.o-fo*"-entului
(62). consuma_
ne va schimbapentru totdeaunacultura" torului (6s).Aceasti descoperire Li-iro"r" esre inci o
Ca 9i restul lumii corporative, mass-mediaa evoluat dovada a observagieici fiingele umane, la fel
ca toate
tot mai mult tn sensul unor stnrcturi de regele globale, sistemelevii, nu pot fi dirijare, ci doar perturbate.
Aga cum
descentralizate.Aceasti dezvoltarea fost prezisi in anii '60 am vi.zur, a alege de ce anume si gii seama gi
cum si
de vizionarul teoretician al comunicagiilor Marshall reacEionezi esteinsigi esengafaptului de a fi viu (ruj.

220 | Provocirile secoluluiXXI Refelelecapitalismului globalI Z2t

 Aceasta nu inseamni ci efectele publicitigii sunt
exacrpe gustul lor, ei vor fi dispugi
neglijabile. Deoarece mediile audiovizuale au devenit prin- si plireasci pentru el,
ceeace va duce la eliminare" recl"meloid"
cipalelecanalede comunicare sociall gi culturali in societigile p" ."r,#
gi la cregtereacalitigii programelol (68). "."rr"
urbane moderne, oamenii igi construiescimaginile simbolice,
Ascensiunea rapidi a televiziunii
valorile gi regulile de comportarnent pe baza conlinutului cu plati in Statele
Unite - IlBo, showtime,, Fox
oferit de respectivelemedii. Astfel, companiile gi produsele sports erc. - nu inseamni,
insi, o reducere a..controlulrri
lor trebuie sa fie prezente in mass-mediapentru a se bucura .orpor"giilor asupra televi_
ziunii. Degi unele din acesrecanale
de recunoagteredeplini. Dar felul cum vor raspundeindivizii nu difuze^zi ,il_;;;;
se afli totugi sub controlul corporaEiilor,
la o anumita reclami este dincolo de puterea de control a
prin orice mijloace -p,rbii.it"t". care vor incerca
creatorilor de publicitate. faci Internetul, de
exemplu, a devenit cel-si-gi
mai ,.."rr, mediu penrru publicitarea
in ultimele doui decenii, noile tehnologii au
masiva a corporaEiilor. America OnJine qaOl-y,
format lumea comunicatriilor intr-o asemeneamisuri pri*ipJJ
futnizor de fnternet, este in esengi
mulgi observatori cred acum ci era mass-media,tn se o stradi comerciala
vinuali, saturati de publicitat". D"gi
tradilional de conginuturi limitate transmise unei audj oferi accesO; +;;
(64.Marile ziare sunt ac cei 2Q de milioane de abonagi folosesc "" g4Vo
omogene, se va incheia curAnd dn dmp.rl p-"
AOL in servicii casnice,gi numai 160/o
scrise,editate gi tipirite de la distangl, diferite edigii croi pelnternenrl deschis.
Iar prin fuziunea cu gigantul
pe misura piegelor regionale apirAnd simultan. VCR Tim"-\rarrrer,
adiugar domeniului siu un-"rr--"di"
arsenalimens a" .orrgirr.r,
devenit o alternativi majori la regelelede televiziune, lOL i
Si distribugie,astfeltncAt igi poate incredinga
cAndposibili"vizionarea la ore convenabilea unor filme 3a1ale-je .li";;
principalilor creatori.. de p"blicii"te
programe TV inregist."t". itt plus, a avut loc o explozie intr_o variehre de
platforme mass-media@.
televiziunii prin cablu, a canalelor prin satelit gi a stagii
Lumea mass-mediade azi estedominati
TV ale comunitagilor locale. de cAtevacon_
glomerate multimedia giganr, precum
Rezultatul acestor inovagii tehnologice a fost o ext AOf_fi_"_Varner
sauABC-Disney, caresunr vasreregele
ordinari diversificare a accesuluila programele radio 9i de companii mai mici,
cu multe tipuri de inrerconexiuni gi
gi, in consecingi, un declin dramatic al audiengeire1 straregice.Astfel
cd mass-media,asemenealumii corpo."tiu. "li"nge
de televiziune. in Statele lJnite, cele trei regele in g"rr""r"l,d"rrirr"
mai descentralizati,gi mai diversificati,
dominante atrigeau 90olodin audiengain 1980,dar n ln dmp ce impactul
de ansamblual corporagiilor asupra
50o/oin 2 000, iar procentul acesta continul si rri"iii o"_.rrilor continui
sl sporeasci.
Potrivit lui Castells, tendinla curenti este in mod clar
Integrarea tururor formelor de
mass-media adaptati unor segmente de audiengi. . expresie culturali
singur hipenext electronic i".i;;
oamenii primesc un meniu de canale media conce ::::r1l unel J fort ,."lirrti, dar
crecrete asemeneadezvoltiri asuprapercepgiilor
,ro"rrr.
222 | Provocirile secolului XXI
Regelele
capitalismuluiglobal 223
|

pot fi deja misurate pe 6aza conginuturilor curente
programelor de televiziune prin relea sau prin cablu gi
site-urilor lor web asociate.Cultura pe care o creim gi o
ginem cu regelelenoastre de comunicagii include nu
valorile, credingelegi regulile noastre de conduiti, ci i
modul nostru de a percepe realitatea.Aga cum au
savangii cognitivi, fiingele umane exista in limbaj. J
necontenit o relea lingvistica, ne coordonim
mentul gi impreuna ne creim lumea 0o).
CAnd aceastilesituri lingvisticl devine un hi
de cuvinte, sunete, imagini gi alte expresii cult
mediate electronic gi separatede istorie gi geografie,ea
meniti a ne influenga profund modul in care
lumea. Aga cum atrage aten[ia Castells, in media
tronica putem observa un amestec atotcuprinzitor
(it). Pe mlsuri ce diverselemoduri
nivelurilor realitigii
comunicare imprumuti coduri gi simboluri unele
altele, buletinele de gtiri seamini tot mai mult cu ni
talk show-uri, cazurrle juridice cu nigte melodrame,
reportajele despre conflictele armate cu nigte filme
acliune, iar distincgiadintre real gi virtual devine din ce
ce mai dificila.
Deoarece mass-media electronici, gi in
televiziunea, a devenit principalul canal de com
ideilor 9i valorilor citre public, politica a clpitat un rol
mai rnare in spagiul acestor mijloace media ?2).Prezengt
mass-mediaeste la fel de esengialipentru politicieni pe
este pentru corporalii gi produsele lor. in majori
societigilor, politicienii absengide pe regeleleelectronice
comunicagiinu au nici o gansi si obgini suslinereaPub
pentru majoritatea alegitorilor, ei vor rimAne pur
simplu nigte necunosculi.
224 | Provocirile secoluluiXXI
O dati cu amestecul de gtiri gi divertisment, de
informagie gi publicitate, politica seaminl tot mai mult cu
teatrul. Cei mai de succespoliticieni nu mai sunt cei cu
platforme populare, ci aceia care gtiu si faci show la
televiziune gi sunt expe4i in manipularea simbolurilor 9i a
codurilor culturale. ,JVlarcarea"candidaEilor- adici aface ca
numele gi imaginea lor si devini atrigltoare prin asocierea
lor fermi in mintea privitorilor cu anumite simboluri
seducitoare- a devenit 9i in politici la fel de importanti ca in
marketingul corporativ. La un nivel fundamental, puterea
politici rezidi in abilitatea de a folosi eficient simbolurile gi
codurile culturale pentru modelarea discursului politic din
mass-media. Aga cum subliniazi Castells,aceastainseamni ci
in Era Informagiei bitlliile pentnr putere sunt bitilii
culruraleor).
Problema durabitititii
in ultimii cAgivaani, impacturile socialegi ecologiceale
noii economii au fost dezbitute pe larg de oamenii de gtiingi
gi liderii de comunitagi,cum amarltat in paginile precedente.
Din analizelelor reiesecAt se poate de clar ci in forma sa
actuali, capitalismul global este nedurabil gi necesiti. a fr
regindit din temelii. O asemeneareproiectareeste acum sus-
linuti gi de unii ,,capitaligtiluminagi", ingrijoragi de narura
cxtrem de volatili gi potengialul de autodistrugere al siste-
mului actual. Finangistul GeorgeSoros, care a fost unul
dintre jucatorii cei mai norocoli din cazinoul mondial, a
inceput de curind si numeasci doctrina neoliberali a
globalizarii economice,,fundamentalismde piagl", gi credeci
ca este la fel de primejdioasi ca orice alti formi de
fundamentalismoo).
Refelelecapitalismului globd | 225
 Pe lAngi instabilitatea sa economici, forma curenti de
capitalism global este nedurabili ecologic gi social, gi, prin
urmare, neviabili pe termen lung. Resentimenteleimpotriva
globalizirii economicecresccu repeziciunepesteror in lume.
Soarta finali a capitalismului global ar purea si fie, cum se
exprimi Manuel Castells, ,,respingereasociali, culturali gi
biotehnologia
politici de citre un mare numir de oameni din intreagalume
a unui Automat a cirui logici fie ii ignora, fie le
la rdscruce
devalorizeazi umanitater" ?s).$i dupi cum vom vedea,este
Clnd ne gindim la tehnologia avansati a secolului
posibil ca aceastirespingeresa fi inceput dqa?e). al
XXIlea, ne vine in minte nu doar tehnologia
informaEiei,
ci gi biotehnologia. Ca gi Revolugia Tehiologica
fr,ior_
matici, ,,revolugia biotech.. a inceput .r.r .At"rI"
inovalii
decisivein anii '70 gi a atins primul siu punct
de vArf in
deceniul'90.
Jngineria geneticaeste considerati uneori ca
un tip
special de tehnolo-gie a informagiei, deoarece
impliJ
manipularea de ,,informagie.,genetici, dar existi
d"or"biri
fundamentalegi foarte interesanteintre cadrele
conceptuale
subiacenre celor doui tehnologii. Daca
in ."rrtrul
Revolugieidin Tehnologia Informagiei s_aaflat ingelegerea
gi utilizarea regelelor, ingineria generici ,"
b^2"^r;i" o
abordare liniari gi mecanicisti de tipul ciram
izjlor de
construclie 9i, plni de curAnd,ea a neglijat regelele
celulare
esengialepenrru toate funcgiile biologice (1).pe
misuri ce
inaintim, in secolul al XXI-lea, este flscinant
si observi.m
c5, majoritatea progrese-lor din genetica ii
silesc pe
specialigtiiin biologia moleculari si puni ra indoiari
dintre conceptele fundamenrale pe care s_a -.rlt"
bazat inigial
intregul lor demers.Observagia estetema centrali a
".""rr"
unei evaluS.ristrilucite a geneticii de la acest inceput de
secol, aparEinAndbiologului gi istoricului in
domeniul
gtiinEelor Evelyn Fox Keller, ale cirei argumenre
226 | Provocirile secoluluiXXI le voi
urma in cea mai mare parre a acestui capitol c).

Dezvoltarea ingineriei genetice
Dupi cum afirmi biologul molecular Mae-rWanHo,
ingineria genetici este set de tehnici Pentru izolatea,
',un
modificarea, multiplicarea gi recombinarea genelor din
('). Ea permite oamenilor de
diferite feluri de organisme"
gtiingi si transfere gene intre specii care tn naturi nu s-ar
tncruciga niciodati; de exemplu, se Pot lua gene de la un
pegte gi implanta intr-o cipguni, sau sepot implanta gene
umane uner vact sau oi, crelnd astfel noi organism€
,,transgenice".
$tiinla geneticii a culminat cu descoperireastructurii
fuice a ADN-ului gi ,,dezlegareacodului genetic" in anli
'59 (+),dar biologii au avut nevoie de tnci douizeci de arti
care au ficut posibill
pentru a dezvoltadoui tehnici esengiale
ingineria genetica. Prima, cunoscuti sub numele de ,,secven'
gializareaADN-ului', este capacitateade a determina sucr
."ri.r.r." exacti a elementelo, i"rr"ti.. (bazelede nucleotide)
introduci direct intr-o celuli gene striine, din catz6,
barierelor interspecifice naturale gi a altor mecanisme de
proteclie care distrug sau dezactiveazi ADN-ul striin.
P"rrt* depigirea acestor obstacole, oamenii de gtiingl
implanteazi mai intAi genele striine in virugi, sau in
elementede tip viral folosite, de regula, de bacterii Pentru
(6).Ace$ti
transportarea genelor ,,vectori de transfer gene'
tic" sunt apoi folosigi pentru introducerea ,,clandestini" a
genelor in celulele recipient selecgionate,unde vectorii,
228 | Prcvocirile secoluluiXXI
irnpreuni cu genele implantate in ei, se insereazi in
ADN-ul celulei. Daci togi pagii din aceasti succesiune
loarte complexi funcgioneazi conform planului, ceeace se
intimpli extrem de rar, rezultatul este un nou organism
transgenic. O alta tehnici importanta de imbinare a
genelor este producerea de c6pii ale secvengelorde ADN
prin inserarea lor in bacterii (tot prin intermediul unor
vectori de transfer),unde ele se multiplici rapid.
Uttlizarca vectorilor pentru a insera gene de la orga-
nismul donor in organismul receptor esteuna dintre princi-
palele ragiuni pentru care procesul de inginerie genetici este
supus in mod inerent hazardului. Vectori infecgiogiagresivi
s-ar putea recombina cu uguringi cu virugi cavzatori de boli
deja existengipentru a generanoi rulpini virulente. in ."rt""
ci de senzagie,Gmetic Engineuing - Dream or Nightmare ?,
Mae-\Van Ho speculeazi cL aparigia, in ultimul deceniu, a
unei mulgimi de noi virugi rezistengila antibiotice poate fi
legati de comercializareape scari.mare, in aceeagiperioadi, a
produselor ingineriei geneticeo.
incl din primele zlle ale ingineriei genetice, oa.'-renii
de gtiingi au fost congtiengide pericolele creirii accidentale
irle unor tulpini virulente de virugi sau bacterii. in anii '20
;i '80, ei au luat toate misurile ca organismele transgenice
create sa rimAni in laborator, intrucAt considerau riscanta
cliberarea lor in mediu. in 1975, un grup de geneticieni
ingrijoragi s-au reunit la Asilomar, California, gi au emis
Declaragia de la Asilomar, prin care chemau la un
moratoriu asupra ingineriei genetice pAni la elaborarea
rrnor linii ciliruzitoare adecvate(8).
Din nefericire, atitudinile acesrea prudente gi
rcsponsabileau fost in mare parte abandonatein anii '90,
?n goana dementi de a comercializa tehnologiile genetice
Biotehnologiala riscrucel ZZI
. If
I
 nou dezvoltate in vederea aplicirii lor in medicinl
agriculturi. Pentru incepur, mici companii biotehn
s-auorganizatin jurul unor laureagiai premiului Nobel
marile universitigi americane gi a centrelor de
medicala. CAgivaani mai tirzit, acesreaau fost cu
de uriagecorporalii farmaceuticegi chimice, careau
in curAndsusginitoareagresiveale biotehnologiei.
Anii '90 au asistarla cAtevaanunguri senzagionale
,,clonare"genetici a animalelor, tntre care o oaie la Insti
Roslin din Edinburgh, cAgivagoareci la Universitatea
Hawaii 0).intre timp, biotehnologia plantelor a invadat
cultura cu o vitezi incredibill. Numai in doi ani. intre
gi 1998, suprafagaglobali acoperiti cu plante transgenicr
crescut de peste zece ori, de la 7 milioane la 24 milioane
acri (t0).Eliberareaaceastamasivi in mediu a unor organi
modificate generic (GMO, Genetic Modifizd
adaug6,o noui categorie de riscuri ecologice la proble
deja existente ale biotehnologiei (t1).Din nefericire,
riscuri sunt adeseaneglijate de geneticieni,care, de regula,
prea pulme cunotrrnge sau experiengi mici in dome
ecologiei.
Dupi cum arari Mae-\WanHo, rehnicilede i
genetici sunr acum de zece ori mai rapide gi mult mei
eficiente decAtcu douizeci de ani in urmi, gi noi specii dc,
GMO, proiectate si fie viguroase ecologic, sunr deliberab
puse in libertate pe scari mare. Dar in pofida unor pericole
potenliale mult sporite, din partea geneticienilor nu au rnail
venit declaragiicomune care sI solicite un moraroriu. Din
contri, corpurile legislative au cedat in repetate rinduri
presiunilor corporarive gi au relaxar nigte reguli de
siguranEi oricum inadecvate(12).
230 | Provocirile secoluluiXXI
Pe misuri ce capitalismul a inceput si prospere in anii
rnentalitateasa prin care cAgtigurilefinanciare sunt Puse
"J0,
Iu,ripresusde orice alte valori au inghigit 9i biotehnologia9i
n,, pi-t si inlature orice considerente etice. in Prczent,
trurlli geneticieni de prim rang fie degin propriile lor
lompanii biotehnologice, fie au legaturi strAnsecu ele. Moti-
villia preponderenti a ingineriei genetice nu este progresul
qtiinlei, vindecareabolilor sau hrinirea celor flamAnzi; ea
('orlsti in doringa unor cigtiguri financiare fira precedent.
Cea mai mare gi Poate cea mai comPetitiva
intreprindere de pAni acum in biotehnologie a fost
t"
Proiectul Genomului lJman - tncercareade a identifica 5i
t:artografia secvenla geneticl completi a speciei umane'
crre conline zecide mii de g.tt". itt anii'90, acestefort s-a
transformat intr-o cursi indArjita intre un proiect cu finan-
lilre guvernamentali, care-gificea descoperirilecunoscute
publicului, gi un grup privat de geneticieni care pistrau
datele secrete pentru a le patenta gi vinde companiilor
biotehnologice.Etapa finali a acesteicursedramadcea fost
cleciside un erou neverosimil,un tlnir student care a scris
singur programul de computer decisiv care a permis
proiectului public sa cigtige cursa cu un avansde trei zile,
impiediclnd astfel controlul privat asuPra ingelegerii
gtiingificea genomului uman(1r).
Proiectul Genomului lJman a inceput in 1990 ca un
program de colaborare intre mai multe echipe de geneticieni
de vArf sub coordonarea lui James \Tatson (cel care,
impreuni cu Francis Crick, a descoperit dubla elice a
ADN-ului) gi finangat de grwernul Statelor Unite cu trei mi-
liarde de dolari. O primi schigl a proiectului era agtePtatlin
avanspentru anul 2001,dar in timp ce acesteefomrri erau in
Biotehnologiala riscrucel 231
't
I
 curs, Celera Genomics, posedAndcomputere mai puternice gi
Patru siptimAni mai tirziu, dupi ce a lucrat zi gi
finangare din partea unor capitaligti speculativi, a luat-o'
noapte, punAndu-gi compresecu gheagipe arriculalia mAini
inaintea proiectului sponsorizat de guvern gi a patentail
intre doui gedinge lungi de dactilografie invergunati,
datele, pentru a-gi asigura drepturi comerciale exclusive in
JamesKent scrisese10 000 de rAnduri de cod, completAnd
manipularea genelor urnane. Ca rispuns, proiectul public
prima asamblare a genomului uman. ,,Esre incredibil", a
(care intre timp deveniseun conso4iu internagional condus
spus Ffaussler despre el ziarului Neu York Tirnes. ,,Pro-
de geneticianul Francis Collin$ gi-a publicat zilnic desco-
gramul acestapresupune o cantitate de munci ce ar fi luat
peririle pe Interner, penrru a fi sigur ci ele sunt in domeniul.
unei echipe de cinci sau zece programarori cel pugin gase
public Ainu pot fi patentate.
luni sau un an. Jim a creat singur, in patru saptimAni...
In decembrie L999, conso4iul public identificase
codul acestaextraordinar de complex" (1a).
400 000 fragmente de ADN, majoritatea mai mici decit o
Pe lAngi programul siu de asamblare, supranumit
geni obignuiti, dar nu aveau nici o idee despre cum sI
,,calea de aur", Kent a cre t inci un program de tip
orienteze gi si asamblezepiesele - ,,care cu greu meritau
browser, care le-a permis oamenilor de gtiinga si vizua-
numele de secvengi",cum ii plicea si spuni competitorului
lizeze pentru prima oari secvengaasamblati a genomului
lor, biologul Craig Venrer, fondatonrl Celera Genomics. in
uman, gi aceastagratuit, firi si recurgi la baza de date a
aceastifazi s-aaliturat conso4iului David Haussler,profesor
Celera. Cursa pentru genomul uman s-a incheiat oficial
de gtiinga computerelor la Santa Cruz, Universitatea din
gapte luni mai tirziu, cind consorgiul public Ai savangiide
California. Haussler credea ci in datele colectate existi
la Celera gi-au publicat rezultatele in aceeagisiptimAni,
suficienteinformagii penrru a concepeun program specialde
primul in Nature, ceilalgi in Science$s).
computer caresi asamblezecorect ffagmentele.
Cu toate acestea, progreseleerau durerosde lente, iar
in mai 2000, Haussler i-a spus unuia dintre studengi sii,
Revolufia conceptuali in genetici
JamesKent, ci perspectivelede a rermina inainte de Celera
sunt ,,sumbre". Asemenea multor oameni de gtiinga, gi CAnd competigia pentru cartografierea genomului
Kent era foarte preocupat ci, in viitor, munca de ingelegere uman abia izbucnise, succeseleacesteiagi ale altor efornrri de
a genomului uman s-ar putea afla sub controlul corpo- secvenlializare a ADN-ului au declangar o revolugie con-
ragiilor private, daci datele despre secvengaADN-ului nu ceptuali tn genetici, care va arita probabl. zidirnicia
vor fi date publicitigii inainte de a fi patentate. CAnd a oriciror sperangede aplicare practica in viitorul apropiat.
auzit de progresul lent al proiectului public, el i-a spus Pentru a folosi cuno$ringele genetice tn scopul influengirii
profesorului siu ci se simte in stare si scrie un program funcgionirii organismului - de exemplu, pentru prevenirea
care si utiizeze o strategiesuperioari gi mai simpli. sauvindecareabolilor - trebuie sLcunoagtemnu numai unde

232 | Provocirile secolului XXI

Biotehnologia la riscrucel ZIS
 sunt localizate genele, ci gi cum funcgioneazi ele. Dupl
secvenlializareapoqiunilor majore ale genomului uman ;l
cartografiereagenomurilor complete ale mai multe specii df
plante gi animale, geneticienii gi-au indreptat in mod firerc
atengia de la structura genelor la funcgionarealor; ficind
acestlucru, ei gi-audat seamacAt de limitate sunr inca cunop
tingele noastre despre funcgionareagenelor. Dupi cum ob
servl Evelyn Fox Keller, ,,Dezvoltirile recenredin biologir
moleculari ne-au permis si apreciem mai bine discrepangt
dintre informagia genetici gi semnificagiabiologica" (16). r Itra conceput Darwin, nu por sa explice aparigia noilor
Timp de mai multe decenii dupi descoperireadublei
spiraie ADN gi a codului genetic, specialigtii in
moleculari au crezut ci ,,secretulvielii" sti in succesiu
elementelor geneticede-alungul guvigelorde ADN. Daca an
putea identifica gi decodifica acele secvenge,conrinuAnd
ragionamentul, am ingelege ,,programele" genetice carc
determini toate stnrcturile gi procesele biologice. Astizin
foarte putini biologi mai cred acesr lucru. Tehnicilc
sofisdcatedezvoltate recent de secvengialtzare a ADN-ului gi
cercetirile geneticeinrudite arati tot mai clar ca conceptele
tradigionalede ,,determinismgenetic" - inclusiv conceptul de
program genetic,gi poate chiar cel de geni - sunr seriospuse
in discugiegi necesiti o revizuire radicali.
Este in curs o deplasareprofundi a accentului, de la
structura secvengelor genetice la organizarea regelelor
metabolice, de la geneticala epigenetica.Este o muralie de la
gAndirea reducgionisti la gindirea sistemici. Dupi cum
afirmi James Bailey, un genetician de la Institutul de
Biotehnologie din Zvich, ,,Actuala cascadi de secvenle
complete ale genomului... impune o muralie majorl in
cercetarea biologici, in sensul integririi gi al unui
comportament sistemic"(i4.
234 | Provocirile secoluluiXXI
Stabilitate gi schimbare
Pentru a aprecia dimensiunea gi extinderea acestei
rrrtrtagiiconceptuale,trebuie si revedem mai intAi originile
lir.neticiiin teoria lui Darwin a evoluliei gi in teoria ereditigii
,r lui Mendel. Cand Charles Darwin gi-a formulat teoria in
tt'rmenii conceptelor gemene de,,variagie intAmplatoare.,
(numita ulterior muralie aleatorie) gi selecgienaturali, a
tlcvenit curAnd evident ci variagiile inrAmplitoare, agacum
caracteristici in evolugia speciilor. Darwin a impanigit cu
contemporanii sii rpoteza conform cireia caracteristicile
biologice ale unui individ reprezinti un amestec inrre
cnracteristicilepiringilor sii, amAndoi contribuind cu pi4i
rnai mult saumai pulin egalela mixturi. Aceastainseamni ci
un descendental unui pirinte cu o variagie intAmplatoare
utili va putea mo$reninumai 50% din noua caracteristicigi
va putea transmire generagieiurmitoare numai 25olo.Astfel
cii o caracteristici noui se va dilua rapid, avAndfoane pugine
gansede a sestatornici prin selecgienaturali.
Degi teoria darwinisti a evolugiei a introdus o
ingelegereradical noui a originii gi transformirii speciilor,
care a devenit una dintre realizlrrle dominante ale gtiingei
moderne,ea nu poate si explicepersistengatrasaturilor nou
apirute, nici observagiade ordin mai general ci, pe misuri
ce cregte gi se dezvoltl, fiecare generalie de organisme vii
ctaleazi. consecvenr trasiturile tipice ale speciei. Aceasti
stabilitate remarcabili se aplici gi trisirurilor particulare
individuale, cum ar fi aseminirile evidente intre membrii
unei familii, care,adesea,sunt transmisecu fidelitate de la o
generagieIa alta.
Biotehnologiala riscruceI ZSS
 mod clar o proprietatea tuturor organismelor cunoscute.
DificultateaaparecAndne intrebim cum semengineacea
stabilitate,9i aceastas-adovedit a fi o problemi mult mai
JvruF4ra proDlema sa a Iost clescopentade complexi decAtne-amfi putut imaginavreodati(1e).
Gregor Mendcl
la numai cAgivaani d-upi ce Darwin p.rblicit O,r;g;;;;
Speciilor, dar a c6zut in uitare timp de" mai multe CAnd cromozomii unei celule se dttbleazi, in
a".-"niil
pAni la redescoperireaei, la inceputul secolului procesul diviziuni celulare, moleculele lor de ADN se
al XXlea.
divizeaza in agafel incat cele doui catene ale dubrei spirale
se separi, fiecare servind ca gablon pentru construirea unei
noi catene complementare. Aceasti auto-replicare decurge
cu o exactitate uimitoare. Frecvenla erorilor de copiere,
adici a mutagiilor, este de una le zecemiliarde !

O dati cu descoperireasrructu rii fizice a genelor

rVatson specifice care si f.actlitezefiecare pas al procesului de auto-
citre gi Crick in anii '50, stabilitareaa ajuns si
replicare (20).IJn tip de enzimi, ajuti cele doua carene_pi_
inEeleaslin termenii auto-copierii fidele a dublei
spirale ringi si se desfaci; o alta enzimi.le impiedici si s. reu_
ADN-ului, iar mutaliile, in mod corespunzitor,
ca ero neasci; gi o sumedenie de alte enzime selecteazierementele
aleatorii ocazionale extrem de rare in acel
proces. genetice corecte, sau ,,bazele..,p€fltru legiturile comple_
deceniile care au urmar, aceasri ingelegerea
stabilit fe mentare, verifici acurategeabazelor recent adiugate, .oi"._
conceptul de geneca unitiEi erediraredistinctegi
stabilg(18)., teaz1. nepotrivirile gi repari daunele accidentale aduse
Totugi, progreselerecenredin biologia moleculari
au structurii ADN-ului. Firi acest sistem elaborar de moni_
pus seriosla indoiaid modul nosrru de a ingelege
stabilitater r;orizare,corecturi gi reparagii,erorile in procesulde
genetica,gi, o dati cu el, intreaga i-"girr. ", iuto_
g.rr*lo, .r replicare s-ar inmulgi dramatic. potrirrit estimirilor
agenli cauzaliai viegii.biologice, imagirr"
irr-rAdtirr.t{ curente, in loc de una Ia zecemiliarde, obaza dintr-o suti
"dArr.
atAtin gAndireapopulari, cAt gi in cea yiingifica.
Aga curn] s-arcopia atunci gregil (2r).
explici Evelyn Fox Keller:
Acesre descoperiri recente arati, clar ca stabilitatea
geneticl nu este inerenti ln srructura ADN-ului, ci este o
Stabilitatea genetici rimAne, nu incape indoiali,
proprietate emergenri, rezultAnd din dinamica complexi a
aceeagi
proprietate remarcabili ca intotdeauna,gi ea este
in intregii regelecelulare. Dupi cum afirmi Keller:

236 | Provocirile secolului XXI

Biotehnologiala riscruce 232
|

II
 Srabilirateastructurii genelor apare
asrfelnu ca un
puncr de pornire, ci ca un produs regulariziri au fost elucidate. Dar cu fiecare pas citre
finat - rezultatur unui
proces dinamic extrem de bine
orchestrat, necesitAnd elucidare, imaginea devine tot mai complexi prin abun-
participarea unui mare numir de
enzime organizatein dengacrescindi a detaliilor" (2a).
regelemetabolice complexe, care
regleazigi asiguri atAt Indiferent carear fi dinamica specifici a regularizirii
moleculei
de ADN, .A, l; fid.fir"r""'.oo;*ii
::ilr.];;"*
sale ,--,. sale, implicagiile mutabilitllii genetice penrru modul
nostru de a ingelegeevolugiasunt enorme. in viziunea neo-
CAnd o celula se copiazd, ea rransmire darwinisti convengionali, ADN-ul este percepur ca o
mai departe molecula inerent stabili, supusi unor muragii aleatorii
nu doar dubla spirali ADN proaspat
copiati, ci gi un set
complet de enzime.necesare, ocazionale, iar evolugia, in mod corespunzitor, ca fiind
U fa ." gi membranelegi cele_
lalte structuri celulare - pe scurt, dirijata de purul hazard, urmat de selecaia naturali (25).
i*r"rg" regeacelularl.
Astfel ci metabolismul ceiular continui Noile descoperiri din genetici ii vor forga pe biologi si
Uner .,rr"oa"r"-"i
si-gi distrugi tiparele de regeaauto-generaroare. adopte viziunea radical diferita ci mutagiile sunt generate$i
In incercarile.lor de ingelegeorchestragia regularizate activ de regeauaepigenetici a celulei, gi ci
" complexi evolugia este o parte integrantS,a auto-organizlrii organis-
a activitiEii enzimelor care da o"g-r"r. stabilitigii g"""ri.",
biologii au fost recenr uimiEi si melor vii. Specialistultn biologie moleculari JamesShapiro
descopereca fidelitatea
copierii ADN-ului nu esre intotdeauna a scrisci:
maximalizatl. Se
pare ci. existi mecanismecare generea
zl in mod
de copiere, relaxand ,rn"r" prl."se ".ri,o "rJ Acesteperspective moleculareduc la noi concepte
de moni torizare. Mai despre cum se organizeazi9i reorganizeazi.genomul,
mult, se pare ci,locul gi momentul
cAnd ratele _"o61f", deschizAnd o tntreagigami de posibilitigigAndiriidespre
sunt mirite in felul depinde atAt de org"rrir_.il in
1:"r1" evolugie.in loc si fim limitali la a conremplaun proces
sine, cAt gi de condiEiile in .rr" ," gisegte el (rri. in d;";; lent depinzAndde o variagiegeneticialeatorie(saualtfel
organism viu, existi un echilibru spus,oarbi)... sunremacumliberi si ne gAndimin cadre
*bril irrrr" stabilitatea
genetici gi ,,murabilirare.,- capacitatea molecularerealistela restrucrurarea rapidi a genomului
organismului de a
produce acriv mutagii. ghidatide regeledefeed-bach biologic(26).
Regularizareamutabilitigii este una
_ dintre cele mai
descoperiri tn ."r."r"r", genetici Aceast5.noui viziune asupra evolugiei ca parte a
3r.t:1",: . actuali.
Potrivit lui Keller, aceasraa devenit procesului de auto-organizarea viegii esre sustinuta 9i de
una din temele cele
mai fierbingi in biorogia morecurari. cercetS.ri extinse in microbiologie, c re au aritat ci
,,cu noile tehnici
analitice care sunt acum disponibile,., mutagiile sunt doar una dinrre cele trei magistrale ale
explici ea, ,,multe
aspecte ale maginiriei biochimice schimbirii evolurive, celelaltedoui fiind transferul de gene
implicate in astfel de
intre bacterii gi procesul de simbiogenezi. - creareade noi
238 | Provocirile secoluluiXXI
Biotehnologiala riscrucel Ztl

.l
I
I
 forme de viagi prin conroprrea unor specii
diferite. Recenta proceselor celulare. .O dati ce am ingeles
carrografiere a genomului uman in felul acesra
ci multe dintre stabilitatea genetici, si ne ocupim
^ ^iir^,
genele omului sunr de origine bacteriani, de problemele
confirmAnd inci cenrrale ale geneticii: Ce fac de-fapt "crrm
o dati reoria simbiogenezei propusl genele?Cum dau ele
i" _i.rJ;agar; na$reretrisiturilor,ereditare gi formeior specifice
Lynn Margulis cu peste t de ani in urma e4. Luate de com_
rmpreuna, progreseleac€stea "iz"J, p.ortament?Dupi descoperireadublei spirale
din genetici gi microbiologie a ADN_ului
echivaleazd.cu o mutagi" .orr."pt".rali gi a mecanismului siu de auto-replicare,
dramatici in teoria geneticienii au avut
evoluEiei - de la accentul neJ-darwinisr nevoie de inca un deceniupenr; a afla rispunsul
pe ,,hazard gi la aceasri
necesitate",la o viziune sistemici pentru intrebare. $i de data aceasr;, \U7arson gi
care schimbarea James Francis Crick
evolutivi esreo manifestare s-auaflat in avangardacercetirii (io).
viegii. In termenii cei mai simpli, procesele
" ".rro_org*izirii
Deoarece conceplia sistemici celulare
J"rpr" viagi idenrifici
activiratea auro-organizatoare subiacenre formelor gi comport"-.rrr"lo,
orgirrir_.t, vii cu biologic" r,r;r
cunoa$terea, () inseamni" d,
"in catalizatede enzime, iar enzimele sunr specificate
de gene.
ultimi i";"gi,
evoluEia rrebuie ".""rt"
vizutd ca. un pro.., cognitiv. ag" .r# Penrru a produce o enzimi specifici, inftrmagia
.odifl."g
profetic a observar geneticiana Barbara in gena corespunzito"r" ("Ji.i succesiunea
McClintock in bazelor de
ei suslinuti cu ocazia decernirii premiului nucleotide de-a lungul catenei de ADN) este
f1.1"q"1:r copiati tntr_o
Nobel din 1983: caten; de ARN. Molecula de ARN serve$re
dr"it *"r"g"r,
purtAnd informaEia genetici la un ribozoml
,rrrr.r"rrr"
In viitor atengia se va concenrra, ffuri celulari in care sunt produse enzimele gi alte
indoiali, proteine. La
asupra genomului, cu o mai mare apreciere
a semnificaliei nivelul ribozomului, secvenga geneti;i
sale ca organ extrem de sensibil al se traduce in
celulei, ."r. ,rro"i_ instrucgiuni pentru
torizeazi activitigile genomice gi asamblarea unei secvenle de
corecteazd, erorile
comune, percepeevenimenteleneobignuite aminoacizi, elementele constiturive
gi neagteptate fundamentale ale
gi rispunde la ele (2'). proteinelor. Faimosul cod genetic nu este
altceva decat
corespondenla exaci prin care triplete succesive
de baze
genetice de pe ARN sunt rradu.se intr_o
secvenga de
Dincolo de deterurinismul genetic aminoacizi dintr-o moleculi de proteina.
Cu acestedescoperiri, rispunsul la intrebarea
Pentru a rezuma prima concluzie despre
importanti funcgionareagenelor a pirut fi d" o simplitate gi elegangi
rezultati din recenrele progrese ale "
cercetirii genetice fascinante: genele codifici enzimele
p-utem spune ci stabilitatea genelor, care sunt sx1ariz.2le1ii
,,unitigile d" necesari ai tuturor proceselor celulare. Astfel
ale organismului, nu este o proprietate "r""dir"r"i ci genele
- intrinseci a determina caracteristicile biologice gi comport"m"nt,rl,
moleculei de ADN, ci decurgedi"tr_o dinamici gi
comple*i a fiecare geni corespunde unei enzime .p".ki"".
fapfic"gi"
240 | Provocirile secoluluiXXI
Biotehnologia la riscruce
| 241

.l
I
I

aceastaa fost numiti de Francis Crick, Dogma Centrali I
biologiei moleculare. Ea descrie un lang cawzalliniar de h
ADN la ARN, proteine (enzime) 9i caracteristicibiologica
in parafraza care a devenit populari printre specialigtii
biologie moleculari, ,,ADN-ul face ARN-u1, ARN-ul
proteinele, iar proteinele ne fac pe noi" ("). Dogm"
include ase4iuneaci langul siu cauzalliniar define$reun
unidirecgional de informagii de la gene la proteine,
posibilitatea v rewui feed-backin sensconrrar.
Langul liniar descrisde Dogma Centrali esre,in
mult prea simplist penrru a descrieprocesul real implicar
sinteza proteinelor. Iar discrepangadintre cadrul reoreric
realitateabiologici este chiar mai mare atunci cAnd
liniari estescurtati la cele doui capete,ADN-ul gi trasi
astfel ci Dogma Centrali se reduce la afirmagia:
determini comportamentul". Viziunea aceasta,cunoscuti
determinism genetic, a devenit baza conceptuali a ingineri
genetice. Ea este promovati viguros de industria bi
nologici 9i repetati constant in mass-mediapopulari: o
ce vom cunoa$te succesiuneaexacri a bazelor genetice li
ADN, vom tngelegecum genele cauzeazi cancerul, int6.
ligengaumani saucomportamentul violent.
Determinismul genetic a fost paradigmadominanti
biologia moleculari din ultimele parru decenii,timp in carei
generato mulgime de metafore sugesrive.ADN-ul este
adesea,,programul"genetic,,,proiectul" organismului,
,,carteaviegii", iar codul genetic este ,,limbajul universal
vieEii". Dupi cum arati Mae-I$flanHo, f.ocalizareaexclusi
asupra genelor a eclipsat aproapetoral organismul in ochii
biologilor. Existi tendingade a privi organismul viu ca pe o
simpli colecgiede gene, el fiind complet pasiv, supus unof
242 | Provocirile secolului XXI
rrrutagii aleatoare gi fo4e selective intr-un mediu asupra
ciiruia nu are nici un control (32).
Potrivit biologului molecular Richard Srrohman,
eroarea fundamentali a determinismului generic sti in
lonfuzia nivelurilor. O teorie care a funclionat bine, cel
pugin inigial, penrru ingelegereacodului generic - felul in
('itre genele codifica informagia penrru producerea de
proteine - a fost extinsi la o reorie a vielii care consideri
gcnele agen[i cauzali ai ruturor fenomenelor biologice.
,,Amestecim nivelurile in biologie gi lucrurile nu merg",
conchide el. ,,Exrinderea nelegitimi a unei paradigme
gcneticede la un nivel relativ simplu de codare 9i decodare
gcnetici., la un nivel complex de comportament celular
rcprezinti o eroare epistemologicide prim ordin" (31).
Dificultifile Dogrnei Centrale
Problemele cu care se confrunti Dogma Centrala au
tfcvenit evidente la finele anilor '70, cind biologii gi-auextins
('crceterile generice dincolo de bacterii. Ei au consratat
curlnd ci in organismele superioare, corespondengasimpli
tlinffe secvengeleADN gi secvengelede aminoaczi drn
proteine nu mai existi, iar principirrl elegant ,,o geni - o
proteini" trebuie abandonat. intr-adevar, se pare - gi poate
rrufiri temei - ci procesulde sintezi a proteinelor devine tot
ruai complex pe misuri ce este vorba de organisme mai
complexe.
itr organismele superioare, genele care codifici
lrroteineletind si se fragmentezeinloc si formeze secvenle
t'ontinue (30),
Ele constau din segmente.codificate intre care
Biotehnologiala riscrucel Zll
 se intercaleazi Lungi segmente reperirive necodificate I ,rbandonam principiul conform caruia fiecare geni este
ciror funcEie este inci neclari. Propo4ia ADN-ulul rcsponsabili de producereaunei enzime specifice(saua unei
codificat variazi in mare misuri, in unele organismt ilte proteine). Din secvenlagenetici a ADN-ului nu se mai
putAnd fi de numai 1 sau 2 %. Restul esre numit poatededucecareenzimi seproduce. Keller afirma ci :
,,degeuride ADN". Totugi, deoareceselecEianaturali
pistrat aceste segmente necodificate pe toari istori Semnalul(sau semnalele)care determini tiparul
evolugiei,este rezonabil si presupunemca ele joaca un specificin careseva forma transcrierea finali... [provine
important, degiinci misterios. din] dinamica regularizatoare complexi a celulei ca in-
intr-adevir, peisajul genetic complex dezvaluit p treg... Descifrareastructurii unor astfel de cii semna-
cartografierea genomului uman congine indicii intri lizatoare a devenit un obiectiv major al biologiei
moleculare contemporane (34.
despre evolulia umani - un fel de fosile genericec
din ,,genesiltirege" cares-audesprinsde cromozomii lor
O alti surprizi recenti a fost descoperirea ci
trecutul nostru evolutiv indepirtat, s-au
dinamica regllarizatoare a regelei celulare determini nu
independent, dupi care gi-au reinserar c6piile in di
numai ce proteini va fi produsi dintr-o anume geni
secliuni ale genomului principal. Distribugia lor arati cl
fragmentati, ci gi cum va funcliona aceaproteini. Segtia de
unele dintre acestesecvengenecodificatepot si contribuiC
cevavreme ci o proteini poate funcgionain multe moduri
la regtlarizarea de ansamblu a acriyirigii genetice(35).Cu
diferite, depinzAndde context. Acum savanlii au descoperit
alte cuvinte, ele nu sunt cAtugide pugin degeuri.
ci structura tridimensionali complexi a unei molecule de
CAnd o gena fragmentari este copiati intr-o catenl
proteinl poate fi schimbati printr-o varietate de meca-
de ARN, copia trebuie procesatainainte si poata incepc'
nisme celulare gi ci aceste schimbiri altereazb'funcgia
asamblarea proteinei. Intri in joc enzime speciale care' (38).Pe scurt, dinamica celulari poate duce la
moleculei
indepirteazi segmentele necodificate, dupi care imbini'
aparlgiamultor proteine dintr-o singura geni gi a multor
segmentelecodificate rimase pentru a forma o transcriere
funcaii dintr-o singuri proteini - o mare deosebire,
maturi: ARN ca mesager este editat pe calea sa catrei
I intr-adevir, f.agade langul cauzalliniar al Dogmei Centrale.
sintezaproteinei.
Daci ne deplasim atengia de la o singura geni la
Procesul acesta de editare nu este unic: secvengele'
intregul genom, gi analog, de la formarea unei proteine la
codificate se pot imbina in mai multe moduri, gi din fiecare
formarea intregului organism, vom intAlni un alt set de
imbinare alternativi va reztlta o proteini diferiti. Astfel ci
probleme puse de determinismul genetic. De exemplu,
din aceeagisecvengigenetici primari pot fi produse multe
cAnd celulele se divid in decursul dezvolt\riiunui embrion,
proteine diferite, uneori pAni la cAteva sure, potrivit
fiecare noui celuli primegte exact acelagiset de gene, 9i,
estimirilor curente (36).Aceasta inseamni ci trebuie si
totugi, celulele se specializeazi in moduri foarte diferite,

244 | Provocirile secoluluiXXI Biotehnologiala riscrucel ZIS

i
,l
 devenind celule musculare,sanguine,nervoaseetc. Biologii
evolugionigtiau conchis din observagii,cu multe deceniiln
urmi, ca tipurile de celule diferi intre ele nu fiindci ar
congine gene diferite, ci fiindca in ele sunt active gene
diferite. Cu alte cuvinte, struoura genomului
in toare celulele, dar tiparele activitagii genelor "rt" ".J""gi
,rri,
diferite. Se pune, atunci, intrebarea: Ce anume cauzeaza
deosebirile in activitatea genelor, sau
,,expresia,,genelor,
cum esrecunoscuri in limbajul de specialitate?Dupi cum
afirmi Keller, ,,Genele nu acpioneizdpur gi simplu, ele
trebuie actiz;ate"(,t).Ele sunt cuplategi decuplate."iirp.rr*
la semnalespecifice.
O situaEiesimilari apare cAnd comparim genomurile
unor specii diferite. cercetiri geneticerecenre au dezvaluit
similitudini surprinzitoare intre genomurile oamenilor gi
cimpanzeilor, gi chiar intre ale oamenilor gi goarecilor.
G"rr"_
ticienii cred in prezent ci planul de baza al corpului
unui
animal estealciruir din seturi de genefoarte asemanatoarein
intregul regn animal @. C., toate aceste
a, rezultatul este o
mare varietare de crearuri radical diferite. Repetim,
deosebirileseafli in tiparele de expresieale genelor.
Pentru a rezolvaproblema expresieigenelor,biologii
moleculari FrangoisJacob gi JacquesMonod au introdus,"la
inceputul anilor '60, o distincgie foarte ingenioasi
inrre
,,genestructurale" gi ,,generegulatoare...Genele structurale,
au susginutei, sunt cele care codifici proreinele, tn timp
ce
geneleregularoarecontroleazr ratele rranscrierii ADN-ului
gi prin aceastaregularizeazi exprimarea genelol (41).
Presupunind ci acestemecanismeregulatoaresunt
_
ele insele genetice,Jacob gi Monod
r",,rgii si rimAni in
".,
cadrul paradigmeideterminismului genetic
Ai ei au subliniat
246 | Provocirile secoluluiXXI
ircest aspect folosind metafora unui ,,program genetic"
pentru a descrieprocesul dezvoltS.riibiologice. Deoarecein
aceeagiperioadi gtiinga computerelor s-a organizat ca o
disciplini de avangardi pasionanri, merafora programului
genetic a fost foarte puternici gi a devenit curAnd moda-
litatea dominantl de a explica dezvoltareabiologici.
Cercetirile ulterioare au aritar, insl, ci programul
pentru activarea genelor nu rezida in genom, ci in regeaua
epigenetici. Au fost identificate un numir de strucruri celu-
lare implicate in regularizarea expresiei genelor. Acesteain-
clud proteine structurale, hormoni, regelede enzime gi multe
alte complexe molecul"t". itt particular, ,,cromatina" - un
numir mare de proteine intercalate strAns in catenele de
ADN din interiorul cromozomilor - pare si joace un rol
critic, intrucAt constituie mediul nemijlocit al genomului (a2).
Se contureazl. tot mai limpede concluzia ci procesele
biologice implicind gene - fidelitatea replicirii ADN-ului,
rata mutagiilor, transcrierea secvengelor codificatoare,
selectareafuncgiei proteinelor gi tiparele de expresie ale
genelor - sunt toate regularizatede releauacelulari in care
este inclus genomul. Regeauaaceastaare un grad inalt de
neliniaritate, conlinind multiple bucle de feed-back, astfel
tnclt tiparele activitigii genetice se schimba continuu ca
rispuns la schimbareaimprejurlrilor (t3).
ADN-ul este o parte esengialaa regeleiepigenetice,
dar nu este singurul agent catzal al formelor gi funcAiilor
biologice, cum ar vrea Dogma Centrala. Forma gi compor-
tamentul biologic sunt proprietili emergenteale dinamicii
neliniare a regelei, gi ne putem agtepta ca ingelegerea
noastrl despre acesteprocese de emergengi si sporeascl
semnificativ cAnd teoria complexitlgii va fi aplicati noii
la riscrucel Znl
Biotehnologia
'
 considerati, eventual, ca echivalentul biodiversitilii din
discipline a,,epigeneticii". intr-adevir, abordarea aceasta
ccosisteme. Se pare cL viaga a dat nagtere unei ample
este urmati in prezent de mai mulgi biologi 9i
(4). diversitigi gi redundangela toate nivelurile de complexitate.
matematicieni
Faptul observat al redundangei genetice este in acuti
Teoria complexitigii poate si arunce o noui luminl
contradicgie cu determinismul genetic, gi, in particular, cu
gi asupra unei proprietlgi btzare a dezvoTtirii biologice,
metafora ,genei egoiste" propusi de biologul Richard
descoperitacu aproapeo suti de ani in urmi de embrio-
Dawkins (oe). Potrivit lui Dawkins, genelese comporti ca gi
logul german Hans Driesch. Printr-o serie de experimente
cum ar fi egoiste, concurAnd constant, prin intermediul
minugioase cu oui de arici de mare, Driesch a aritat c\
organismelor pe care le produc, pentru a lisa cAt mai multe
poate si distrugi cAtevacelule in primele fazede dezvoltarc
c6pii ale lor insele. Din aceasti perspectivi reducgionista,
a embrionului, dar cu toate acesteasi se formeze un arici
(as).Similar, experimente genetice cxistengape scari largi a unor gene redundante nu are nici
matur, complet dezvoltat
un sensevolutiv. Dimpotrivi, din punct de vedere sistemic,
mai recente au aritat ci eliminarea citorva gene indi'
ne dim seama ci selecgianaturali nu opereazi asupra
viduale, chiar dintre cele considerate esengiale,are un efect
(ot). genelor individuale, ci a tiparelor de auto-organizare ale
foarte redus asuprafuncgionirii organismului
organismului. Dupi cum spune Keller, ,,stabilitatea ciclului
Remarcabila stabilitate gi robustegea dezvoltirii bio' (s0).
viegii ... a devenit subiectulevolugiei"
logice inseamni ci un embrion poate porni din stadii ini'
Existengaunor cii multiple este, bineingeles,o pro-
gialediferite - de exemplu, daci gene individuale sau celule
prietate esen[iali a tuturor regelelor; ea poate fi considerati
intregi sunt distruse accidental - gi si ajungi totugi lr
chiar caracteristica definitorie a unei regele. Nu este, prin
aceeagi formi maturi caracteristici pentru specia S4,
urmare, surprinzitor ci dinamica neliniari (matematica
Evident, acest fenomen este absolut incompatibil cu
teoriei complexitigii), care este remarcabil de bine adaptati
determinismul genetic.Dupi cum sPuneKeller, intrebarea
(7) pentru analiza regelelor, are o contribugie importanta la
este:,,Ce anume pfustreazatraiectoriadezvoltirtT" ?
ingelegereanaturii robustelii gi a stabilitigii dezvoltirii.
Existi un consens crescAndprintre cercet;torii din
in limbajul teoriei complexitigii, procesul de dez-
domeniul geneticii ci aceasti robustegeindici o redundangl
voltare biologici este vizut ca desfigurarea continul a unui
funcgionali a traseelor genetice gi metabolice. Se pare cd,
sistem neliniar, la fel cum embrionul se formeazi prin
celulele menlin cai multiple pentru producerea structurilotr (st). Acest
t xtinderea unui domeniu de celule ,,strat de
celulare esenlialegi pentru suportul proceselormetabolice
(ot).Aceasti redundangi asiguri nu numai remar' cclule" are anumite proprietlgi dinamice care dau nagtere'
esenliale
pe misura aparigiei embrionului, unei succesiuni de
cabila stabilitate a dezvoltarri biologice, ci gi o mare flexi'
rleformiri gi plieri. intregul proces poate fi reprezentat
bilitate gi adaptabilitate la schimbiri neattePtate ale
rnatematic printr-o traiectorie in ,,sPaliul fazelot",
mediului. Redundanla geneticl gi metabolici poate fi

Biotehnologia la riscrucel Zll

248 | Provocirile secoluluiXXI
 deplasAndu-sein interiorul unui ,,bazin de atracgie" citre
un ,,atractor" care descrie funcgionareaorganismului in
forma sa adulti srabili (s2).
O proprietate caracteristici a sistemelor neliniare
complexe este c5, ele prezinti o anumiti ,,stabilitate
structurali". Un bazin de atracgiepoate fi deformat flri, a
schimba caracteristicile de baz6, ale sistemului. in caznl
unui embrion in dezvoltare,aceasrainseamni ci condigiile
inigiale ale procesului pot fi schimbate intr-o anumiti
misuri firl, a perturba serios dezvoltarea tn ansamblu.
Astfel cd stabilitatea evolutivi, care pare destul de
misterioasi din perspectiva determinismului genetic, esre
recunoscute ca o consecingi a unei proprietigi funda-
mentalea sistemelorneliniare complexe.
Ce este o geni ?
Progresul uimitor ficut de genericieni.in eforturile
lor de a identifica secvengelegenelor particulare gi a
cartografia intregul genom a dus la congtientizareacres-
cAndaa faptului ci trebuie si mergem dincolo de genedaci
vrem si inlelegem fenomenele genetice.Se prea poate ci
vom fi nevoigi si abandonim complet conceprul de geni.
Dupi cum am vizut, genelenu sunt, cu sigurangi,agenlii
cauzali independengi gi distincgi ai fenomenelor biologice
postulagi de determinismul genetic, ci chiar srrucrura lor
pare si eludezeo definigie precisa.
Geneticienii nu pot cidea de acord nici cAte gene
conline genomul uman, deoareceprocentul genelor care
codifici secvengeleaminoacizilor pare si fie mai mic de 2o/o.
250 | Provocirile secoluluiXXI
,I
$i cum aceste gene codificatoare sunt fragmentate,
amestecatecu lungi secvengenecodificatoare,rispunsul la
intrebarea unde incepe gi unde se termini o anumiti gen5.
nu este citugi de pugin simplu. inainte de lnalizarea
Proiectului Genomului lJman, estimarile numirului total
de gene se situau intre 30 000 gi 120 000. Acum se pare ci
numlrul real estemai aproapede limita inferioari a acestui
gir, dar nu toli geneticieniisunt de acord.
Este posibil ca tot ceeace putem spune despregene si
fie ci ele sunt secven[econtinue sau discontinue de ADN, a
ciror structurl precisi gi funcaii specifice sunt determinate
de dinamica regelei epigenetice inconjuritoare gi se pot
schimba o dati cu condigiile ambientale. Geneticianul
\)flilliam Gelbart merge gi mai departecind scrie :
Spre deosebirede cromozomi, genelenu sunt
obiectefizice,ci doar conceptecare in ultimele decenii
s-auincircat cu un vast bagajistoric ... Esteposibil si fi
ajunsin punctul unde utilizareatermenuluide ,,geni"si
aibi o valoarelimitatl, sau si fie chiar o piedici in calea
genomulsi(5r).
ingelegerii
i.t ,r"rt" ei recenzie a stirii curente de lucruri din
genetici, Evelyn Fox Keller ajungela o concluzie similari:
Degi mesajul inci urmeazi si ajungi in presa
populari gi Ia un numir cAtmai marede oamenide gtiingi
din avangarda cercetirii contemporane,pare evident ci
supremagiagenei ca gi concept explicativ esengialal
structuriigi funcgieibiologiceestemai mult o trisituri a
secoluluial XXJea decAta celui de-alXXI-lea (sa).
Biotehnologiala riscrucel ZSt
 Faptul ci mulgi cercetetori de prim rang din genetica
moleculari realizeazd.acum necesitatea depigirii concep-
tului de geni gi a adoptlrii unei perspectiveepigeneticemai
largi, este important cAnd incercim si evaluim starea
curenti a biotehnologiei. Vom vedeaci problemele pe care
le ridici ingelegerearelagiilor dintre gene gi boli, utilizarea
clonirii tn cercetareamedicali 9i aplicareabiotehnologiei
in agriculturi sunt toate inridicinate in cadrul conceptual
ingust al determinismului genetic ai este probabil si
persiste pina cAnd principalii suslinitori ai biotehnologiei
vor adopta o viziune sistemici mai largi.
Genele gi bolile
Clnd, in anii '70, s-au elaborat tehnicile secven-
gializdrtiADN-ului gi ale imbinirii genelor, noile companii
biotehnologice gi geneticienii lor s-aupreocupat mai intii
de aplicagiile medicale ale ingineriei genetice. Deoarece se
credeaca genele determini funcgiile biologice, a fost firesc
si se presupuni ci la originea dezordinilor biologice s-ar
putea afla mutagiile genetice, astfel incAt geneticienii gi-au
propus sa identifice cu precizie genele care cauzeazi bolile
specifice.Dacl ar fi reugit, credeauei, ar fi fost in misuri si
previna sau si vindece acesteboli ,,genetice"corectAndsau
inlocuind geneledefecte.
Companiile biotehnologice au vizut in dezvoltarea
unor asemeneaterapii geneticeo colosalaoportunitate de
afaceri, chiar daci terapiile efective ar fi de domeniul
viitorului indepirtat, gi au tnceput si-gi promoveze viguros
cercetirile genetice in mass-media.An dupi an, titluri de
primi pagini din ziare gi editoriale din reviste au relatat
252 | Provocirile secoluluiXXI
intr-un stil palpitant descoperirea unor noi gene
,$^uzatoerede boli" gi, corespunzitor, a unor noi terapii
potengiale. De reguli, acesteaerau urmate dupi cAteva
siptimAni de dezmingiri gtiingificeserioase,publicate, insi,
doar ca mici note in masacelorlalte gtiri.
Geneticieni gi-au dat seama in curlnd ci existi o
discrepangaimensi intre capacitateade a identifica genele
implicate in evolugia unei boli gi ingelegereafuncaionirii
lor precise, ca si nu mai vorbim de manipularea lor in
vedereaobginerii unui rezultat dorit. Aga cum gtim acum,
discrepangaaceastaeste o consecingi directi a nepotrivirii
clintre lanprile cauzaleliniare ale determinismului genetic
gi regeleleepigeneticeneliniare ale realitigii biologice.
Termenul sugestiv de ,,inginerie genetici" inseamna
ci publicul presupune, de reguli, ci manipularea genelor
cste o proceduri mecanici riguroasi gi perfect ingeleasi.
lntr-adevir, astfel ea este prezentati, in mod obignuit, in
presapopulari. Dupi afirmaEiabiologului Craig Holdrege:
Auzim despregeneci sunt tdidte gi tmbinate cu
ajutorul enzimelor,gi ci noi combinagiide ADN sunt
produsegi inseratein celuli. AceastaincorporeaziADN-ul
in mecanismulei, careincepesd citeascdinformapiacodi-
fi.catd.in noul ADN. Informapiaaceastaeste apoi expri-
matd prin producerea proteinelorcorespunzitoare,careau
o funcgiebineprecizatiin organism.$i astfel,ca9i cum ar
rezultadin nigteproceduriprecisdeterminate,organismul
transgeniccapitlatrlsituri noi F5).
Realitateaingineriei geneticeestemult mai confuzi. in
:rctualastare de lucruri, geneticieniinu pot si controleze ce se
intAmpli in organism. Ei pot si inserezeo geni in nucleul
Biotehnologiala riscruceI ZSf

unei celule cu ajutorul unui vector de transfer specific,dar ci
nu $tiu niciodati daci celula o va incorpora in ADN-ul ci,
nici unde vafilocalizati noua geni, nici care vor fi efectelq
sale asupre organismului. Astfel ci ingineria
procedeaziprin incercare9i eroare,tntr-un mod cu totul neg
conomicos. in medie, rata experimentelor genetice reu$itg
este de numai aproximativ 17o,deoarecemediul viu al
nismului gazd6., cel caredetermini rezultatul
rami.ne 'in mare misuri inaccesibil menralihtii
subiacentebiotehnologiilor actuale@.
,,Ingineriagenetici", explica biologul David Ehren
,,estebazati pe premisa ci putem lua o geni de la speciaCf
unde ea face ceva deziabtl, gi s-o transplantim speciei Bi
unde ea va continua si faci acelagilucru dezirabil. Mulgi
ingineri geneticieni gtiu ci ace$ lucru nu esre inrot
adevirat, dar ansamblul industriei biotehnologice acgi
ca gi cum ar f7" 64. Ehrenfeld arati ci premisa sJ
".""rt" i
confrunti cu trei probleme principale.
in primul rAnd, exprimarea genelor depinde dc
mediul genetic Ai celular (intreaga regeaepigenetici) gi se
poate schimba atunci cind genele sunt inrroduse tnrr-un
mediu nou. ,,Am constatat in repetate rAnduri", scrie
biologul molecular Richard Strohman, ,,ci geneleasociate
cu bolile goarecilornu au astfel de asocierila oameni... Se
pare, agadar,ci mutagiile,fie gi ale genelor cheie, vor avea
sau nu efect, in funcaie de fundalul generis" (58).
in al doilea rind, geneleau de reguli efectemultiple,
gi unele efecteindezirabile care sunr suprimate la o specie,
esteposibil si fie exprimate cind genaesretransferatl la o
alti specie.$i, in al treilea rAnd, numeroasetrisiruri im-
plici gene multiple, chiar de pe cromozomi diferigi, care
254 | Provocirile secoluluiXXI
t
,l
sunt foarte rezistengila manipulare. Luate impreuni, aceste
trci probleme sunt motivul pentru care aplicagiilemedicale
,rlc ingineriei genetice nu au dat pAni acum rezultatele
tlorite. Dupa cum rezumi David lVatherall, director al
Institutului de Medicini Moleculara de pe lingi
UniversitateaOxford,,,Transferarea genelor tntr-un mediu
rrou gi ademenirea lor si-gi faci treaba, cu toate meca-
nismeleregulatoareimplicate, s-adovedit pAna acum a fi o
(se).
sarcinaprea dificili pentru geneticieniimoleculari"
Inigial, geneticieni au sperat si asocieze bolile
specificecu gene individuale, dar s-a dovedit ci tulburarile
ciruzatede gene izolate sunt extrem de rare, fiind respon-
sabilede mai pugin de 2o/"din toate bolile umane.Dar chiar
pi in aceste caztri clare - de exemplu, anemia celulelor-
seceri, distrofia musculari sau fibroza chistici - in care
mutalia cauzeazi o malfuncaie a unei singure proteine de
importanga cruciali, legiturile dintre gena deficienti gi
declangareagi evolugia bolii sunt inci prea pugin inlelese.
Dezvoltarca anemiei celulelor-seceri, de exemplu, o boali
comuni la africani gi afro-americani, poate sl difere
dramatic la indivizi purtetori ai aceleiagigene deficiente,
variind de la moartea infantili, la o stare practic
(60).
insesizabilila virsta mijlocie
O alti problemi este ci genele deficiente tn aceste
cazuri de boli uni-genice sunt adeseafoarte, foarte mari.
Gena decisivi pentru frbroza chisticl, o boall comuni
printre locuitorii din nordul Europei, consti din circa
230 000 perechi de baze gi codifica o proteini alcituitl din
aproape 1500 de aminoacizi. Mai mult de 400 de mutagii
diferite au fost observatein aceastigeni. Numai una dintre
ele are ca rezultat boala, gi aceeagimutagie poate produce
Biotehnologiala riscruceI ZSS
 simptome diferite la indivizi diferigi. Toate acesteafac ct
identificarea ,,defectului ltbrozei chistice" si fie extrem dc
problematici (6t).
Problemele intAlnite in rarele cazuri de tulburirlr
uni-genice se combini cAnd geneticienii studiazi, maladLil
comune precum cancerul sau bolile de inimi, carcl;
implica reEelede gene multiple. in acestecazuri, observl
! medicinii, ci cAgtigulfinanciar. Una dintre modalitapile cele
Evelvn Fox Keller:
... limitele ingelegerii curente sunt mult mai
evidente. Efectul net este ca, in timp ce am devenit extra-
ordinar de competengiin identificareariscurilor genetice,
perspectivaunor beneficii medicalesemnificative- carecu
numai un deceniu in urmi se a{tepta si vini rapid pe
urmele noilor tehnici de diagnosticare- se indepirteazi
tot mai mult in viitor (62).
Este improbabil ca situagiasi se schimbe mai inai
ca geneticienii si deplgeasci noliunea de geni gi
concentreze atentia pe organizarea complexi a celulei
intreg. Dupi cum explici Richard Strohman :
in cazrll bolii arterei coronariene, fde exemplu],
s-auidentificat mai mult de 100 de gene careau o anumiti
contribugie interactivi. Cu regele din 100 de gene gi
produgii lor, care interacgioneaei cu nigte medii subtile gi
afecteazL [funcgiile biologice], este naiv si credem ci
dintr-o anaJizl de diagnostic ar putea fi omisi o formi
oarecarede teorie neliniari de retea(63).
intre timp, insi, companiile biotehnologice
si promovezn dogma depigiti a determinismului
pentnr a-gijustifica cercetirile. Aga cum aratl Mae-rilfan
256 | Provocirile secolului XXI
t\
incercirile lor de a identifica predispozilii genetice la boli
precum cancerul, diabenrl sau schizofrenia - gi, mai grav,
pcntru condigii ca alcoolismul sau criminalitatea - stig-
natizeazl, unii indivizi gi distrage atengiade la rolul crucial al
factorilor sociali gi de mediu careaferreaziacesrecondigii @.
Interesul de cir:etenie al companiilor biotehnologice
llu este, bineingeles, sinitatea oamenilor sau progresul
rnai eficiente pentru a se asigura ci valoarea acgiunilor
societigilor lor ramAne ridicata, in ciu& lipsei oriciror
beneficii medicale semnificative, este de a perpetua, tn
rindurile publicului larg, percepgia ci genele determini
comportamentul.
Biologia gi etica clonirii
Determinismul genetic a modelat decisivgi discugiile
publice despreclonare, dupi recentelesuccesedramatice in
formarea de organisme prin manipulare generici in locul
rcproducerii sexuale. Procedura folositi in aceste cazuri
cste diferiti de clonare in sensul strict al termenului, aga
cum vom vedea in continuare, dar in presi ea estedescrisa
indeobgtedrept clonare (6s).
Clnd, in L997, s-a rispAndir gtirea ca o oaie a fost
,,clonati" in modul acesrade citre embriologul Ian Vilmut
9i colegii sii de la Institutul Roslin din Scogia,aceasranu
rloar ci a generar instanraneu aclamagiile comunitigii
qtiingifice, dar a stArnit gi intense anxietigi gi dezbareri
publice. Clonarea fiingelor umane esre acum iminenti, se
intrebau oamenii? Existi linii etice ciliuzitoare? $i in
primul rAnd, de ce s-apermis ca acestecerceti.ri si continue
lrradipost de privirile publicului ?
Biotehnologiala riscrucel ZSZ
,
 A$" cum aratd. biologul evolugionist Richard
Lewontin intr-o rerrospecrivi profundi a gtiingei gi eticii
clonirii, intreaga conrroversi trebuie ingeleaslpe fundalul
determinismului genetic (ut).Deoarece publicul obignuit nu
este congtient de eroarea fundamentala a doctrinei dupi
care genele ,,fac" organismul, el tinde, in mod firesc, si
creadaci geneidentice fac oameni identici. Cu alte cuvinre,
majoritatea oamenilor confundi stareagenericaa organis-
mului cu totalitatea caracrerisricilorbiologice, psihologice
gi culturale ale unei fiinge omenegti. in dezvoltarea unui
individ - atat in aparigia formei biologice, cit gi in
formarea unei personalitigi umane unice din anumite
experiengede viagi - sunt implicate mult mai muhe lucruri
decit genele.Prin urmare, ideea ,,clonirii unui Einsrein"
este absurdi.
Aga cum vom vedea in cele ce urmeazi., gemenii
identici sunt mult mai aseminitori genetic decAt este un
organism clonat cu donatorul de gene, gi cu toate acestea
personalitatea gi biografia lor sunr, de obicei, foarte
diferite, in ciuda eforturilor multor paringi de a intiri
aseminirile dintre gemenii lor imbricAndu-i identic,
dAnduJe aceeagieducagie etc. Toare temerile ci prin
clonare s-ar viola identitatea unici a unui individ sunt
nefondate.AEa cum arati Lewontin, ,,Problema... nu este
daci identitatea genetici,per se distruge individualitarea, ci
daci ingelegereagregiti a biologiei de catre public nu va
submina sentimentul de unicitate gi autonomie al unui
individ" (6t).Totugi, trebuie si adaug imediat ci clonarea
fiingelor umane ar fi reprobabili moral gi inacceptabili din
alte motive, la care mi voi referi tn conrinuare.
258 | Provocirile secoluluiXXI
.I
Determinismul geneticadmite 9i viziunea ci ar putea
si existe motivagii justificabile penrnr clonarea fiingelor
umane in anumite imprejuriri speciale - o femeie, de
exemplu, al cirei so! este intr-o coma fatali dupi un
accident 9i care vrea cu disperare un copil de la el; sau un
barbat steril a carui familie a fost ucisi 9i care nu doregteca
mogrenirealui biologici sa se stingi. L'-baza acestorsituagii
ipotetice sti intotdeauna PresuPunereagregiti cl a pistra
iJentitatea genetice a unei Persoane inseamni a pistra,
intr-un feI, insigi esenla ei. A$" cum att^ge atenlia
Lewontin, este interesant cd' aceasti credingi este o
continuare a strivechii asocieri dintre sAngele uman 9i
caracreristicile clasei sociale sau ale personalitigii indi-
viduale. De-a lungul secolelor, aceasti asociereeronate a
generato sumedeniede falseprobleme morale 9i a provocat
nenumirate tragedii.
Adevaratele probleme etice legate de clonare devin
vizibile cAnd ingelegemmanipulirile genetice implicate in
practicile curente 9i motivagiile din spatele acestor
^
cercetiri. ir, pr"rerrt, cind biologii incearcasi ,,cloneze"un
animal, ei preiau un ovul adult de Ia un animal, ii
indeplrteaza nucleul gi fuzioneazi celula rimasi cu un
orr.l.t (sau o celull intreagl) luati de la un alt animal'
Celula ,,hibridi" rezultanti, echivalenta unui ovul
f.ertllizat, se dezvolta in oitro gi, dupi ce se are certitudinea
cl dezvoltarea' decurge ,,normal", ea este implantati in
uterul unui al treilea animal, care serve$te ca surogat de
reproducerea lor va duce la mai multe celule de acelagitip'
Biotehnologiala riscrucel zsl
,
Biologii presupuseseri c6. specializareaaceastaeste ire-
versibili. Dar oamenii de gtiingi de la Institutul Roslin au
ardtat ci, intr-un fel sau altul, ea poate fi inversati prin
interacgiunile dintre genom 9i regeauacelulari.
Spre deosebirede gemenii identici, animalul ,,clonat'
nu este complet identic, din punct de vedere genetic, cu
donatorul de gene, deoarececelula manipuliti din care s.a
dezvoltat era alcituiti nu doar din nucleul donatorului;
care A furnizat cea mai mare pafte a genomului, ci gi dit
celula denucleati a celuilalt donor, care conlinea gene
(6e).
suplimentare in exteriorul nucleului
Adeviratele probleme etice din jurul procedurii
curente de clonare tgi au ridicinile in problemele dC
dezvoltare biologici pe care le genercazi.. Ele sunt o
consecingl a faptului crucial ci celula manipulati din carC
cre$teembrionul esteun hibrid de componente celulare dc
la doui animale diferite. Nucleul provine de la un
succesde aproximativ o treime de procent.
260 | Provocirile secoluluiXXI
Pe lAngl intrebarea daci este cazul ca atAt de mulgi
embrioni si fie irosigi in interesul gtiingei, se cuvine, de
asemenea,si ne gindim la natura fiingelor neviabile
generate.in reproducerea naturali, celulele din embrionul
in dezvoltare se divid intr-un asemeneamod incAt procesele
de diviziune celulari 9i de replicare a cromozomilor (gi a
ADN-ului) sunt perfect sincrone. Sincronia este parte a
regularizirri celulare a activitigii genetice.
Dimpotrivi, in cazul ,,clonirii", cromozomii se pot
foarte bine diviza nesincron cu divizarea celulelor
embrionare, din cauza incompatibilitigii intre cele doui
componente ale celulei manipulate inigiale 0o).Rezultatul
va fi un surplus sau un deficit de cromozomi, astfel ci
embrionul va fi anormal. El poate si moari sau, mai grav,
si evolueze monstruos. Utrlizarea in felul acesta e
animalelor ar ridica probleme etice chiar daci cercetirile ar
fi motivate de doringa de a spori cunogtinlele medicale gi a-i
ajuta pe oameni. in situagia actuali; acestechestiuni sunt
mult mai urgente, deoareceritmul 9i direcgiacercetirii strrrt
determinatein principal de interesecomerciale.
Industria biotehnologica urmiregte numeroase
proiecte in care tehnicile de clonare sunt folosite pentru
potengiale cigtigrui financiare, chiar daci riscurile pentnr
sinitate sunt adeseamari, iar beneficiile indoielnice. O linie
de cercetareconsti in a oroduce embrioni animali ale ciror
celule gi gesuturi p*"" fi utile in scopuri terapeutice
",
umane. O alta este si se inserezegene umane cu mutagii in
,rnimale,asdel ca ele si serveascidrept modele pentru bolile
umane. De exemplu, goarecii au fost manipulagi in aga fel
inclt si se imbolniveascl de cancer,iar animaleletransgenice
lrolnave care au reztitat au fost patentate 0t) ! Nu este de
Biotehnologiala riscrucel ZAt
mirare ci majoritatea oamenilor au un sentiment de repulsie
pentnr acestecompanii afaceriste.
Un alt proiect biotehnologic major estemodificarel
genetici a vitelor astfel incAt laptele sa congini medice.
mente utile. Ca gi in proiectele de cercetaremengionatC
anterior, aceste eforruri presupun manipularea 9i
distrugerea unui numir mare de embrioni tnainte dc
producereacAtorva animale transgenice,gi chiar gi acestet
sunt adesea foarte bolnave. i" plus, intrebarea dacl
produsul final este sigur pentru consumul uman este do
maximi importangi in cazul laptelui transgenic. Deoarecc
ingineria genetici implici intotdeauna vectori de transfer ai
genelor care sunt infeqiogi gi se pot u$or recombina creAnd
noi virugi patogeni, riscurile laptelui transgenicdepigesccu
(72).
mult orice beneficii potengiale
Problemele etice ale experimentelor de clonare pc
animale ar spori enorm daci.ar fi si implice fiinge umane,
CAgi embrioni umani am fi pregltigi si sacrificim? CAtc
monstruozitigi am permite si fie createin acestecercetiri
faustice? Este evident ci, in actualul stadiu de cunoagtere,
orice tentative de clonare a fiingelor umane ar fi complet
imorale gi inacceptabile. intr-adevir, chiar gi in cazul
experimentelor de clonare pe animale, estedatoria morali r
comunitigii gtiingificesi stabileascidirective etice stricte gi
si mengini transparenlapentru public a cercetlrilor.
Biotehnologia in agriculturi
Aplicaliile ingineriei genetice in agriculturi au
stArnit o opozigie mult mai largi in rindurile publicului
decit aplicagiile medicale. Existi o serie de motive pentru
262 | Provocirile secoluluiXXI
rceasti rezistenEi, care in ultimii cAgivaani s-a transformat
intr-o migcare politicl la nivel mondial. Oamenii din
intreaga lume au o relagie existengiaii fundamentali cu
hrana gi, in mod firesc, sunt ingrijoragi cAnd simt ci
alimentele lor au fost contaminate chimic sau manipulate
genetic. Chiar daci nu ingeleg complexitigile ingineriei
genetice, ei devin binuitori cAnd aud ci tehnologii noi ali-
mentare sunt dezvoltate in secret de corporagii puternice,
care incearci si-gi vAndi produsele firi nici un fel de
lvertismente pentru sinitate, edchete sau chiar discugii. in
ultimii ani, prapastia dintre reclamele industriei bioteh-
nologice gi realitigile alimentelor pe care le produc a
devenit evidenti.
Reclamele biotehnologice prezinti ,,o bravi lume
*
noui" in care netura va fi adusi sub control. Plantele ei vor
fi mirfuri proiectate genetic Ai croite pe misura nevoilor
cliengilor. Noi specii de plante vor fi rezistente la seceti,
insectegi buruieni. Fructele nu vor putrezi. Agricultura nu
va mai fi dependenti de chimicalegi, in consecingi,nu va mai
diuna mediului. Flrana va fi mai buni gi mai siguri ca
niciodati gi foameteadin lume va dispirea.
Ecologii gi advocagiijustigiei socide au un puternic
sentiment de dnfi ztu cind citesc sau aud asemeneaproiecte
optimiste, dar profund naive, despreviitor. Mulgi dintre noi
igi aduc aminte foarte bine ci un limbaj similar a fost utilizat
cu cAtevadecenii in urmi de aceleagicorporagii agrochimice,
cAnd au promovat o noui eri a agriculturii chimice, salutati
.
Aluzie la romanul lui Aldous Huxley Braae Neu \Y/orld
(1932),o viziune terifianti despreo societatea viitorului in care
condigionareapsihologicl f.ormeaz| baza unui sistem de caste
imuabil 9i gtiingificdeterminat. (2.t.)
Biotehnologiala riscrucel Zel
II
 ca ,,Revolulia Verde" 0l). De atunci, latura intunecati a
Dezechilibrul ecologic cavzat de monoculturi gi
agriculrurii chimice a devenit dureros de vizibili.
l;rrlizarca excesivi a chimicalelor a avut ca rezultat gi
Este bine gtiut ci Revolugia Verde nu a ajutat nici
- inmulgireaconsiderabili a diunitorilor gi bolilor plantelor,
fermierii, nici pimAntul, nici consumatorii. Utilizarel
pe care fermierii le-au contracarat imPr;gtiind doze tot mai
masivi a ingrigimintelor chimice gi a pesticidelor a modi.
mari de pesticide intr-un cerc vicios al epuizirti gi distru-
intreaga srrucruri a agriculturii, prin faptul cl
ficlt gerii. Riscurile pentru sinitatea oamenilor au crescut pe
industria agrochimici i-a convins pe fermieri ci poi cAgtige
bani plantAnd suprafegeintinse cu o singuri culiuri fo"rtc misuri ce tot mai multe chimicale toxice s-au infiltrat in
profitabili 9i controlAnd buruienile sol, au contaminat stratul de api freaticl. gi au ajuns in cele
9i diunitorii cu
din urmi in hrana noastri.
substangechirnice. Practica aceastaa monoculturilor a a$as
riscul ca suprafege intinse si fie distruse de un singur Din nefericire, se pare cL industria agrochimici nu
diunitor, afectAnd, in acelagitimp, sinitatea lucrirorilor ir invigat lecliile Revolugiei Yerzi. Potrivit biologului
agricoli gi a locuitorilor din zoneleagricole. David Ehrenfeld :
O dati cu introducerea noilor substangechimice,
agricultura a devenit mecanizati.gi energo-intensivi, favo- Ca gi agriculturachimizati, ingineriageneticieste
adesea justificati ca o tehnologieumani, carehrinegtemai
r-izind_marile corporagii agricole cu suficient capiral gi
mulgi oamenicu o hrani mai buni, Nimic mai neade-
fo4indu-i pe cei mai fermieri tradigionJi s+ii
^mulgi virat. Cu foane pugine exceplii, tot rostul ingineriei
piraseasci pimAnturile. in intreaga lume, un mare numir chimicegi
geneticeestesi mireasci vinzilrtle de substange
de oameni au pirisit zonele rurale gi au tngrogat rAndurile citre 0a).
dependengi
agricultorii
produse bio-inginerizate
gomerilor din orage,ca victime ale Revolugieiyerzi.
Efectele pe rermen lung ale chimizirii excesive a
Adevirul este ci majoritatea inovagiilor din bio-
agriculturii au fost dezastruoasepentru sinitarea solului gi a
tehnologia alimentara au fost motivate mai mult de profit
oarnenilor, penrru relagiile sociale gi pentru inregul mediu
decAt de necesitate. De exemplu, seia a fost manipulata
natural de caredepind bunistarea gi supravieguireanoastri in
genetic de Monsanto tocmai Pentru a ft rczistenti la
viitor. Prin cultivarea, an dupi an, a aceloragi plante gi
erbicidul.Roundup produs de companie, in scopul de a
utrlizxea ingrigimintelor sinretice, echilibrul pro..r.lo,
cre$te vAnzarile acelui produs. Monsanto a produs gi
naturale din sol a fost distrus; cantitateade substangeorganice
semingede bumbac conginAndgena unui insecticid Pentru a
s-a redus gi o dati cu ea capacitateasolului de a regine
m,Lri vinzirile de seminge. Tehnologii de felul acesta
umezeala.Schimbarile rezuhanre din texnrra solului au arras
miresc dependengaagricultorilor de produse patentate gi
o multitudine de consecingenocive corelate intre ele - pier-
protejate prin ,,dreptu.rile de proprietate intelectuali", ceea
dereahumusului, uscareagi sterilizareasolului, eroziune prin
ce face ca practicile agricole strlvechi de reproducere,
vAnt gi api, gi agamai departe.
depozitare gi distribuire a semingelor si devini ilegale.Mai
264 | Provocirile secoluluiXXI
Biotehnologia la riscruce| 265
 mult, companiile biotehnologice impun ,,taxe dc
tehnologie" suplimentarefagi de pregurilesemingelor,sau
obligi pe fermieri si pliteasci preguri umflate
pacheteseminge-erbicide0s).
Printr-o serie de fuziuni masive gi datoriti
trolului riguros permis de tehnologiile genetice,
concentrare fari precedent a proprietagii 9i cont
asupra producgiei de hrani este acum in curs o'). Pri
zece companii agrochimice controleazi 85o/o din pi
mondiali; primele cinci din acest top controleazl
tntreaga piagi a semingelor modificate genetic
Monsanto singuri a cumplrat toate comPaniileimpo
producitoare de seminge din India gi Brazrlia, pe lAnl
numeroasecompanii biotehnologice,in timp ce Du Pont
cumpirat Pioneer Hi-Breed, cea mai mare companie
ducitoare de semingedin lume. Scopul acestor
gigant estesi creezeun sistemagricol mondial unic in
ele si poati controla toate etapeleproducgieide hrani 9i
manipuleze atit rezervelede alimente, clt gi pregurile.
cum a explicat un director de la Monsanto, ,,Ceeace
(77).
esteo consolidare a intregului lang aliment ar"
Toate corporaJiile agrochimice majore pllnuiesc
introduci versiuni ale ,,tehnologieiterminatoare" -
cu semingesterilizate genetic care i-ar obliga pe fermieri
cumpere in fiecare an produse patentate, punAnd
capat posibilitigii lor vitale de a face noi
Efectul ar fi devastator mai ales in Emisfera Sudici,
8Oo/o din recolte provin din semingeeconomisite.Mai
decAt orice altceva, aceste planuri dezviluie pute
motivagii comerciale din spatele alimentelor
genetic (GM). S-ar putea ca mulgi oameni de gtiingi
266 | Provocirile secoluluiXXI
.I
lucreazi. pentru aceste corporalii si creadi sincer ci
ccrcetirile lor vor contribui la hrinirea lumii gi la
irnbunitigirea calitigii hranei, dar ei opercaz\, in cadrul
tuneiculturi a puterii gi a controlului, incapabili sI asculte
1i avAnd vederi reducgionistetnguste, in care preocupirile
<'ticenu sunt parte a strategiilor corporative.
Adepgii biotehnologiei au argumentat in repetate
rinduri ci seminEelemodificate genetic (GM) sunt cruciale
l)cntru a hrini lumea, folosind acelagiragionament vicios
l)romovat de decenii de adepgiiRevolugieiYerzi. ProducAia
rlc hranl prin metode convengionale,susginei, nu va $ine
pirsulcu crestereapopulagieiglobului. ReclameleMonsanto
lrroclamau in 1998: ,,Grrja ca generaliile viitoare si nu
llimAnzeasci nu le va hrini. Dar biotehnologia alimentari
,, va face"?8). Dupi cum atrag aten1ia agroecologigtii
Miguel Altieri gi Peter Rosset,acestargument se bazeezi pe
rloui presupuneri gregite0e). Prima este cI foametea
trrondiali este cauzati de un deficit global de hrani; iar a
rkrua, ci ingineria geneticaeste unica metodi de a mari
producgiade hrani.
Agengiile pentru dezvoltare gtiu de mult timp ci nu
r.xisti o relalie directi intre amploarea foametei gi
rlensitatea sau rata de cregtere a populagiei unei giri.
lro,rmeteaeste larg rlspAnditi tn gari dens populate ca Ban-
gl,r,lcsh9i Haiti, dar gi in unele cu populagierari, precum
ll',rzilia gi Indonezia. Chiar gi in Statele lJnite, in plini
rrrpr,r-abundengi,existi intre 20 gi 30 milioane de oameni
ttrbnutrigi.
in studiul lor clasic,,Foameteain lume: douisprezece
nrituri", publicati acum intr-o edigie revizuiti, specialista
Itt tlczvoltare Frances Moore Lapp6 gi colegii sii de la
Biotehnologiala riscrucel Zel
II
 Institute for Food and Development Policy au ficur un
bilang detaliat al producgiei de hrani care i-a surprins pe
mulgi cititori (80).Ei au aritat ci abundenla, nu deficitul,
descriecel mai bine producgia de hrana din lumea de azi.in
ultimele trei decenii, cregrerea producAiei mondiale de
alimente a depigit cu L6o/orata de cre$rerea populagiei. in
aceeagiperioadi, munli de surplusuri cerealiere au impins
puternic in jos pregurile pe piegelemondiale. in ultimii
cincizeci de ani, cre$terea rezervelor de hrani a depigit
cregtereapopulagiei in toate regiunile lumii, cu excepgia
Africii. Un studiu din 1997 a consrarar ca in lumea in
dezvoltare, 78o/o dintre copiii sub cinci ani, subnutrigi,
triiesc in giri cu surplusuri de hrani. Multe dintre acesre
gari, in care foametea estenecontrolati, exporti mai multe
bunuri agricole decAtimporti.
Aceste statistici arati, clar ci argumentul dupa care
biotehnologia estenecesaripentru a hrini lumea estetotal
incorect. Cauzele profunde ale foamerei din lume nu au
nici o legituri cu producgia de hrani. Ele sunt saricia,
inegalitatea gi lipsa accesului la hrani fi pimAns (81).
Oamenii suferi de foame fiindci mijloacele penrru
producerea gi distribuirea hranei sunr conrrolate de cei
bogagigi puternici: foamereain lume nu esreo problemi
tehnici, ci una politici. CAnd directorii marilor companii
agricole afirmi ci ea va persistapAni la adoptareacelor mai
recente biotehnologii ale lor, Miguel Altieri atrage atengia
ca ei ignori realitagilepolitice gi sociale. ,,Daci nu sunr
abordate cauzele profunde", riposteazi. etr, ,,foamea va
persistaindiferent ce tehnologii sevor folosi" (82).
Biotehnologia va purea avea, bineingeles,un loc in
agricultura viitorului, daclva fi urilizari judicios impreuni
268 | Provocirile secoluluiXXI
cu misuri politice gi sociale adecvate gi daci va putea
produce o hrani mai buni firi efecte secundare
daunitoare. Din nefericire, tehnologiile geneticedezvoltate
gi puse pe piagi in prezent nu indeplinesc in nici un fel
ac€stecondigii.
Experimente recente at aritat ci semingele modi-
ficate genetic (GM) nu duc la o cregtere semnificativi a
recoltei (t'). Mai mult, existi indicii puternice ci utlizarea
pe scari largi a plantelor GM nu doar ci nu va rezolve
problema foametei, ci, dimpotrivi, o va perpetua gi chiar
Daci semingele transgenice vor continua si fie
^grava.
dezvoltate gi promovate exclusiv de corporagiile private,
fermierii siraci nu gi le vor putea permite, iar daci
industria biotehnologici va continua si-gi protejeze
produsele prin patente care ii impiedici pe fermieri si
depoziteze gi si comercielizeze semingele, cei siraci vor
deveni gi mai dependengi gi marginalizagi. Potrivit unui
raport recent al organizatriei de caritate Christian Aid,
,,culturile GM ...creeazl, precondigiile clasice pentru
foamete gi subnutrigie. Concentr^rea proprietigii asupra
resurselor in prea puline mAini - inerenti intr-o agriculturi
bazati pe produse patentate - ti o producgie de hrani
bazatl, pe prea puline varietigi de plante cultivate pe
suprafege intinse sunt op[iunea cea mai rea penrru
securitateaalimentari" (8t).
O alternativi ecologici
Daci tehnologiile chimice gi genetice ale agrG.
industriei actuale nu vor diminua foametea in lume, ci vor
continua si distrugi solul, si perpetueze injustigia sociali gi
Biotehnologi a la fiscrucr | 269
,
 si puni in pericol echilibrul ecologic al mediului nosrru
natural, incotro si ne indreptim pentru rezolvarea acestor
probleme? Din fericire, existi o solugie bine documenrari
gi verificati pe scari largi - o solugiede o vArsti venerabili
gi noui in acelagitimp, care igi face acum, incet, drum in
lumea agriculturii intr-o revolugie ticuti. Este vorba de o
alternativi ecologici, cunoscute sub diferite denumiri,
precum,,agriculturi organici",,,agriculruri durabili" sau
(85).
,,agroecologie((
CAnd fermierii cultivi plante in mod ,,organic", ei
folosesctehnologii bazatepe cuno$tin1eecologice, in locul
chimiei sau al ingineriei genetice, penrru milrirea recol-
telor, ginereasub control a diunitorilor gi fertilizarea solul,
Ei cultivi plante diverse, pe care le roresc astfel incAt
insectelecare sunt atrasede o planti vor dispirea o dati cu
urmitoarea. Dar ei gtiu c5. eradicarea completi a
diunitorilor este imprudenti, fiindci aceastaar duce gi la
eliminarea pridatorilor naturali care mengin echilibrul
intr-un ecosistem sinitos. in locul ingriglmintelor chi-
mice, acegti fermieri imbogigesc solul cu gunoi de grajd gi
reziduuri agricole, redAnd astfel solului materia organici ce
reintri in circuitul biologic.
Agricultura organici este durabili fiindci intrupeazi
principiile ecologice care au fost testateprin evolugie, timp
de miliarde de ani(86).Fermierii organici gtiu ci un sol fertil
este un sol viu, care congine miliarde de organisme vii in
fiecare centimetru cub. El este un ecosistem complex, in
care substangeleesengialepentru viagl parcurg cicluri de la
plante la animale, la gunoiul de grald,la bacteriile din sol gi
tnapoi la plante. Energia solari este combustibilul natural
care permite 'funcgionarea acestor cicluri ecologice, iar
270 | Provocirile secoluluiXXI
organismele vii de toate dimensiunile sunt necesarepentru
a susline intregul sistem gi a-l mengine in echilibru.
Bacteriile din sol realizeazi numeroase transformiri
chimice, ca de pildi procesul de fixare a azotului, prin care
azotul din atmosferi devine accesibil plantelor. Buruienile
cu ridicini adAnci aduc la suprafagasolului minerale pe
care plantele cultivate le pot apoi folosi. RAmele
firimigeazl, solul gi ii afineazi, textura; gi toate aceste
activitigi sunt interdependente, combinAndu-se pentru a
turnizahrana care susline viagape Pimint.
Agricultura organici pistreazi gi susline marile
cicluri ecologice, integrAnd procesele lor biologice in
procesele producgiei de hrani. Cind solul este cultivat
organic, conlinutul siu de carbon spore$te, astfel c5.
agricultura organici contribuie la reducerea incilzirii
globale. Fizicianul Amory Lovins estimeazi ci mirirea, la
nigte rate plauzibile, a conginutului de carbon al solurilor
secituite din lume ar. absorbi aproape la fel de mult carbon
pe cAt emit toate activitlgile umane (t4.
in fermele organice, animalele sunt crescutepentru a
susgineecosistemelede la suprafagagi din sol, iar intreaga
intreprindere soliciti multi fo4i de munci gi este orientati
in folosul comunitigii. Fermele tind si fie mici 9i lucrate de
proprietar. Produsele lor sunt vAndute mai mult pe piegele
agricole decAt in super-marketuri, ceea ce reduce distanga
,,de la ferma la masl", economisind energie 9i arrrbalajegi
pistrAnd prospelimea alimentelor (88).
Actuala rena$tere a agriculturii organice este un
fenomen global. in pr"r"nt, fermieri din peste 130 de giri
produc Ai comercializeazi hrani organici. Suprafagatotale
cultivati durabil este estimati la peste Z milioane de hectare
Biotehnologia la riscrucel Zlt
 (17 milioane de acri), iar piaga penrru hrana organici a
crescut la o sumi evaluati la 22 mtliarde $ pe an (tr).
Oamenii de gtiingi participanli la o recenri
conferingi internagionali despre agricultura durabili, ginuti
la Bellagio, Italia, au relatar ci o serie de proiecte
experimentde de anverguri efecuate in intreaga lume care
au testat tehnici agroecologice- rotalia culturilor, culturile
mixte, uttlizarea compostului gi a straturilor protectoare
etc. - au dat reztitate spectaculoase(t0).Multe dintre acestea
au fost realizatelnzone sirace in resurse,consideratepAni
atunci incapabile si produci surplusuri de hrani. De
Riscurile ingineriei genetice in
exemplu, proiecte agroecologice implicAnd circa Z3OOOO
gospodirii agricole din Africa au avur ca rezultat cregteri agriculturd
ale recoltei inrre 50% gi 100o/o,concomitent cu sciderea
cost'urilor de producgie gi mirirea specraculoasi a veni-
turilor binegti ale familiei - in unele cazuri chiar de zece
ori. S-a demonstrar in reperate rAnduri ci agricultura
organici nu doar miregte producgia gi oferi o gami largi de
beneficii ecologice, dar imbunitlgegte situagia agricul-
torilor. A$" cum a spus un fermier din Zambia,
,,Agrosilvicultura mi-a redat demniratea. Familia mea nu
mai suferi de foame; acum por chiar sa-mi ajur vecinii" (e1)., poa-tespune despre aplicagiilecurente ale ingineriei
genetice
in sudul Brazrliei, ittlbarea culturilor de protecgie in agriculturi.
pentru a miri acrivitatea solului gi reginerea apei a permis

integrat al culturilor gi aI diunitorilor a mirit recoltele cu

LIa/o pini, la 44o/o,concomitent cu o cre$tere a veniturilor
nete intre 38o/ogi !78o/o.

272 | Provocirilc secoluluiXXI

Biotehnologia la fiscruce 2it3
|
 $tim, de asemenea,ci toate plantele fac parte din
ecosistemecomplexe, atit la suprafagapimintului, cAt gi in
sol, in care materia anorganici gi cea organici parcurg
cicluri continue. $tim, insi, foarte pugine despre aceste
cicluri gi regeleecologice - in parte, din cauzi ci timp de
multe decenii doctrina dominanti a determinismului
genetic a avut ca rezultat o distorsiune grav6.a cercetirii
biologice, majoritatea fondurilor fiind dirijate spre biologia
moleculara gi doar foane puiine spre ecologie.
Fiindci celulele gi regelele regulatoare ale plantelor
sunt relativ simple fali de cele ale animalelor, geneti-
cienilor le este mult mai ugor si insereze gene striine in
celulelevegetale.Problema esteci o dati ce genastraini se
afli in ADN-ul plantei gi hibridul transgenic rezultat a fost
plantat, el devine parte a unui intreg ecosistem. Oamenii
de gtiingi care l:ucreazi pentru companiile biotehnologice
gtiu foane pugin despre procesele biologice rezultante gi
inci gi mai pugin despre consecingeleecologice ale
acgiunilorlor.
Cea mai rispAnditi utilizare a biotehnologiei plan-
telor a fost dezvoltarea unor culturi rezistente la erbicide,
cu scopul de a spori vinzi.rrle anumitor erbicide. Dupi
toate probabilitigile, planteletransgenicesevor poleniza cu
rudele lor silbatice din imprejurimi, creAnd Dsuper-
buruieni" rezistente la erbicide. Existi dovezi ci astfel de
schimburi genetice intre plante transgenice gi rudele lor
silbatice se produc dejate+).O alti problemi serioasi este
riscul polenizirii incrucigate intre plante transgenice 9i
culrurile organice de pe ogoare tnvecinate, ceea ce
pericliteazi. necesitatea, esengiali pentru fermierii care
practici o agricultura organici, ca produsele lor si fie
certificate ca autentic organice.
274 | Provocirile secoluluiXXI
Pentru a-gi apira practicile, adepEii biotehnologiei
pretind adeseaci ingineria generici nu se deoseb"gt" pi""
mult de metodele convengionalede reproducere - o conri_
nuare a tradigiei vechi de cAnd lumea de a amesrecagenele
pentru a obginesoiuri de plante gi rasede animale superioare.
uneori ei susginchiar ci biotehnologiile moderne reprezintl
ultimul stadiu in aventura evolutivi a naturii. Nimic mai fals.
in primul rAnd ci ritmul de modificare a genelor indus de
biotehnologie esre cu cAreva ordine de mirime mai rapid
decAtcel natural. Nici un cultivator obiqnuit nu ar fi in srare
si modifice genomurile a jumitate dintre culturile de soia ale
lumii in numai trei ani. Modificirile geneticeale plantelor se
fac cu o grabi incredibili, iar culturile tr*rg"rri." se exrind
masiv, fari, o resrare adecvati in prealabil imp"ct*ilo, p"
"
termen scurt gi lung asupra ecosisremelor gi a sinitilii
oamenilor. Aceste plante GM neverificare gi potengial
periculoase se rispindesc acum in intreaga lume, generAnd
riscuri ireversibile. .
O a doua deosebire inrre ingineria genetici gi
metodele convengionalede reproducere este ci crescitorii
convengionali transferi gene intre varietigi care se
incrucigeazi pe cale narurali, in timp ce ingineria generici
le permite biologilor si introduci o geni .o*pl"t noui gi
exotici in genomul unei plante - o geni de la o alti pl"rrti,
sau de la un animal, cu care planta nu s-ar putea niciodati
incruciga in naturi. Savangii depigesc barierele narurale
dintre specii cu ajutorul ,rrro, .rr..tori de transfer a genelor
agresivi, mulgi dintre ei derivagi din virugi cauzatoride boli
care se pot recombina cu virugi existenri pentru a crea noi
agenli patogeni ("). A$a cum s-a exprimat un biochimist la
o conferingi recenti: ,,fngineria genetici seamini mai mult
Biotehnologiala riscrucel ZIS
 cu o infecgie virali decAt cu metodele tradigionale de p-caroten, substangi care
in corpul uman este convertiti in
r€producere" (e6). vitamina A. Orezul a fost pro-orr",
ca un tratament
Bitilia globali pentru piegedicteazi nu numai ritmul pfntru orbire gi deficiengele de
viz cauzate de lipsa
producerii gi al risplndirii plantelor transgenice, ci gi vitaminei A. porrivit Nagiunilor
lJnite, deficitul de
direcAia cercetirii fundamentale. Aceasta este, poate, vitamina A afecteazi,inprezent peste
2 milioane a. ."pii.--
deosebirea cea mai derenlant| dintre ingineria genetici $i Noul ,,tratament miraculos* a fost primit
toate amestecurile anterioare de gene prin evolugie gi .,.,
zralm de presi, dar o examinare mai
atenta a aritatcl tn"o*_ loc
reproducere naturali. Dupi cum afirma defuncta si-i ajute pe in pericol,
_copii proiecrul are roare ganselesi
biofiziciani, Donella Meadows: ,,Natura seleiteazi in reperegregelileRevolugiei yerii,adaugl$
rirJri;;;;
funcgie de capacitatea de a prospera gi a se reproduce in ecosisteme gi sinitatea oam"nilo, de. "oi
ReducAnd biodi_
mediul natural. in ultimii 10 OOOde ani, agricultorii au versirarea,cultivarea.orezuhi bogat
in vitamina A .rr"
selectat avAnd ca obiectiv hrinirea oamenilor. Acum sursele alternative de vitamina -a ".lips"
disponibil" io ,irt.r*i"
criteriul estece poate fi patentat gi vAndul" (rz). agricole tiadiEionale. Agroecologul
Vldana Shi"; ;;;
Deoarece unul dintre principalele obiective ale bio- atengia ci agricultoarele din Beigal,
de exemplu, folos"i.
tehnologiei plantelor a fost, pAni in prezent, cre$terea numeroase varietiEi de plante cu frunzc
verzj- care sunt o
vinzLrrlor substangelorchimice, multe dintre riscurile sale excelenti sursa de p-caroten. Cei
mai afectatri de lipsa
vitaminei A sunt siracii, care suferi. tir,
ecologice sunt similare cu cele create de agricultura d";;;;i.,
general, gi care ar prolita mult
chimici 08).Tendin!a de a crea piegeinternagionaleextinse mai mult de p.'"rr*
pentru un singur produs genereazS, monoculturi vaste care unei agriculruridurabil.,i" nirr"l,rl.";;"iriil,
*:PIIU
decar a plantelor modificate genedc (GM) p"
reduc biodiversitatea, diminuAnd astfel securitateaalimen- care nu gi le poi
permite.
tari gi mirind vulnerabilitatea la bolile plantelor, insecre
in Asia, vitamina A din vegetale gi fructe
diunitoare gi buruieni. Aceste probleme sunt acute mai aurohrone
este adeseaprodusi firi irigaEii, pJ.irrd
ales in girile tn dezvoltare, unde sistemele tradigionale .rrkivarea or""rrlrri
necesiti multi api gi p**p""e
bazate pe diversitatea culturilor gi a alimentelor sunt exffagerea apei din sol
sau construirea unor ", barap mari,
inlocuite de monoculturi care imping numeroase specii la cu toate froblemele
aici. Mai mulr, ca gi in cazul
disparigie gi genereazi noi probleme de sinitate pentru
tic (GM), gtim inci foafie
populaliile rurale(").
logic al orezului bogat in
Povestea,,orezului de aur", un soi manipulat genetic,
lor din sol gi a altor specii
este un exemplu f.rapant. Cu cAliva ani in urmi, o micl
trofic. ,,promovarea sa ca un
echipi de geneticieni idealigti, fari sprijinul industriei, au lnstrument impotriva orbirii concomirent
cu ignorarea
creat un soi de orez galben, cu un congirut bogat de unor akernative mai ieftine gi mai
sigure oferite dil;;;;;

276 | Provocirile secoluluiXXI

Biotehnologiala riscrucel ZZI

.
 noastri biodiversitate", conchide Shiva, ,,nu esre decAt o
thuringiensis.numiti in mod
incercareoarbi de a controla orbirea.,. obignuit Bt, ale cirei gene
producitoare de toxini
Majoritatea riscurilor ecologice asociarecu soiurile au fori irrr"r"r. in bumbac,
porumb, cartof, mir gi o serie
de alte plante.
Planteletransgenice,.",rrtror"
,unt imune la o serie
de insecte. Totugi,"d..rr.*
;;;rir"r." culturilor sunt
insectediunitoare, uttlizarea
tizat, de altfel - al plantei, fermierii sunr dererminagi in tati. Un studiu recenrefectuat
mod firesc si utrlizeze cantitigi mari din respectiva pte din douisprezecelocuri nu
substangi. Este confirmat faptul cd,:utilizareamasivi a unei rnificativi in utilizarea pesd_
singure subsrangemiregte considerabil rezistengapopula- non-Bt. irrtr-.rn loc, rrtiliz"r""
giilor de buruieni, ceeace declangeazicercul vicios al unei
arePentru bumbaculBt decAt
Pentrusgl n6n-3s(roz).
stropiri tot mai intensive.
plantelor Bt sunt consecinta
ntre bacteriile Bt ,r"t*rl. gi
;ic. Agricultorii organici folo_
raceriaBt ca un pesticidnatu_
>r, gAndacilorgi fluturilor. Ei

Este gtiut ci membrii rezistengi la erbicide din familia

fasolei produc canritili mari de estrogeni vegetali, care por
s5, cauzeze disfuncgii grave ale sistemului reproducitor consecingi,Bt va devenirapid
, Jr inutil, atat penrru
plantele modificategenetic
uman, mai alesla biiegi {tot). (GI4), .A;;i* pesticidnatural.
-.,r"'
n, pt""r".to, Ji#;'
ilitrnotosr.a
tmportante
;r,1, o,orr" celemai
instrumente naturale de control iot"grrr-
diunitorilor. chiar J
9i o"-"r[-a. i,ii"rl din industria
biotehnologiciadmitci Bt va d"rr.rri
inrrtil in decursde
pentru a produce pesticide in fiecare din celulele lor gi pe rtehnologice par si_gi faci
toati durata ciclului lor de viagi. Cel mai cunoscut patentele lor vor fi expirat gi
exemplu este al unui insecticid natural, bacreria Bacillus ta altor ripuri de planie

278 | Provocirile secoluluiXXI

Biotehnologiala riscrucel ZZI
 O alti deosebire intre Bt-ul natural gi plantele lAngi aceste riscuri previzibile,
la speciile de plante gi
producitoare de Bt esteaceeaci ultimele par si afectezeun animale modificate genetic s_au
observat gi numeroase
numir mai mare de insecte, inclusiv multe care sunt efecte secund"r" rr""gt"ptate (105).
benefice ecosistemului in ansarnblu. in !999, un studiu torr.lnro se confrunti acum cu un
, numir incredibil
publicat in Nature despre omizile fluturelui monarh* care cteprocese drn partea unor f,
sunt distruse de polenul provenit de la porumbul Bt a atras acestor efecte secundare
aten[ia publicului (103).De atunci, insi, s-a constatat ci miciuliile bumbacului mod
toxinele Bt din plantele modificate genetic (GM) afecteazi corporagie s-au deformat gi ofilit
gi albinele, buburuzele gi alte insecteutile. fluviului Mississippi; semingele
de canola au trebuit rerrase
Toxinele Bt din plantele modificate genetic (GM) ae pe pnga canadiani din caxza
cont
sunt diunitoare gi pentru ecosistemeledin sol. CAnd, dupi p.ri.,ilL i. similq,.tomataFlavr-r"",
in scopul"s prelungirii ;T#::; ;.t"fl:
recoltare, agricultorii hcorporeazi reziduuri vegetale in duratei d" p;rrr'"r" s_a dovedit
un
pimAnt, toxinele care se acumuleazi acolo pot af.ectagrav dezasrru comercial
Si a dispirut'curAnd. Canofii rrans_
miriadele de microorganisme care alcituiesc ecosistemul genici destinagi inigial cons.rlurui
uman aLLcarrzeto serie
dintr-un sol sinitos (1oo). de probleme grave de sinltate
clnd au f." ,"rogi-p"
Pe lAngi efectele nocive ale plantelor Bt asupra gobolani, lntre careJo rmareade
rumori, atrofiafi."t,ri ri'gi
ecosistemelor de la suprafagi gi din sol, riscurile directe contractarea creierului (to6).
pentnr sinitatea oamenilor sunt, evident, un motiv major in regnul animal, unde comprexitatea
celulelor este
de preocupare. in pr"z"nt, $tim foarte pugine lucruri despre mult- mai mare decAtla plante, .f".t"I.
,".rrrrd"r" la speciile
efectele potengiale ale acestor toxine asupra microor- modificate genetic sunr mulr
mai rele. ,,Supersomonii,.,
ganismelor care sunt vitale pentru sistemul nostnr digestiv. manipulagi penrru a cre$re cAt
mai repede .r, prrtir,ga-".,
Totugi, dat fiind ci s-au observat deja numeroase efecre avut ni$te capere monstruoase gi
au murit irr."p"Uiti ,;
asupra microbilor din sol, ar trebui si ne ingrryoreze respire sau si se hrineasci
Similar, un ,,superporc..
omniprezengatoxinelor Bt in porumb, cartofi gi alte plante avAnd o geni umani drept "d".rr"i.
hormo, d. cre$rere a sfArgit
alimentare. ulceros,orb gi impotent.
Riscurile pentru mediu ale actualelor biotehnologii Dar povesteaceamai ingrozitoare gi
ceamai cunoscuti
ale plantelor sunt evidente oricirui agroecolog, chiar daci este probabil cea a hormonului
r^t generic numit
efectele detaliate ale plantelor modificate genetic (GM) ,,hormonul de cregterebovinl".o-Uir,*r..,"lt
folosit pentru a
asupra ecosistemelor agricole sunt inci pugin lnplese. Pe stimula producgia de lapte a vacilor,
fr, li"a" fapnrlui ci de
cincizeci de ani tncoace fermele
,oot.hrri." americane au
produs mult mai mult lapte
" Danaischrysippus decAt pureau si consume
(n.t).

280 | Provocirile secoluluiXXI Biotehnologia Ia rirscruce

| 2gl
oamenii. Efectele acesteiaberagiia ingineriei geneticeasuPra publicul nu esre informat de rapida
raspindire a
sinitigii vacilor sunt grave. Ele includ baloniri, diaree, boli alimentelor rransgenice, iar oameniloi d" gtiinil
l" .,r" fi
ale genunchilor gi picioarelor, chisturi ovariene gi multe mult mai greu si urmareasci efectele ,ro.irr".
i"ir_"a""t,
altele. Pe lingi toate acestea,laptele lor congineo substangi cumpirarea de alimente organice este acum
singura c"le d.
implicati in canceruluman la sAngi stomac. a evira alimentele GM.
Fiindci acestevaci modificate genetic (GIrz$necesiti o Documenre confidengiale ficute publice in decursul
dieti mai bogati tn proteine, in unele giri hrana lor a fost unui proces au dezvaluit ci nici micar oamenii
de gtiinga
suplimentati cu fiini animali. Practica aceasta complet din cadrul FDA nu sunr de acord cu
conceptul de
nenaturali, care transformi vacile din vegetarieniin canibali, ,,echivalengi subsrangialicc(ro8).
i' plus, pozigia indusrriei
a fost asociati cu recenta epidemie de BSE (,,boalavacilor biotehnologice congine o .ootradigie inerenti. pe
de o
nebune") gi a mirit incidengaanalogului siu uman, maladia parte, industria pretinde ci plantele sale
sunt substangial
Creutzfeldt-Jakob. Acesta este unul dintre cazrsrrleextreme echivalente cu cele tradigionaie gi, prin urmare,
nu trebuie
ale demengei biotehnologice. Dupi cum aftage atenlia etichetatesautestate;pe de alti parte, ea insisti
ci sunt noi,
biologul David Ehrenfeld, ,,Existi prea puline motive si gr, deci, por fi parentate. Aga cum rezumi.
Vandana Shiva,
mirim riscurile acestei boli teribile de dt"g"l unei ,,S-a creat un mit al ..echivalengeisubstanEiale' p.rrr*
biotehnologii de carenu avem nevoie. Daci vacile nu au de-a nega cetigenilor dreptul la sigurangi gi oamenilor je "
gtiingi
face cu hormonii gi igi vid de piscutul ierbii, cu togii vom dreptul de a practica o gtiingi
(104. gi onesri,. (los).
aveade cAgtigat' ".rt"nti.i
Cum alimentele modificate genetic incep si inunde
piegele, riscurile lor pentru sinitate sunt agravate prin
faptul ci industria biotehnologici, sprijiniti de agengii
Viafa ca marf6 supremd
guvernamentale, refuzi si le eticheteze in mod cores- ^
punzitor, astfel incAt consumatorii nu pot discerne tntre
alimentele GM gi cele non-GM. in StateleUnite, industria
biotehnologici a convins Administralia pentru Alimente gi
Medicamenre (FDA, Food and Drug Administration) si
treteze alimentele GM ca ,,substangial echivalente" cu
alimentele tradigionale, ceea ce le permite producitorilor
de hrani si evite testareaobignuiti de citre FDA gi Agengia
pentru ProtecgiaMediului (EPA, Enuironmental Protection
Agency) gi lasi la discregiacompaniilor daci si-gi eticheteze
produsele ca fiind modificate genetic. i" f"ttl acesta

282 | Provocirile secoluluiXXI Biotehnologiala riscrucel Ztl

Aventis; iar Monsanto degine acum gi controleazi mai
multe companii mari producltoare de seminge.
Ceea ce au ln comun toate acestecorPoralii este o
viziune ingusti despre viagl, bazati pe credinla eronati ci
natura poate fi supusi controlului uman- Aceasta ignori
dinamica auto-generatoare 9i auto-organizetoare care este
esenla viegii gi, in schimb, redefinegte organismele vii ca
magini ce pot fi conduse din exterior' PatentateEi vAndute
ca resurseindustriale. Viala insigi a devenit marfa suprema.
Dupa cum ne readuce aminte Vandana Shiva,
ridicina latini a cuvAntului ,,resursl" esteresurgere(,,a se
ridica din nou'). ln ingelesul antic al termenului, o resursi
naturali se regenereazl'de la sine, asemeneaviegii. Aceasti
ingelegereprofundi a viegii este respinsi de noile corPoralii
ale gtiingelor viegii atunci cAnd impiedici regenerareaviegii,
cu scopul de a transforma resursele naturale in materii
prime profitabile pentnr industrie. Ei fac acest lucru
printr-o combinagie de modificiri genetice (inclusiv
(111)
gi patente, violentind
iehnologiile de tip terminator)
practicile agricole consfingite de secole care resPecti
ciclurile viegii.
Deoarece un patent este ingelesin mod obignuit ca
dreptul exclusiv de a utiliza gi vinde o invengie,pare straniu
cL, in prezent, companiile biotehnologice-sunt capabile si
patenteze organrsme vii, de la bacterii la celule umane.
istoria acestei realiziri este o Poveste surprinzitoare de
(ttz).Patentareaunor forme de viali a devenit
prestidigitagi"
o practica comunl tn anii '60, cind crescitorilor de plante
li s-auacordat drepturi de proprietate Pentnr noile varietigi
de flori obginute prin intervengia gi ingeniozitatea omului.
I-au trebuit comunitigii legale internalionale mai pugin de
douizeci de ani ca si treaci de la patentareaaceasta,aParent
inofensivl, a florilor, la monopolizarea viegii.

284 | Provocirile secoluluiXXI Biotehnologia la riscruce

I ZSS
intelectuali (DPD, dupi care cunoa$tereaeste patentabili amenrngare" ,rol. daune grave
sau ireversibile, lipsa unei
numai daci este exprimati in cadrul gtiingei apusene.Aga certirudini gtiingifice deprine nu
trebuie folosiu J" ;;;;
cum subliniaza Yandana Shiva, ,,Aceasta exclude toate pentru aminarea unor misuri
eficiente care si previni
cunostintele, ideile gi inovagiile produse de intelectul degradareamediului.,.
comun - in sate printre agricultori, in piduri printre Deplasareaaccentului in biologia
moreculari de ra
membrii triburilor, sau chiar in universitigi printre srrucrura secvengelor genetice
la irg^nizarea ,.g.l"lo,
(ttt). Astfel ca exploatarea viegii este
oamenii de gtiinli" genetice 9i epigeneticc, de
Ia programe genetice la
extinsi gi dincolo de organismele vii, la cunoagterea gi proprietigi emergenre,.inseamni
ci apeiurile l""o
inovagiile colective ale comunitigilor indigene. ,,Firi nici o radical noui a biotehnologiei 'r,
vin do", din"bo;;";;
partea
preocupare sau respect pentru alte specii gi culturi", ecologigtilor, medicilor gi celtigenilo,
irrgrilor"gi, ci, in tot
conchide Shiva, ,,DPI reprezinti o insulti morali, mai mare, misuri gi din p.rr."
unor genericieni de prim
ecologici gi culturali". rang, a$acum am demonstrat in
tot capitol. O daie cu
descoperirile $ocanre ale proiectului "..rt
Genom"l"i U;;
discugiadespre actuala schimbare
de paradigmi in biologie
Lucrurile iau o alte intorsituri au ajuns pAni in presa de popul^ri"^re
gtiingifici. Este
semnificativ, in opi11a .I o ,e.Eiun. speciali dedicati
in ultimii ani, problemele de sinitate catzate de gtiinlei in Nean y:* -"", Times
pririio, la rezultatele
ingineria genetici, precum 9i gravele sale probleme sociale, Proiectului Genomului
,ipr"".orar penrru prima
ecologice gi etice, au devenit cit se poate de vizibile gi, tn JJman, "
dati genomul ca o regeafuncaionall
compl"*1.
prezent, existi o migcare globali in cregtere rapidi care O dati ce vzrunea
(116).Numeroase $
respinge aceasti formi de tehnologie imbrigigati de savanEi,ingin.ri
orgenizagii de sinitate gi de mediu au apelat la un ne purem imagina un tip cu ror
moratoriu asupra comercializirii organismelor modificate va porni de la doringa de a inv
BeneticpAni la o investigagiepublici ampli a legitimitiEii 9i conrrola, folosind nar'ra ca mentor
gi nu ca o simpli sursi de
(114.Aceste apeluri
sigurangei utilizirii ingineriei genetice materii prime. in loc si trarim g"situr"
vieEii ca pe o marfi, o
mai propun si nu existe patente asuPra organismelor vii vom respectaca pe contextul existengei
noasrre.
sau a pirgilor lor, iar baza abordirii biotehnologiei si o Acest nou tip de biotehnologie
reprezinte principiul precau[iei, care a fost inscris in nu va implica
modificarea geneticr a organismelor
vii,"ci va folosi tehnicile
acordurile internagionale de dupi Summit-ul PimAntului inginerie-i genetice p.::." a ingelege
dint992. Cunoscut sub denumirea tehnici de Principiul 15 ,,pl"o.rril",. subtile ale
narurii gi pentru a le folosi .. _oall.
al declaragiei de la Rio, el afirmi: ,Acolo unde existi ienrru noi tehnologii
umane. Vom integra cunogtingele
ecologic" in proi".t"""."

286 | Provocirile secoluluiXXI Biotehnologiala riscrucel Ztl

 materialelor gi a proceselor tehnologice, invigAnd
de la
plante, animale gi microorganisme crrm ,i
producem fibre,
plastice gi substange chimice neroxice,
T"t: .o*pl.i
biodegradabilegi supusereciclirii conrinue.

Genomulumanreprezenrat cao regea

funcaionala
(interpretare
artisticaaparginAnd
lui SteveDuenes,New york Times.
13februarie2001).

Acesreaar fi biotehnologii intr_un sensnou,

deoarece
strucrurile materiale ale viegii se bazeazi,pe
proteine pe care
le putem produce numai cu ajutorul
furnizate de
"rrrim.lo,
288 | Provocirile secoluluiXXI
Biotehnologiala riscrucel Ztl

,l
Savangiidin industrie sunt adeseaangqaEipenrru
proi".t.
specifice, clar definite, ei lucre"ri -rrri
o supraveghere

290 | Provocirile secolului XXI

Biotehnologiala riscrucel Zlt
 cercetirile genetice,chiar gi in cadrul paradigmei reduc.
gioniste,pot fi extrem de interesante:cartografiereageno.
rnului este o realizare uimitoare, care ar fi fost de neima.
ginat pentru savanlii din urmi cu doar o generagie.Este dc
ingelesci mulgi genericienisunr enruziasmaligi dorescsi-gi
schimbarea
continue cerceririle lor bine finanlate fira si se preocupe
de implicagiile mai largi.
jocului
in sfArgit, nu trebuie si uitim ci gtiinga esre o inrre.
prindere esengialmentecolectivi. Oamenii de gtiingi resimt Pe masuri ce inainti.m in noul secol, devine tot mai
intens nevoia de a apa4ine comunitigilor lor intelectuale gi clar ci neoliberalul ,,Consensde la \7ashington,,, precum gi
doar cu greu vor exprima opinii conrrare acesrora.Chiar gi politicile gi regulile economice proclamate de Grupul celor
savangiconsacrali, care au avut cariere strilucite gi au fost $apte gi instituEiile lor financiare - Banca Mondiali, Fondul
recompensagicu premii prestigioase,sunt adeseareticenli Monetar Internagionalsi organizagia Mondiali a come4urui
in a ridica o voce critici. - sunt fundamental gregite.Analize ale unor savanEigi lideri
in pofida acesror bariere, opozigia globali fagi d,e de comunitigi citagi mereu tn carrea de fagi arat6,ci,,,noua
producerea,patentareagi comercializareaunor organisme economie" produce o multirudine de consecingediunitoare
modificate generic, impreuni cu limitirile puse recenr in lnrerconectare- cretterea inegalitigii gi a excluderii sociale,
evidengi ale fundamentelor concepruale ale ingineriei distnrgereademocraEiei,degradarearapidi gi pe scari largi
i
genetice, arati ci. edificiul determinismului genetic esre in mediului natural gi o tot mai mare siracie
Ji
curs de prabugire.Ca si o citim inci odati pe Evelyn Fox asemenea, noul capitalism global a creat o"["rr"r..-D"
ecor.ornie
Keller, ,,Este evident ci suprematia genei ca gi concept
explicativ central al structurii gi funcAiei biologice este mai
mult o trisitura a secolului al XXJea, decAt va fi una a
secolului al XXI-lea" 02t).in concluzie, devine tot mai clar
ci biotehnologia se afli acum la o riscruce gtiingifici,
filosofici 9i politici.

Starea lumii
in ciuda noilor reglementiri de protecgiea mediului, a
disponibilitlgii crescandede produse ecologicegi a numeroase
dezvoltdri incurajatoare promovate de migcarea ecologisti,
292 | Provocirile secoluluiXXI
 distrugerea masivi a pidurilor gi disparigiaspeciilor nu au
fost oprite (t).Prin epuizarearesurselor naturale gi reducerea
biodiversitigii planetei, afectim insigi lesitura vieEii de care
depindem, inclusiv nepreguirele,servicii ecosisremice,.pe
care natura le furnizeazi gratuit - procesarea degeurilor,
regularizarea climei, regenerareaatmosferei etc. (,). Aceste
procese vitde sunt proprietigi emergente ale sistemelor vii
neliniare pe care abia incepem si le ingelegemgi care sunt
acum serios ameningate de obiectivele noastre liniare de
cre$tereeconomici gi consum material.
Aceste pericole sunr exacerbatede schimbareaclimei
globale provocarl de sistemeleindustriale. Legarura cauzal6.
dintre incllzirea globali gi activitatea umani nu mai este
ipotetici. La sfArgitul anului 2000, influenta organizagie
Intergovernmental Panel on Climate Change @CC) a dat
publicitiEii cea mai viguroasi declaragie consensuali, gi
anurne, ci emisiile umane de dioxid de carbon gi alte gaze cu
efect de seri ,,4u contribuit semnificativ la incilztrea
observati in uhimii cincizeci de ani" (,). pAni la sfArgitul
acestuisecol,a prezis IPCC, temperaturile ar purea cre$tecu
aproape 6oC. O asemeneacre$terear depigi schimbareade
temperaturi de la uhima epoci glaciari, pi,ni in prezent. Ca
urmare, aproape orice sistem natural de pe PamAnt 9i toate
sistemele economice umane ar fi periclitate de cre$terea
nivelului mirilor, de furnrni mai purernice gi secete mai
grave (4).
Degi in ultimul timp s-auinregistrat unele reduceri ale
emisiilor globale de carbon, acesrea nu au reu;it . si
tncetineasci rate de schimbare a climatului global.
Dimpotrivi, dovezi recente arati. ci. ea se accelereazi.Aceste
doveziprovin din doui observagiisepararegi la fel de nelinig-
294 | Provocirile secoluluiXXI
titoare - topirea rapidi a ghegarilorgi a ghegurilor
Mirii
Arctice,precumgi sinitateain declin decorali.
",".i{.,rrilo,
Topirea cu o repeziciuneextraordinari
_ a ghegarilor
din intreagalume esreunul dintre semnele."1. t"i
ningitoare ale incilzirli cauzatede arderea,in conrinuare, "*._
cu nesibuingi, a combustibililor fosiii. Mai mult, in
iulie
2000, oamenii de gtiingi care au ajuns la polul
Nord la
bordul spirgitorului de gheagi rusesc Tarnal au
fost
c.onfruntagicu o priveligteciudati gi sinistri _ o inrindere
de ape libere cu liEimea d. ,pro*i-ativ o mili, in
locul
stratului gros de gheaEi."r. ,.op"rea Oceanul Arctic
de
ereintregi (s).
Daci topireaaceasta masivi continui, eava aveeefecte
globaledramatice.Gheagaarcrici esreun elementimportant
tn dinamica Golf Stream-ului, cum au aflat de iurAnd
oamenii de gtiingi. Disparigialui din sistemulcirculator
al
Atlanticului de Nord va schimbadrasticclima Europ.i
$i;
afectagi alte pi4i ale lumii (.). M"i mult, calot"^ghl;t
diminuati va refleca mai puEin lumina solari, acjerAnd
asdelgi^maimult incilzireaFimAnt,rlui declangAnd,"
9i ;r;
vicios. in varianta cea mai ,"" ,."rrri.rLri oloenilor de
de la IPCC, zipezilede pe "
Itrilrli Kilimaajaro,imortalizate
in faimoasanuveli a lui Hemingway,x puteasi dispari
in
decurs-decincisprezeceani; la fel-gizlpezrl Ao atpi. ^
Mai pugin vizibile decAttopireaghegarilordin munlii
inalgi, dar la fel de semnific"r-i.r., ,i*r- dovezile
a.rpr.
incilzireaglobali provenitedin ocbanele tropicale.i" ;;lr;
pi4i ale tropicelor, ape pugin adAnci,diiostes.
enorme
recifuri de corali, consrruitede polipi mirunEi pe
durata
lungilor ere geologice.Aceste,r*.*ri masive_ di.
d"p"rr"
celemai mari createde organismevii de pe pimAnt _
*rgin
nenumirateplante, animalegi microorganisme. Cr, ,*".pgi"
Schimbareajocului I zls
p'idurilor tropicale, recifurile de corali sunr cele md
complexe ecosistemede pe PimAnt, adevirate minuni ale
biodiversitigii @.
in ultimii ani, recifurile de corali din intreaga lumel
din Caraibe plni in Oceanul Indian gi in Marea Barieri dc
Corali din Australia, au suferit un stres ambiental care lc
ameninEi existenga, in parte datorita cregterii renrp€r
raturilor. Polipii coraligeni sunr exrrem de sensibili le devasratoareinundagie a secolului, care a ucis 1
400 de
schimbirile de temperaturi, putindu-se albi gi muri chiar la
cregteriu$oareale temperaturii oceanului.in 1998,biologii
marini au estimat ci mai mult de un sfert din recifurile dc
il1"
corali ale lumii sunt bolnave sau muribunde, iar doi ani
mai tlrziu oamenii de gtiingi au raporrar ci jumitate din
vastele recifuri de corali care inconjoari arhipelagtrl
indonezian au fost distruse ca efect al poluirii marine,
despiduririlor gi cregterii temperaturilor (8).Decimarel
aceastala scari mondiali a recifurilor de corali este unul
dintre indiciile cele mai clare gi mai ingrijoritoare cl.
planeta noastri se incilzegte.
in timp ce oamenii de gtiingl inregistreazasemnele Valul (adesealiteralmente) in cregtereal carasrrofelor
care trideazl inciltLrea globali in Arctica gi la tropice, naturale din ultimul deceniu esre un indiciu clar
cI
cre$te frecvenga unor dezastre ,,naturale" cu efecte instabilitatea climatica produsi de acgiunileumane
esre in
devastatoare,cartzate,in parte, de schimbareaclimei glo. cregtere,concomitent cu subminarea serviciilor oferite
de
bale indusi de om 9i alte practici distructive ecologic. ecosistemele si.nitoase, care prorcleaz|, de dezastrele
Numai in 1998,trei astfelde dezastreau lovit diferite pargi naturale. Dupi cum aveftizeazi
Janet Abramovitz de la
ale lumii, fiecare avAnd ca rezultat pierderea a mii de viegi \X/orldwatchInstitute :
omenegtigi pagubefinanciareuriage(e).
IJraganul Mitch, ceamai ucigiroare furtuna atlantipi Multe ecosisreme au fost fragilizatepAni in punctul
din ultimii 200 de ani, a omorAt 10 000 de oameni 9i a in carenu se mai pot refacegi sunt in.upabilesi faci fagi
devastat zone intinse din America Centrali, intArziind perturbagiilornarurale,deschizAnd drumul unor,,dezastre
dezvoltarearegionali cu decenii. Efectele furtunii au fost nenaturale" - cele devenite mai frecvente gi mai
grave in
urma acgiunilor umane. DistrugAnd pidurile,
indiguind

296 | Provocirile secoluluiXXI Schimbareaioculuil Z9Z

 riurile, desecAndzonele umede gi destabilizAndclima,
destrimim ochiurile unei complexe plase de siguranli remodelati. Dupi cum amvizut, economia
globali de astizi
ecologici (11). estestructurati in junrl regelelorde fl'xuri financiare,
in care
capitalul l:u'creazi,in timp real, migcAndu_se
rapid, d. ; ;
De asemenea,analizeatente ale dinamicii subiacente opgiune 7a alta ln ciurarea neconteniti d"
opon,rrrit{i de
recentelor dezastre naturale arate. cA, tn toate cazrsrile investigii (1a).piaga globali esre cu adevirat
o regeade ma_
stresul ambiental gi cel social sunr srrAnslegate intre ele (t2). tmr - un automar care igi impune propria sa logici oamenilor
Siricia, precaritatea resurselor gi cregtereapopulagiei se participanEi.Totugi, penrru a funcgionain bunJcondigi,rrri,
unesc pentru crea cicluri vicioase ale degradirii gi trebuie programar de actori gi institugii umane. programele "i
^
pribugirii, in ecosisremeca gi in comunitagilelocale. care dau na$terenoii economii constaudin do"i.or,rforr;;;
Principala lecgie care trebuie invigati din acesre esenliale-.ralori gi reguli de operare.
analizeeste ci majoritatea actualelor probleme sociale gi de Regelelefinanciare globale proceseazi semnale
care
mediu sunt adAncinridicinate in sistemeleeconomice. Aga atribuie o valoare financiari specifici fiecirui
b"" Ji;
cum am subliniat mai inainte, forma curenti a fiecare economie. Acest proc", departe de a fi unul
capitalismului global esre nedurabili ecologic gi social, gi direcr- El implici o serie de calcule "rr"
t^"^r, pu
deci neviabili politic pe rermen lung ttrl. Reglementari modele maremarice avansare;informagiile ".ono-i."
gi opiniile f.rrrri_
ecologice mai riguroase, pracrici de afaceri mai bune gi firme de prospecrare a piegei, corrriti"ri financiari,
?,^:" !"
Irden
tehnologii mai eficiente sunr necesare,dar nu gi suficiente. ar unor binci importante gi alli analigti imponangij
Avem nevoie de o schimbare sistemici mai profundi. gi, last but not least, ttrbulenge inftrmaEionale
ir,
(1s).
O astfel de schimbare sistemici profundi este deja tn Parte necontrolate -"r.
curs. Savangi,lideri de comunitigi gi activigti din migcirile Cu alte cuvinre, valoarea financiari de
piagi a
oricirui bun (care esresupusi unor conrinue
de masi din intreaga lume forme azi, coaligii eficiente care ajustiri) o
proprietare emergenti a dinamicii exrrem "rr"
igi ridici voceanu doar pentru a cere ,schimbareajocului,., . de neliniare a
automarului. Torugi, la baza oricirei
ci gi pentru a sugeracii concrete in acestsens. evaluiri se afli
principiul de baza al capitalismului neingridit,
obgin"re;
banilor trebuie intotdeauna preguit mai
mult decit
democraEia, drepturile omului, piote.gi"
Globali zarea ca proiect orice alti valoare. Schimbareajocuiui pr"r.rprro",
m"dirrl.ri, s".,
in primul
Orice discuEie realisti despre schimbarea jocului 9i in primul rAnd, schimb"r"" prirrciii., d" b^)e.
"c"st,ri
Inplus faEade procesul comple*
trebuie si inceapi cu recunoa$tereafaptului ci, degi globa- de valori
comerciale, programele regelelor linanciare "l "tiib,ririi
lbarea este un fenomen emergent, forma curenri a globa- globale conli;
reguli de operare care trebuie respecare
lizirii economice a fost planificati congtient gi poate fi a" pi"E"b jin
intreaga lume. Acesteasunr regulile lib.r,rl,ri
,.hi-i p" ."r"
29E I Provocirile secoluluiXXI
Schimbareaiocului Z9l
I
 OrganizaEia Mondiali a Come4ului (\U7TO) le impune
statelor membre. Pentru a asig;ura profituri marginale
maxime in cazinoul global, capitalului trebuie sa i se permiti
sacurga liber prin regelelesalefinanciare,a$fel incAt si poati
fi investit oriunde in lume la orice momenr. Aceste reguli ale
liberului schimb, impreuni cu deregularlzareacresclndi a
activitagilor corporative, sunt menite s5,garantezemigcarea
Iibera a capitalului. Impedimentele in calea come4ului fari
restricgii care sunt inlaturate sau diminuate de acest nou
cadru legal sunr, de obicei, regulile de protecgiea mediului,
legile de sinirate publici, cele de sigurangi alimentari,
drepturile muncitorilor gi legile care acorda naliunilor
dreptul de control asuprainvestigiilor facute pe teritoriul lor
gi proprietatea asupraculrurii locale (t6).
Integrarea activitigilor economice care rezulti, de
aici merge dincolo de aspectelepur economice: ea se
extinde gi la domeniul cultural. Jiri din intreaga lume,
avind tradigii culturale exrrem de diferite, sunr tor mai
omogenizateprin neconreniraproliferare a aceloragitipuri
de restaurante, languri hoteliere, blocuri-turn, super-
magazine gi strizi comerciale. Rezultatul, in expresia
excelenti a Vandanei Shiva, este o tot mai mare ,,mono-
cultura a minqii".
Regulile economice ale capitalismului global sunt
impuse gi promovate viguros de trei institugii financiare
globale - Banca Mondiala, Fondul Monetar Internagional
(FMI) gi \fTO. Ele sunt cunoscuresub denumirea colectivi
de institugiile Bretton \7oods, fiindca au fost infiingate la o
conferingi ONU Einuta in 1944 Ia Bretton \X/oods, New
Hampshire, cu scopul de a crea un cadru institugionalpentru
o economiepostbelici mondiali coerenri.
300 | Provocirile secoluluiXXI
La origine, Banca Mondiali a fost $eatl pentnr a
finanga reconstrucgiapostbelici a Europei, iar FMI ca si
asigure stabilitatea sistemului financiar internagional.
Totugi, ambele institugii gi-auindreptat curAndatenEiacltre
promovarea gi impunerea unui model ingust de dezvoltare
economici Lumii a Treia, adeseacu consecingesocialegi de
mediu dezastruoase(17).Aparent, rolul \ilTO este si
reglementezecome4ul, sa previni rizboaiele comercialegi
si apere interesele nagiunilor s5.race.in realitate, \fTO
implementeazi gi impune la scari globali aceeagiagendi pe
care Banca Mondiala gi FMI au impus-o celei mai mari
il'
pirgi a girilor tn dezvoltare.in loc si protejeze slnirarea,
siguranga, mijloacele de existengl gi cultura oamenilor,
regulile liberului schimb ale \flTO submineazi acesre
drepturi umane de bazi. pentru a consolida puterea gi
bogigia unei elite corporative restrAnse.
Regulile liberului schimb sunt rezulratul multor ani
de negocieri din spatele ugilor inchise, care au implicat
grupuri comercialedin industrie gi corporagii,dar au exclus
organizagnle nonguvernamentale (ONG) reprezenrAnd
intereselemediului, justigiei sociale,drepturilor omului gi
democragiei. Deloc surprinzitor, migcarea mondiali
anti-\trTo cere acum o mai mare transparengiin stabilirea
regulilor de piagi gi analizeindependenreale consecingelor
sociale9i pentru mediu. O coaligieputernica alcituiti din
sute de ONG-uri propune acum un ser tnrreg de noi
politici comerciale, care ar schimba din temelii jocul
financiar global.
Lideri de comunitigi 9i migciri de masi din intreaga
lume, sociologi gi chiar unii speculangifinanciari de succes
incep si admiti necesitateareglementirii gi impunerii unor
Schimbarea
iocului I sOf
 constrangeri capitalismului global, gi ci fluxurile sale
financiare trebuie organizate potrivit unor valori dife_
rite(l8). La reuniunea din 2OOI a Forumului Economic
Mondial de la Davos, clubul exclusivist al reprezentangilor
marilor oameni de afaceri, unii dintre juciiorii cheie au
admis penrru prima oari ci. globalizareanu are nici un
viitor dacl, nu va fi astfel proiectati incit si fie
cttprinzltoare, durabili ecologic sa respectedrepturile gi
Ai
. valorile umane (1').
Exisri o diferengi enormi intre a face afirmagii
corecte politic Ai a schimba realmenre comportamenrul
corporagiilor, dar acordul in privinga valorilor funda_
mentale necesarepentru a remodela globalizareaar fi un
prim pas critic. Care sunt acesrevalori de baza? Sau,
reiterAnd formularea lui Viclav Havel, care sunr dimen_
siunile etice ale globalizirii (20)
) viegii include gi respingerea parenririi formelor de viagi.
Etica se referi.la un standardde conduiti umani care
Aceasri regeaglobali vie s-a desfigurat, a evoluat gi
s-a diversificat in ultimele trei miliarde de ani firi ." .,rr"o-
dati si se rupi. Caracteristica remarcabili a casei-pimAnt
este capacitateasa inerenti de a susgineviaga.Ca membri ai
comunitigii globale de fiinge vii, ne revine sarcina si ne
302 [ Provocirile secoluluiXXI
purtim astfel incit si nu interferim cu aceasti capacitate
inerenti: aceastaeste semnificagia esenEiali a durabilitigii
ecologice. intr-o comunirate durabili, suslinuri or,
cre$terea sau dezvoltarea economici, ci tntreaga regea "ri"
e
viegii de care depinde supravieguirea noasrri pe termen
lung. Ea esre proiectati astfel incAt modul de viagi,
structurile fizice gi tehnologiile si nu interfereze cu
capacitareainerenti a naturii de a susline viaga.
Ca membri ai comunitigii umane, comportamentul
nostru trebuie si reflecte respectulpentru demnitatea umani
9i drepturile de bazi ale omului. Deoarece viaga umani
cuprinde dimensiuni biologice, cognitive gi sociale,dreprurile
omului trebuie respectatein toate aceste trei dimensiuni.
Dimensiunea biologici include drepnrl la un mediu sinitos
9i
la o hrani siguri gi sinitoasi; respectul penrru integritatea
Drepturile omului in dimensiunea cognitivi includ drepnrl
de accesla educagiegi cunoagtere,la fel ca gi libertatea de
opinie gi exprimare. in sfArgit,in dimensiuneasociali, primul
drept al omului - in cuvintele DeclaragieiNaEiunilor Unite
privind Dreprurile Omului - esre,,drepnrl la viagi, liberrate
gi siguranga persoanei". Existi o gami largi de drepturi
umane in dimensiunea sociali - de la justigia sociali la
dreptul de asocierepagnici, la integritate culturali gi auto
determinare.
Ca si combinim respecul penrru aceste drepturi
umane cu etica durabilitigii ecologice,trebuie si realizam
ci durabilit atea - in ecosistemela fel ca gi in socierarea
umani - nu este o proprietate individuali, ci proprietarea
unei intregi regele de relagii: ea implici o intreagi
comunirate. O comunitate umani durabili interacgioneazl
Schimbareaiocului | 303
 cu alte sisteme vii - umane qi non-umane - in moduri care
permit acelor sisremesi triiasci gi si se dezvolte in acord
cu natura lor. Pe tirim uman, durabilitateaesrepe deplin
consistenti cu respectareainregritagii culturale, a diver-
sitigii culturale gi a dreptului fundamenral al comunititilor
la auto-determinaregi auto-organizare.
Coalgia Seattle
Valorile demnitagii umane 9i durabilitiEii ecologice,
agacum au fosr puse in evidengamai tnainte, formeazibaza
etici pentru remodelareaglobalizirii, gi in jurul lor s-a
coagulat o impresionanta coaligie globala de ONG-uri.
Numirul or ganizaytlor non guvernamentale internalionale
a crescut dramatic tn ultimele cAtevadecenii, de la cAteva
sute, in anii '60, la peste20 OOO,la sfirgirul secolului(22).
in
anii '90, in acesreONG-uri internagionalea aparut o eliti
inigiati in computere. Ea a inceput sa utilizeze abil noile
tehnologii de comunicagie,mai alesInternerul, pentru a se
uni intr-o relea, a schimba informagii gi a-gi mobiliza
membrii.
Activirarea de regeaa devenit foane intensi in timpul
pregitirii unor acgiuni de proresr conjugate impotriva
reuniunii de la Seattlea \7TO din noierhbrie 1999.Ttmp
de mai multe luni, sute de ONG-uri s-au conectat
electronic pentru a-gi coordona planurile gi a emire un
torent de pamflete,luiri de pozigie,comunicarede presi gi
cirgi in care gi-au prezentat clar opozigia fagi de politicile
regimul nedemocraric al \ilTO G3).Aceasti literaturi a fost
practic ignorati de \7TO, dar a avut un impact semni-
304 | Provocirile secoluluiXXI
ficativ asupra opiniei publice. Campania educagionali
a
ONG-urilor a culminat la Seattle, inaintea reuniunii
\trTO, cu o conferingi-dezlatere de doui zile, organizati,
de fnternational Forum on Globalization gi la
participat 2 500 de oameni din intreaga lume (2n). "^r" ^u
La 30 noiembrie 1999, in jur de 50 OOOde oameni
aparginAnd la pesre 700 de organizagri au luat parte la
un
protest superb coordonat, pasional gi aproape in intregime
non-violent, care a schimbat definitiv peisajul politic al
globalizarir.Iati cum il descrie ecologisui gi scriitorul paul
Hawken, care a fost unul dintre parricipangi:
Nici un lider carismaticnu a condus. Nici o perso_
nalitare religioasi nu s-a angajatdirect in acgiune.Nici o
stea de cinema nu a strilucit. Nu a existat nici un grup
alfa. Ruckus Sociery,Rainforesr Action Network, CI"UA
Exchange 9i sute de alte organizalri au fosr acolo,
coordonaremai alesprin relefoanemobile, e_mail_urigi de
citre Direct Action Network ...
Erau cu togii organizagi,instruigi gi determinagi.Se
aflau acolo activigti penrru drepturile omului, sindicaligti,
reprezenranli ai unor populagii indigene, oameni ai
credingei,muncitori din industria ogelului gi agricultori.
Mai erau activigti penrru protecgia padurilor, ecologigti,
activigti penrru justigie sociali, studengi profesori.
9i !i ei
au vnrr ca OrganizagiaMondiali a Come4ului si_i asculte.
Ei vorbeau in numele unei lumi pe careglobalizareanu a
ficut-o mai buni (2s).
Poligia din Seattle a inrervenit in fo4i penrru a_i gine
pe protestatari departe de Convention Center, unde
avea
loc reuniunea, dar ea a fost nepregititi penrru acAiunile
de
stradi ale unei regele masive gi bine org nir^te, angajat|.
Schimbarea
iocului | 305
 total in a invinge \fTO. A urmar haosul: sute de delegagi
au fost blocali pe strizi sau nu au purur si piriseasci
hotelurile; iar ceremonia de deschidereetrebuit anulati.
Pe parcursul zllei, frusrrarea delegagilor gi a politi-
cienilor a crescut. Dupi amiaza tirziu., primarul gi geful
poligiei au declarat stare de urgenEi civili, iar in ziua a doua
poligia a pirut si piardi orice conrrol, atacAndu-icu bruta-
litate nu doar pe protestatari,ci gi pe privitori, pe trecatori
gi chiar pe localnici. Michael Meacher, ministrul britanic d
mediului, a afirmat c6, ,,La ce nu ne-am atteptat a fost
Departamentul de Poligie din Seattle, care reugit de unul
^
singur si transforme un protest pagnicintr-o revolrl<c(26).
Printre cei 50 000 de demonsrranli se vor fi aflat
poate 100 de anarhigti, care au spart vitrine gi au distrus
bunuri. Ei ar fi putut fi aresrali cu ugurinli, dar poligia din
Seattle a neglijat si faci acest lucru, iar mass-media s-a
concentrat, aproape exclusiv pe acliunile distructive ale
aceluiirriiC'gnrp de protestatari - o fracgiunede procent - in
locul mesajului constructiv al vastei majoririgi a activigtilor
nonviolengi.
in cele din urmi, reuniunea \fTO a eguat,nu numai
din cauza demonstragiilor masive, ci 9i - poare in primul
rAnd - din cauzamodului in care marile puteri din tilfTO
i-au intimidat pe delegagiidin sud ('4. Dupi ce au ignorat
zeci de propuneri venite din partea girilor in dezvoltare,
liderii \fTO i-au exclus pe delegagii reprezentind aceste
gari de la intrunirile decisive din spatele ugilor inchise ale
,,Camerei Yerz|", ficAnd apoi presiuni asupra lor ca si
semnezeun acord negociat in secret.MAniate, multe giri in
dezvoltare au refuzat, aliturAndu-se opozigiei masive fagi
de regimul nedemocraric al \flTO care continta in afara
Convention Center.

306 | Provocirile secoluluiXXI

Schimbareajocului
I S0Z
cilduri de oragul Porto Alegre gi de intregul stat
Rio Grande do Sul.
Pentru prima oari, Coaligia Seattle $ia adunat
membrii nu ca sa protesteze,ci ca si faci urmitorul pas gi
si discute scenarii alternative,in acord cu scenariuloficial
al Forumului, ,,O alti lume este posibill". Dupi cum a
relatat ziarul GuardiAn, ,,A fost un sentiment tangibil de
aparigiea unei migciri globale,cu o diversitatefrapanti de
vArste, tradigii politice, experiengi practici gi fundal
(2e).
cultural"
Societatea civilS globali
Coaligia Seattle exemplifici un nou gen de migcare
politici, tipici pentru Epoca Informagiei.Uttlizarea abrlb.a
interactivitigii, caracteruluidirect gi a anvergurii globale a
Internetului inseamnl ci ONG-urile din coaligie sunt
capabilesi formeze o relea, sa schimbe informagii gi sl-gi
rnobllizeze membrii cu o vitezi fara precedent.Ca urmare,
noile ONG-uri globaleau apirut ca actori politici eficiengi,
independengi de institugiile nagionale sau internagionale
tradigionale.
Aga cum am vizut, ascensiuneasoeietagii re\ea a
mers mAna in mAnacu declinul suveranitigii , autoritigii gi
('o).in acelagitimp, principalele
legitimitigii statului-nagirne
religii nu gi-au dezvoltat o etici adecvati pentru era
globalizarii, in timp ce legitimitatea familiei patriarhale
tradigionale este contestati de profundele redefiniri ale
relagiilordintre sexe,a familie gi a sexualitagii- principalele
institulii ale societigiicivile tradilionale sedescompun.
308 | Provocirile secoluluiXXI
Societateacivili este definiti in mod tradigional ca un
set de organizagli gi institugii - biserici, partide politice,
sindicate, cooperarive gi diverse asociagiide voluntari - care
f.ormeazi,o interfagi intre stat gi cetageni.Institugiile societigii
civile 1sp1szintl, intereseleoamenilor gi constituie canalele
politice care ii conecteazecu sratul. potrivit sociorogului
Manuel Castells, in socieratea de tip regea, originea
schimbarii nu se afli in institugiile tradigionareale societagii
civile, ci se dezvolti din identitigi bazate pe respingerea
valorilor dominante ale societigii - parriarhat, dominagia gi
controlul naturii, cre$tere economici gi consum material
nelimitat erc. ("). Rezistengaimpotriva acesrorvalori igi are
originea in puternicele migciri socialecare au miturat lumea
industriali in anii t6g (rz).Din acestemigcari s-aniscur in cere
din urma o viziune ahernativi, lazatd.pe respecruldemnitigii
umane, pe etica durabilitigii gi pe o concepgie ecologici
desprelume. Aceastl noui viziune f.ormeazi,nucleul coaligiei
mondiale de migciri de masi.
IJn nou tip de socierare civili, organizati. in jurul
remodelirii globalizarii, este in curs de aparigie.Ea nu se
definegtein raport cu statul, ci este globali prin scop gi orga-
nrzare. Societateaaceastaeste intrupati in ONG-uri inter-
nagionaleputernice - ca de exemplu, Oxfam, Greenpeace,
Third \7orld Network 9i Rainforest Action Nerwork - pre-
cum gi in sute de organizaqii mai mit-unte, care toate au
devenit actori sociali intr-un nou mediu politic.
Ag" cum arati sociologii Craig rVarkentin gi
Karen Mingst, noua societatecivili estecaracterizati,de o de-
plasarea arengieide la institugiile formale la relagiilesocialegi
politice dintre actorii sii 03).Aceste relagii sunr strucrurate in
jurul a doui tipuri diferite de regea.pe de o parte, ONG-urile
Schimbareaiocului | 301
 se bazeazl. pe organizaqii de masi locale (de exemplu, pe
reEeleumane vii); pe de alti parte, ele utrlizeazS,abil noile
tehnologii globale de comunicagii (cum sunr regelele
electronice). ln particular, Internetul a devenit cel mai l
puternic dintre instrumenrele lor politice. Creind aceasti
legituri unici intre oameni gi regeleleelecronice, socierarea
civila globali a remodelat peisajul politic. Penrru a ilustra
ace$ fenomen, tWarkentin gi Mingst examineazi, recenta
campanieanti-MAI reuqiti condusi de CoaligiaSeartle.
Acordul Multilateral asupraInvestigiilor (fuIAI - Multi-
lateral Agreernent on fnvatmmt), negociat de Organizagia
pentnr Cooperare gi Dezvoltare Economice (OECD - Orgo-
nization for Economic Cooperation and Dewlopmenr), s-a vrguroasacampanie anri-MAI online.
intenEionata fi un instrument legal care si creezestandarde
pentru proteclia investigiilor striine, mai ales in girile in
dezvoltare.Clauzele salear constrAngeputerea guvernelor si
reglementeze activitigile investitorilor striini; de exemplu,
limitind restricgiileasupradeginerii de proprietigi imobiliare Cind negocierile s-au reluar, in octombrie 1997, gansele
de
de citre striini, gi chiar asupradegineriiindustriilor straregice
ale garii. Cu alte cuvinte, suveranitateastatelor ar trece pe
planul doi fagi de drepturile marilor firme.
Negocierile au inceput in 7995 gi au fost conduse de
OECD in spatele ugilor inchise, departe de privirile
publicului, timp de aproapedoi ani. Dar in 1997,o primi
schigaa documentului a ajuns la Public Citizens, un grup
de interes public fondat de Ralph Nader, care l-a publicat
imediat pe Internet. De indati ce acestdocumenrde lucru a mai multe giri pi comunitigi transfrontaliere. Aceasta esre,
devenit accesibil publicului (cu doi ani tnainte de Seattle), firi indoiali, o schimbareireversibila. (3a).
peste 600 de organizagii din 70 de Eiri gi-au exprimat 'Warkentin
gi Mingst subliniazi in analizalor ci una
vehement opozigia fagi de rratat. Oxfam, in particular, a dintre principalele realiziri ale oNG-urilor a fost si creeze
criticat lipsa de transparengi in procesul negocierilor, un cadru public discugiilor MAI. in timp ce tratatul a fost

310 | Provocirile secoluluiXXI jocului | 3tl

Schimbarea
 discutat in termeni financiari gi economici de delegagii
OECD, ONG-urile au folosit un limbaj care i-a pus in
evidengl valorile subiacente. ProcedAnd astfel, ei au
introdus o perspectivi sistemicalargi, adoptAndin acelagi
timp un discurs mai direct, franc Ai incircat emolional (3s).
Aceasta este tipic pentru noua societate civili, care nu
numai ci folosegteregeleglobale de comunicare, dar este,
de asemenea,inradicinati in comunitigile locale care-gi
derivi identitilile dintr-o seriede valori impartigite.
Aceasti analizi este consistenti cu ;rfirmagia lui
Manuel Castellsci in societateade tip regea,purereapolitici
derivi din capacitateade a folosi eficient simboluri gi coduri
culturale pentru a crea cadrul discursului politic (36).Ory
acestaeste punctul forte ai ONG-urilor in societateacivili
globali. Ele sunt capabile si formuleze subiectecritice intrr
un limbaj care sI fie ingelesde oameni gi stabilesccu ace$riao
legituri emolionali pentru a promova ,,o politici mai
oorientati spre oameni" gi procesepolitice mai democraticegir
mai participative" (34.Dupi cum conchide Castells, noun,
politici ,,vafi o politici cultural'i ... legiferatapredominant in'
spagiul mass-mediagi care se lupti cu ajutorul simbolurilor,
dar se conecteazlla valori gi teme izvorite din experiengade
viaEl a oamenilor" (38).
Pentru a plasa discursul politic intr-o perspecrivi
sistemici gi ecologici, societateaeivila globali se bazeazi pe.
o relea de oameni de gtiinga,institute de cercetare,grupuri
consultative de expe4i $i centre de studiu care opereazi in
mare parte in afaraprincipalelor institugii academice,orga.r
ntzagri de afaceri gi agengii guvernamentale. Caraceristica
lor comuni este ci igi urmiresc cercetirile gi activitigile
312 J Provocirile secoluluiXXI
,l
educative intr-un cadru explicit de valori centrale
impirtigite.
in pr.rent existi zeci de institute de cercetaregi de
studii in toate pirgile lumii. printre cele mai cunoscute
se
numiri, in Statele lJnite, rVorldwatch Institute, Rocky
Mountain Insritute, Institure for policy Studies,
International Forum on Globalization, Global Trade
tVatch, Foundation
on Economic Trends, Institute for
Food and Development policy, Land Instirute gi Cenrer
for Ecoliteracy; Schumacher College in Marea Britanie;
Vuppenal Institute for Climate, Environmenr, and
Energy in Germania; Zero Emissions Research and
Initiatives tn Japonia, Africa gi America Latini gi Research
Foundation for Science, Technology, and Ecology,
in
India. Toate acesreinstitugii au propriile lor site_rrii*.b
care sunr legate intre ele gi cu ONG-urile orienrate
spre
activism, cl,rora le furnizeazi, resursele intelectuale
necesare.
Majoritatea acestor institute de cercerare sunr
comunitiEi alciruite atAt din savangi,cAt gi din activigri,
care
sunt angajagi intr-o largi diversitate de proiecte gi cam_
panii - de la reforma electoralala problemele femeilor, pro_
tocolul de la Kyoto privind incalztrea globala, bioteh_
nologie, energii regenerabile, parenrele pentru medica_
mente ale indusrriei farmaceuticeetc. printre toate aceste
teme,lexistl trei puncte focale care par si atragi interesul
celor mai mari gi mai active coaligii de organizaqiide masi.
Primul esre provoc areade a remodela regulile Jirigrriro"r"
9i institugiile globalizirii; al doilea este opozigia fagi de
alimentele modificate generic (GM) gi promovarea
unei
agriculturi durabile; al rreilea ecodeiignul _ un efort
"st"
Schimbareaiocului I st3

concertat de reproiectare a structurilor noastre fizice,
orage, tehnologii gi industrii, astfel incAt si fie durabile
ecologic.
Aceste trei grupuri tematice sunt legate intre ele
conceptual. Interzicerea patentirii formelor de viagi,
respingereaalimentelor GM gi Promovarea unei agriculturi
durabile, de tixemplu, sunt importante in reformularea
regulilor globalizirii. Ele sunt strategii esenliale tn direcgia
durabilitigii ecologice, fiind, prin urmare, strAns legate de
domeniul mai larg al ecodesignului. Aceste legituri
conceptuale inseamni ci existi multe acaiuni coordonatc
intre ONG-uri care se concentr eazl pe diverse pi4i alc
celor trei grupiri tematice, sau le includ in proiectele lor.
Remodelarea globalizirii
Chiar inainte de conferin ga-dezbatetede la Seattlg
din noiembrie !999, principalele ONG-uri din Coali$r
Seattle formaseri o ,,Forgi de $o. Alternativi" tub
conducerea International Forum on Globalization (IFG)
pentnr a sintetiza ideile cheie privind alternativele 11
formi de globalizare economici. Pe lingi IFG]
".trr"l"
Forla de $oc a inclus Institute for Policy Studies (S.U.A)'
Global Trade lWatch (S.U.A.), Council of Ca
(Canada), Focus on the Global South (fhailanda
Filipine), Third \lilorld Network (Malaezia)9i
Foundation for Science,Technology, and Ecology (India)'
Dupi mai bine de doi ani de tntilniri, Forga de $oc
alcituit o schigi de raport, ,,Alternative Ia
Economici", imbogigiti continuu cu comentarir 9t
314 | Provocirile secolului XXI
venite de la savanEigi activigti din intreaga lume, mai ales
dupi Forumul SocialMondial de la porto Alegre. Forga de
$oc Alternativa plinuiegte si-gi publice raportul interimar
in ianuarie 2002, dupi careva inigia un proces de doi ani de
cizelare a lui prin dialoguri gi ateliere cu activigti de masi
din intreaga lume. Raportul final va fi dat publicitiEii in
2003 Qe).
SintezaIFG a alternativelor la globalizareaeconomici
pune in conrrast cu valorile gi principiil e organizatorice
subiacenteConsensului neoliberal de la \fashington un ser
de principii gi valori alternative. Acesreainclud rrecereade la
guverne care servesc corporaliile la guverne care servesc
oamenii gi comunitigile; creareade noi reguli gi srrucruri care
si, favorlzez.elocalul gi si urmeze principiul subsidiaritigii
(,Ori de cite ori purerea poate si reude la nivel local, ea
trebuie si rezide acolo); respecnrl integritigii culturale al
9i
diversitigii; un accent marcat pe securitatea alimeniari
(producereahranei pe plan local) gi sigurangahranei (dreptul
la o hrani sinitoasi gi siguri); precum gi dreptul la munci,
drepturi socialegi alte drepruri umane.
Din raportul alternativ reieseclar ci CoaligiaSeattle
nu se opune come4ului 9i investigiilor globale, atir timp
cAt acesteaa1uti,la construirea unor comunitili sinitoase,
respectate gi durabile. El subliniazi, hsi., ci recentele
practici ale capitalismului global au aritat ci avem nevoie
de un set de reguli care sl afirme explicit ci anumite bunuri
gi servicii nu trebuie rransformare in mirfuri, patenrare sau
supuseunor acorduri comerciale.
Pe lingi regulile de acesr gen deja exisrenre, care
privesc speciile ameningatecu disparigia gi bunurile diuni-
toare pentru mediu sau penrru sinitatea gi sigurangapubli-
Schimbarea
iocului I lfs
ci - degeuritoxice, tehnologie nucleari, arme etc. - noile Raportul atrage arengia ci in prezent
avem doui
reguli vor avea in vedere gi bunuri care aPargin patri- seturi radical diferite de in
moniului global, adici bunuri care sunt elemente triada Bretton \iloods gi
constitutive fundamentaleale vieEii, ori aparginmogtenirii Bretton $7oods au fost mr
comune a umanitigii. Aici intti bunuri Precum ape unor agende bine definite,
potabili, care nu trebuie comercializatl, ci distribuitl celor misuri distructive
impuse omenirii prin
care au nevoie; semingele,plantele gi animalele care sunt constrangere, in moduri :i .", .fost
nedemocratice. Nagiunile unite
comercializatein comunitlgile agricoletradigionale,dar nu au fost mai puEin eficiente, dar mandatul
lor este mult mai
trebuie patentate pentru profit; secvengele ADN, care nu larg; procesul decizional este aici
mult mai deschisgi mai
trebuie nici patentate, nici comercializate. democratic; agendelelor acorda
o porrd.r. mult mai mare
Autorii raporcului recunosc c5' aceste subiecte prioritigilor sociale gi ecologice.
ONG_urile susgin ci
constituie partea ceamai dificili, dar gi ceamai importanti, puterii gi a mandatel"orFMI, Bincii
Ji:r:*r frrforrjirt" 9i
a dezbatertidespre globalizarc. Principalul lor obiectiv este yTO va-creaspagiul.necesarca o Organizagie"
N"gitrrril*
si puni stavili valului unui sistem comercial global in care reformati si-gi ducl la indeplinire
Y:: func!iile'p";;;
torul estede vinzare, chiar gi mogtenireanoastri biologici, carea lost creati.
sau accesulla seminge,hrani, aer gi api - elementeale viegii Coalilia Seattle propune ca orice
planuri penrru o
care erau consideratecAndvasacre. noui rundi de negocieri a .WTO,
sau penrnr orice
Pe lingi discugii despre valori 9i principii de orga- extindere a mandatului'WTO r"r,
rrrmirului membrilor
nizare alternative, sinteza IFG include propuneri concrete acesteia, si fie ferm respinse. in "
schimb, prrr"r", ,,Jfi6
gi radicale pentru restructurarea institugiilor Bretton trebuie fie eliminati complet, fie
drastic redusi, penrru a
\Woods. Majoritatea ONG-urilor din Coaligia Seattle face din ea doar una dintie
consideri ci reformareaIWTO, a Bincii Mondiale 9i a FMI multiple"rg^ri.^g;iinternagio_
nale inrr-o lume pluralisti cu-rrlt"l"
o."pr.f6ii gi
nu esteo strategieviabila, deoarecestructurile, mandatele, se exprimi campania t*rrtj ".hiliir".
11" :"- de Cllbal Trade
scopurile gi proceselede operare ale acestorinstitugii sunt $Tatch,,,Mic9oragi-o sau inecagi_o."*
intr-un dezacord fundamental cu valorile esengiale ale CAt despreBanca Mondiala
.. 9i FMI, CoaliEiaSeattle
demnitigii umane gi d'urabilitlgii ecologi.". itt schimb, crede ca aceste ins.'
ONG-urile propun un proces de restructurare in patru pentru impovarare"',;;i:,
L iJff 'lliif :: ffi;,';
etape: demontarea institugiilor Bretton \floods, unificarea externe imposibil de platir gi pentru implementa.""
guvernirii globale sub un sistem al Nagiunilor Unite concept eronat de dezvoltarecare -consecinte .rrrrri
a avut sociale
reformat, intlrirea anumitor otganizagti ale ONU deja
existente gi crearea altor cAtevanoi, care si umple golul *,in.original,
n , un joc de cuvinre intraductibil : Sbrink
lisat de institugiileBretton'Woods. Sinh it (n.t.). it or

316 | Provocirile secoluluiXXI Schimbareaiocului 312

|
gi ecologice dezastruoas".i-pru*.ttAnd o expresie aplicrtl
centralelor nucleare imbitrlnite, rapoftul sugereazi ci clll
timpul si ,,decomisionlm" Banca Mondiali 9i FMI.
Pentru a duce la bun sfArgit mandatele inigiale dl
institugiilor Bretton Woods, raportul Alternativ propttil
consolidarea mandatelor gi resurselor unor organizrtll
existente ale Nagiunilor lJnite, cum ar fi
Internagionali.a Muncll
Mondiali a Sinitilii, O r genizagia
gi Programulpentru Mediu al ONU. Autorii sii credc[ ld
loc de a pune sub jurisdicAiaVTO nigte standardeda
sinitate, munci gi mediu legate de come4, acestea
plasate sub autoritatea agenliilor ONU 9i sI li se
prioritate in faga expansiunii comerciale. in vizi
CoaligieiSeattle,sinitatea publici, drepturile munci
gi protecgia mediului sunt scoPuri in sine, in timp
come4ul internagional gi investigiile sunt numai mijloace, r
in plus, raportul Alternativ susline creareaunui
numir de noi institugii globale sub autoritatea 9i
vegherea ONU. Acestea includ o Curte
pentru Insolvabilitate QIC - International Insoloenq
care sI tsperv'unze reducerea datoriilor, cere ar deveni
rativi odati cu decomisionareaBincii Mondiale 9i a
regionale pentru dezvoltare; o Organizagie Financiari lnteq
nagionali (IFO - Intqnational Finance Organization), caretI
inlocui FMI-ul gi ar colabora cu larile membre ONU pentr[
realizarcagi menginereaechilibrului 9i a stabilitilii in relagiill
financiare internagionale;o Organizagiepentru Rispunderl
Corporativi (OCA - Organization for Corporate Accourt'
ability) sub mandatul gi direcgia Nagiunilor Unite. Funcgir
de baz|, a OCA ar fi si fixnizeze guvernelor 9i publicului
general informagii cuprinzitoare gi demne de increderc
31E I Provocirile secoluluiXXI
c{esprepracticile corporative in sprijinul negocierii unor
acorduri bilaterale gi multilaterale relevante, precum gi a
unor boicoturi ale investitorilor gi consumatorilor.
Esengatuturor acestor propuneri este descentralizarea
puterii institugiilor globale in favoarea unui sistem pluralist
de orgarizagii regionale gi internagionale, fiecare controlati
de alte organbagii, acorduri gi grupiri regionale. Se pare ca
un asemenea sistem de guvernare globali, mai putin
structurar gi mai fluid, este mult mai adecvat lumii de astizi,
in care corporaliile sunr organizate rot mai mult ca nigte
regeledescentraJizate,iar autoritatea politica se deplaseazi
spre niveluri regionale gi locale, pe misuri ce statele-naEiune
setransforma ele inselein state-re1ea (to).
in concluzie, raportul Alternativ subliniazi ci
propunerile sale ar fi pirut cu totul nerealistecu numai
cAgiva ani in urml, dar peisajul politic s-a schimbat
dramatic dupi Seattle. Institugiile Bretton Woods s-au
impotmolit intr-o crizd profundi de legitimirare, iar o
aliangi formati din girile sudice (grupul ,,G-77"),politicieni
simpatizangi din Nord gi noua societate civili globala ar
putea dobAndi destuli putere penrru a realiza reforme
institugionale gi a remodela globalizarea.
Revolufia alimentari
Spre deosebirede protestele impotriva globalizlrii
boicoturi ale consumatorilor in Europa, combinatecu o
Schimbareaiocului | 3U
 Guvernele au rispuns curAnd acestor viguroase
expresii ale opiniei publice. Guvernatorul principalului stat
brazrlran cultivator de soia, Rio Grande do Sul, c re a
glzduit Forumul Social Mondial de la Porto Alegre, a
declarat intregul stat zoni libera de GMO. Guvernele din
anungatci vor bloca
Franga,Italia, Grecia gi Danemarca a:.;-
aprobarea unor noi produse agricole GM in lJniunea
(a1). Europeana. Comisia Europeani a ficut obligatorie etiche-
si-l distruga" tarea alimentelor GM, la fel procedAnd 9i guvernele din
Boicoturile 9i demon
Japonia, Coreea de Sud, Australia 5i Mexic. in ianuarie
diverselor corPora!ii biotehno
2000, 130 de gari au semnat la Montreal, Protocolul
curAnd urmate de document
Cartagena asupra Biodiversitigii, un document deschizitor
industriei, alcituite de PrinciP (*')' de drumuri care acordi statelor dreptul de arefuzaintrarea
ecologiste
- gi pentru slnitatea mediului
Food Rettolution' pe teritoriul lor a oriclror forme de viaga modificate
i; bog"t do.'-'mentata sa carte Tlte
o expunere- plini- de vrag\ a revoltei genetic,in pofida opoziliei vehementea StatelorUnite.
1"fr" n.iUio, f"." Rispunsul comunitigii corPorative la revolta civici
u*";l1,rti^i;;Z1l
impotriva
."ris.,'ito, #Tr;;i masivi impotriva biotehnologiei alimentare nu a fost mai
genetic au fost distruse de pugin decisiv. Producitorii de alimente, restaurantele $i
din Marea Britanie, Irlanda' companiile de biuturi din intreaga lume s-au gribit si
^se
Grecia, Precum 9i din Statele angqeze ci vor elimina GMO-urile din produsele lor. In
Noua Zeelandi' In !999, celemai mari gapteregelede magazinealimentare din
IJnite, India, Brazt'lia, Australia 9i-
din intreaga lume au $ase glri europene s-au angaiat public si elimine
acelagi timP, orga nizagti de masl
petilii grrrr"r,'"lo' lor' in Austria'
de exemplu' Peste GMO-urile, fiind urmate, in doar cAteva zl,e, de uriagele
"dr"ot 2Oo/odin electorat' au companii alimentare Unilever (care fuseseuna dintre cele
un milion de cetageni, rcPrezentirrd
alimentelor GM' In mai agresive suslinitoare ale alimentelor GM), Nestl6 5i
semnat o petigie p.oi"''Lnterzicerea
etichetirii
Statele lJnite, o petigie cerind obligativitatea Cadbury-Schweppes.
de o iumitate de in acelagi timp, cele mai mari producitoare de
alimentelor tr"rrrg""it" a fost semnati
nenumlrate biuturi din Japonia, Kirin gi Sapporo,au anungatci nu vor
milion d" o"*",,i ti Prezt-ntati Congresului;
Britisl.r *:lt:l folosi porumb modificat genetic in berea lor. IJlterior,
or[^rr" 1li din i,'t'""ga lume' inclusiv
moratonu asuPra langurile de fast-food-uri McDonald's gi Burger King le-au
As"ro.i"tiorr, flcut apel la un
"., modificare spus furnizorilor lor ca nu vor mai cumpira canofi
pr"l"r.f"t agricole care conlin organisme
genetic(GMO).
Schimbareaiocului | 32t
320 [ Provocirile secoluluiXXI

,
 modificagi genetic. Cartofii GM au fost eliminagi treptat gi
de principalii producitori de chips-uri, in timp ce
Frito-Lay le-a cerut cultivatorilor sii de porumb si inceteze
aprov'rzionareacu porumb GM.
Pe misuri ce industria alimentari s-a indepinar de
alimentele GM gi suprafegelecultivate cu plante rransgenice
au inceput si se reduci, inversAnd cre$rereaexplozivi de la
finele anilor '90, analigtii au incepur, in mod firesc, si-i
previni pe investitori de riscurile financi are ale bioteh-
nologiei. in L999,cea mai mare banci europeani, Deutsche
Bank, a declarat categoric ca ,,GMO sunt moarte,. gi a
recomandat cliengilor sai si-gi vAndi roare acliunile pe care
le degin la companii biotehnologice (++). IJn an mai tirziu,
Wall StreetJournal a ajuns la aceeagiconcluzie: ,,pe mlsuri
ce controversa privind alimentele modificate generic se
rispindegte pe rot globul gi igi pune pecereape valoarea
acgiunilor companiilor cu afaceri in domeniul bioteh-
nologiei agricole,esregreu si mai vedem acelecompanii ca
pe o investigie buni, chiar gi pe rermen lung" {os).Acesre
dezvoltlri recente e:.ata clar ci actualele migciri de masi
din intreaga lume dispun de puterea gi abilitatea necesare
pentru a schimba nu doar climatul politic internagional,ci
gi jocurile pe piaga mondiali, reorientAndu-i fluxurile
financiare conform unor valori diferite.
Educafia ecologrci gi ecodesignul
Durabilitatea ecologici esreo componenti,esengialia
valorilor care formeazi baza remodelirii globalizirii. in
consecingi, multe ONG-uri, institute de cercetaregi centre
de educagiedin noua socierare civili globali au ales sa se
322 | Provocirile secoluluiXXI
concentreze in mod explicit asupra durabilitigii.
lntr-adevar, crearea unor comunitigi durabile este
marea
provocare a timpului nostnr.
Conceptul de durabilitate a fost introdus la inceputul
,
anilor '80 de Lesrer Brown, fondatorul rMorldwatch
Institute, carea definit societateadurabila ca una
ln misuri
si-gi satisfacanecesitigile firi, a diminua ganselegenerauiilor
viiroare(a6). CAgiva ani mai tirziu, raporrul
Comisiei
Mondiale asupra Mediului gi a Dezvoitirii (,Raportul
Brundtland') a folosit aceeagidefinigie penrnr a
prezenta
no[iunea de dezvoltare durabili: ,,Omenirea
c"i"cit"r""
de a realiza o dezvoltare durabili - a sarisface"r"
necesitlgile
prezentului fara a compromite posibilitatea generagii'lor
viitoare de a-gi satisfacepropriile ior necesitigl,;t+4.
A."rt"
definiEii ale durabilitiEii sunt sfaturi mor"r. importante.
Ele ne reamintesc responsabilitatea pe care o avem
de a
transmire copiilor 9i nepogilor ,rogtri o lume cu
ror atitea
oportunitigi ca gi cea pe care am mogrenir_onoi.
Totugi,
definigia aceasra nu ne spune nimic despre
..r* ,j
consrruim o societaredurabili. De aceeaa exisrar
multi
confuzie ln ceeace privegte semnificaEiadurabilitigii,
.hi",
9i in cadrul migcirii ecologiste.
Cheia penrru o definigie operalionali a durabilitigii
ecologiceesterealizareafaptului .i ,r'treb,rie si
inventil
nigte comunitigi umane durabile pornind de la nimic,
ci le
putem modela dupi ecosistemele naturii,
care sunt
comunitigi durabile de plante, animale gi microorganisme.
Deoarece caracteristica remarcabili a casei-parnant
este
capacitateasa inerenti de a susgineviaga(4s),o comunitate
umanl durabili esre una astfel proiectarl incAr
modurile
sale de viagi, afacerile, ..orro-i", srrucrurile fizice gi
tehnologiile si nu interfere cu capacitateainerenti
rr"trrr-ii
"
Schimbareaiocului I f23
 de a susline viaga. Comunitigile durabile igi formeazi PRINCIPILE ECLLOGIET
modelele de viagi in timp, printr-o inreracliune continui
cu alte sisteme vii, atAt umane, cit gi neumane. Dura- Regelele
bilitatea nu insearnni ci lucrurile nu se schimbi: ea esreun
proces dinamic de coevolugie,iar nu o srarestatici.
Definigia operalionali a durabilitigii implici faptul
ci primul pas in stradania noasrri de a construi comunitigi
durabile este ci trebuie si ne ,,alfabetizim ecologic", adicl
si ingelegem principiile de organizare, comune tururor Ciclurile
fiingelor vii, pe care ecosisremelegi le-au dezvohat penrru a
susline gesitura vielii (ae).
Aga cum amvlzut de la un capit
la altul al acestei cirgi, sistemele vii sunr regele auro-
generatoare, inchise organizagional in interiorul unor
granige, dar deschiseunor fluxuri continue de energie gi
materie. ingelegerea sistemica a viegii ne permite si Energia solari
formulim un ser de principii de organizare ce por fi
Energia solari, transformati in energie
identificate ca principiile de bazd ale ecologiei gi folosite ca chimici prin fotosinteza
plantelor verzi, esrecea care pune in milcare
Iinii ciliuzitoare penrru edificarea unor comunirigi umane ciclurile ecologice-

durabile. Concrer, existi gaseprincipii ale ecologiei care Parteneriatul

sunt critice pentru susginerea viegii: regelele, ciclurile, Schimburile de energie gi resurse dintr_un
ecosisrem surt susirtrute
energia solari, parteneriarul, diversitatea gi echilibrul prinrr-o cooperare Ia toate nivelurile. Viaga
nu a ocupat pl"o.ti prio
dinamic (vezi tabelul urmitor din pagina urmitoare). lupti, ci prin cooperare, parteneriat gi formare
de regele.
Aceste principii au o relevangi directi pentru sani-
Diversitatea
tatea gi bunistarea noasrri.. Datoriti necesitigilor noastre
vitale de a respira, de a mAnca gi de a bea, suntem tot Ecosistemele dobAndesc stabilitate gi elasticitate
prin bogigia gi
timpul cufundagi in procesele ciclice ale naturii. Sinitatea complexitatea reEelelor lor ecologice. cu cit
ele au o biodivlrsirare
mai mare, cu atAt vor fi mai elasdce.
noastri depinde de puritatea aerului pe care il respirim gi a
apei pe careo bem, gi depinde de sinitatea solului din care Echilibrul dinamic
este produsi hrana noastri. in deceniile urmitoare, supra.
Un ecosistem esre o retea flexibili, vegnic fluctuanti.
vieguirea omenirii va depinde de educagiaecologici - capa. Flexibilitatea sa
este o consecingi a multiplelor bucle de
citatea de a ingelegeprincipiile debazi ale ecologiei gi de a feed_bach care mengin
sistemul intr-o stare de echilibru dinamic.
Niici o ,rariabili nu este
trii in conformitate cu ele. maxrmrzati; toate variabilele fluctueazi in jurul
valorilor lor

324 | Provocirile secoluluiXXI

Schimbarea
iocului I s25
 A stfel, alf.abetizarea ecolo gici, sau,,eco alfabetizarea",
trebuie si devini o aptitudine esenliali pentru politicieni,
lideri de firme gi profesionigti din toate domeniile, gi
trebuie si constituie partea cea mai importanti a educagiei
la toate nivelurile - de la gcoalaprimari gi secundari pAni
la colegii gi universitigi, gi continuind cu educagiagi
pregitirea profesionigtilor.
La Centrul pentru Ecoalfabetizarede la Berkeley
(www.ecoliteracy.org), colegii mei gi cu mine dezvoltim
un sistem de educalie bazat pe instruire ecologici la nivelul
gcolii primare 9i secundare(so). Aceastaimplici o pedagogie
care si puni in centru inlelegerea viegii; o experiengi
practici in lumea reali (cultivarea plantelor, explorarea
unei surse de api, refacerea unei zone umede) care si
tnvingi instriinarea noastri de naturi gi si ne redea un
sentiment al locului; gi o programi care si-i invegepe copii
faptele fundamentale ale viegii - ci degeurile unei specii
sunt hrani pentru o alti specie;ci materia se recicleazi
continuu prin regeauaviegii; ca energia care pune in
migcare ciclurile ecologice provine de la Soare; ci
diversitatea asiguri elasticitatea;cLviaga, de la inceputurile
sale, de acum peste 3 miliarde de ani, nu a preluat planeta
prin lupti, ci prin formareade regele.
Aceasti noui cunoattere, care este in acelagitimp
ingelepciunestriveche, esteacum predati in tot mai multe
gcoli din California gi incepe si se extindi 9i in alte pirgi ale
lumii. Eforturi similare sunt in curs in tnvigimAntul
superior, pionieri in acest sens fiind Second Nature
(www.secondnature.org), o organizagie educativi din
Boston care colaborcazi cu nLrmeroasecolegii gi univer.
sitigi pentru a face din educagiapentru durabilitate o part6
integranti a viegii de campus.
326 | Provocirile secoluluiXXI
Pe lAngi aceasta,educagiaecologici esretransmisi $i
perfeclionati continuu in conferinge-dezbateriinformale in
noile institugii de invigimAnt ale societigii civile globale in
curs de aparigie.SchumacherCollege, in Anglia, esre un
exemplu remarcabil de asemeneanoui institugie. Ea esteun
centru de studii ecologice cu ridicini filosofice gi spirituale
in ecologia profundi, unde studengi din toate pirgile lumii
se aduni ca si invege,sa triiasci gi si munceasci impreunl,
sub indrumarea unui corp profesoral internagional.
Educagiaecologici - ingelegereaprincipiilor de orga-
nizare elaborate de ecosisteme pentru a susline reteaua
viegii - este primul pas pe caleacitre durabilitate. Al doilea
pas este in direcgia ecodesignului. Trebuie si ne aplicim
cuno$tingeleecologice la reproiectarea rehnologiilor gi a
institugiilor sociale, penrnr a umple acruala brega dintre
proiectele umane gi sisremeledurabile ecologic ale naturii.
Din fericire, acesrlucru deja se intAmpli. in ultimii ani
s-ainregistrat o inmulgire spectaculoasia practicilor gi proiec-
telor de design ecologic. Cartea recenr publicati Natural
Capitalism, de Paul Hawken gi Amory gi Hunter Lovins,
oferi o documentagie exhaustivi, iar Rocky Mountain
Institute (www.rmi.org) infiingat de sogii Lovins, serve$reca
un oficiu de ,,cliring" penrru informagii la zi privind o mare
varietate de proiecte de ecodesign.
in sensul cel mai larg, designul consti in modelarea
fluxurilor de energie gi a materialelor penrru scopuri
umane. Ecodesignul este un proces in care scopurile
noastre umane sunt atent intregesutecu tiparele gi fluxurile
mai largi ale lumii naturale. Principiile ecodesignului
reflectl principiile de organizareelaborate de naturi.penrru
a susgine reEeauaviegii. Pracricarea designului industrial
Schimbareaiocului | 322
 intr-un asemenea context necesiti o schimbare funda- Principiul ,,degeurileinseamni hranl* presupune ci
mentali a atitudinii noastre fagl. de naturi. Dupi cum toate produselegi materialelefabricatede industrie, la fel ca
spune scriitoarea de popularizare gtiingifici Janine Benyus, gi degeurilegenerarein proceselede fabricagie,trebuie si
el ,,deschideo eribazata nu pe ce putem extragedin naturi, foloseasci drept materie primi pentru ceva nou (53).O
(st).
ci pe ce putem tnadpade la ea" organizagie de af.aceri durabili ya fi imersati intr-o
CAnd ,vorbim despre ,,ingelepciuneanaturii", sau ,,ecologie organizagionale",in care degeurileoricirei organi-
despre minunatul ,,design" al unei aripi de fluture, sau firul zagii sunt resurse pentru o alta. intr-un astfel de sistem
de mitase al piianjenului, nu trebuie si uitam ci limbajul industrial durabil, tot output-ul unei organizaEri- produse
(52).
Totugi, aceastanu schimbi faptul
nostru estemetaforic pl degeuri - va fi perceput gi tratat ca resurseciclate prin
ci, din perspectivadurabilitigii, ,,designul"gi ,,tehnologiile" sistem.
naturii sunt cu mult superioare gtiingei gi tehnologiei Astfel de grupiri ecologice ale industriilor au fost
umane. Ele au fost create gi cizelate necontenit de-a lungul deja inigiate in multe pirgi ale lumii de o organizagie
a miliarde de ani de evolugie, timp in care locuitorii numiti Zero Emissions Research and Iniriatives (ZERI),
Pimintului au prosperat gi s-au diversificat, fliri. ca fondati de antreprenorul de afaceri Gunrer pauli la
vreodati si-gi epuizezecapitalul natural - resurseleplanetei inceputul anilor '90. Pauli a introdus nogiuneade grupare
gi serviciile ecosistemelorde care depinde existengatuturor industriali findustrial clusteringf prin promovarea princi-
fiingelor vii. piului emisiilor zero, din care a ficut esengaconceptului de
ZERI. Emisii zero inseamni degeuri zero. LuAnd narura
drept model gi mentor, ZERI se straduiegtesi elimine
Gruparea ecologrci a industriilor insigi ideeade degeu.
Pentru a aprecia cAt de radicali, este aceasri abordare,
Primul principiu al ecodesignuluieste ci ,,degeurile
este necesarsa realizim ci activitlgile noastre economice
inseamnl hrani". itt prezent, conflictul major dintre
arunci sub formi de degeurimajoritatea resurselorpe care
economie 9i ecologie deriva din faptul ci ecosistemele
le preiau din naturi. De exemplu, cAnd extragem celulozi
naturii sunt ciclice, in timp ce sistemelenoastreindustriale
din lemn pentru a face hArtie, tiiem piduri, dar folosim
sunt liniare. in naturi, materia se recicleazi continuu, astfel
numai 20-25o/odin masa arborilor, aruncAnd restul de
ci, ecosistemele pe ansamblu nu genercazl' degeuri.
75-80o/oca degeuri.Fabricile de bere extrag numai 8% din
Dimpotriva, afacertleumane consumi resurse naturale, le
nutriengii continu[i in oviz sau orez penrru fermentagie;
transformi in produse plus degeuri, dupi care vind
uleiul de palmier reprezintl numai 4o/odin biomasa palmie-
produsele consumatorilor; acegtia,la rAndul lor, consumi
rului; boabele de cafea sunt doar 3,7o/odin arbustul de
produsele gi arunci alte degeuri.
cafea$o).

328 | Provocirile secoluluiXXI

Schimbareajocului I S29

I
,
 Punctul de pornire al lui Pauli a fost admiterea
lui Pauli admrterea
faptului ci degeurile organice aruncate sau arse de o
industrie congin o abundengi de resurse Prelioase Pentnr
alte industrii. ZERI aiuti industriile si se organizeze in
grupiri ecologice, astfel incAt degeurile uneia si poati fi
(5s).
,rarrd.ra"ca resursealteia, Pentru beneficiul ambelor.
Principiul emisiilor zero implici finalmente con-
sumuri materiale zero. La fel ca ecosistemelenaturii, o
comunitate umani durabili va folosi energiaprovenitl de
la Soare,dar nu va consuma nici un fel de bunuri materiale
fira si Ie reciclezedupl utilizare. Cu alte cuvinte' ea nu va
urrliza materiale noi. in plus, emisiile zeto inseamni ci nu
existi poluare. Grupurile ecologiceale ZERI sunt destinate
si opereze intr-un mediu liber de degeuritoxice gi poluare'
Astfel ,,degeurile inseamni hrani", primul principiu al
ecodesignului,se dovedegtea fi solugiafinali a unora dintre
problemelenoastremajore de mediu.
Din punct de vedere economic, conceptul ZERI
inseamni o vasti cre$terea productivitilii resurselor'Potrivit
teoriei economice clasice,productivitatea teztlti din combi'
narea eficienti a trei surse de bogagie:resursele naturale,
capitdul gi munca. in economia actuali, liderii de afaceri 9i
economigtii se concentreazL, in principal, asuPracapitalului
gi a fo4ei de munci in scopul de a miri productivitatea,
creAndeconomii supradimensionate,cu consecingesociale9i
ecologice dezastruoase(56).Conceptul ZERI implici o
mutagie de la productivitatea muncii la productivitatea
resurselor, deoarece degeurile sunt transformate in noi
resurse. Gruparea ecologici mlregte spectaculos produc'
tivitatea gi amelioreazd calitateaproduselor, concomitent cu
creareade locuri de munci 9i reducereapoluirii.
gunoi gi poluare - fum, ape comPOSt Conta-

330 | Provocirile secoluluiXXI

Schimbareajocului
| 33I

I
I
minat cu cofeini. Cercetirile au aritat ch biomasa
arbugtilor de calea poate fi :wrlizati profitabil Pentnr
cultivarea de ciuperci tropicale, hrana vitelor, fabricarea de
ingrigiminte organice 9i generarea de energie' Grupul
ZEF.Irezultant oferi o imagine contrari.
Degeurilefiecirui comPonent din grup se constituie
in resurse pentnr alte componente' intr-o formi foarte
simplificati, lucrurile decurg astfel: dupa recoltarea
boat.lor de cafea, resturile plantei sunt folosite la
cultivarea ciupercii shiitake (o delicatesi foarte scumpi); cu
in procesul cultivirii ciupercilor.
Gruparea acestor sisteme productive genereazi, cu
costuri ,ninime, cAtevasurse suplimentare de venit fagi de
boabele de cafea- carneade pasire, viti 9i porc, ciupercile
gi legumele - creAnd, in acelagitimp, locuri de munca la
comunitigii locale. Rezultatele sunt benefice
"i".t"t
deopotriva pentnr mediu gi pentru comunitate; nu este
l-r"rroi" de investigii mari; iar cultivatorii de cafeanu trebuie
si-gi abandonezemodul de viagatradigional'
Tehnologiile din grupurile ZERI tipice sunt de micl
anverguri 9i locale. Locurile de producgiesunt' de regull,
apropiate de cele de consum, ceea ce elimini sau reduce
,"di."l costurile de transPort' Nici una dintre unitagile de
producgie nu incearci si-gi maximizeze cantitatea de
prod.rr", fiindci aceastanu ar face decAtsi dezechilibreze
ii.t"-.rl. itt loc de aceasta, scopul este optimizarea
332 | Provocirile secoluluiXXI
procesului de producgie al fiecirei componente, conco-
mitent cu maximizarea productivitigii 9i a durabilitigii
ecologice a intregului.
furu---".,"9
ff***\w,-dF-Xi#@
cattle and pigs Pigs
Grupa ecologici in jurul unei ferme de cafeadin Columbia
(dupi www.zeri.org).
Grupiri agricole similare, avAnd in cenrru fabrici de
bere in locul fermelor de cafea,opereazl,in Africa, Europa,
Japonia gi in alte plqi ale lumii. Alte grupuri au com-
ponente acvatice; de exemplu, un grup din sudul Braziliei
include cultivarea algei f.oarte nurririve, spirulina, in
canalele de irigaEii ale orezirnlor (care altminteri sunt
utilizate doar o dati pe an). Spirulina esre folositi ca un
adaus nutritiv special inrr-un program de distribuire de
,,turti dulce" in gcolile rurale, pentnr a combate mal-
nutrigia larg rispAnditi. Aceasta aduce venituri supli-
Schimbareaioculpi | 333
 mentare cultivatorilor de orez, rispunzAnd, in acelagitimp,
unei nevoi socialestringente.
O realizare impresionanti gi pe scari largi a concep-
tului ZERI este proiectul de reimpidurire al centrului de
cercetiri ecologice Las Gaviotas din risiritul Columbiei,
infiingat gi condus de ecodesignerul Paolo Lugari. in
mijlocul crizei sociale profunde din Columbia, Las
Gaviotas a creatun mediu plin de inovagiegi sperangi.
CAnd ZERI a ajuns la Las Gaviotas, centrul igi
stabilise deja o reputagie mondiall prin dezvoltarea a liilr.
numeroase tehnologii ingenioasede energii regenerabile,
intre care incllzirea apei cu ajutorul energiei solare pentru
mii de locuinge din capitala Bogot6, precum gi un spital
rural care igi produce propria sa energie solari, distileazi
api gi gitegte hrani cultivati local.
Dupi acestesuccese,Lugari s-aangajat in cel mai vast
program de reimpiduriri pe care l-a vizut vreodati
Columbia. Plantarea arborilor in savaneledin estul girii
(aga-numitele lano) consriruie o provocare serioasi.
Aciditarea ridicati a solului gi temperarurile exrrerne
lil;rriteazl. drastic speciile de puiegi care por supraviegui
verilor fierbingi gi uscare. Totugi, dupi analize arenre,
oamenii de gtiingi de la Las Gaviotas au ajuns la concluzia
ci o specie cunoscuri sub numele de pin caraibeanar fi
capabil si se adaptezeacestorcondigii exrreme.
Dupa primii doi ani, s-a dovedit ci ei au avut ,
dreptate, gi de atunci centrul a impidurit mii de hectarecu,
ajutorul unor magini special create pentru plantarel
arborilor. La inceput au existat ingrijoriri ci o asemenel
monoculturi vasti de pini ar putea avea consecingc
ecologice adverse, dar s-a intAmplat exact contrariul. pc

334 | Provocirile secoluluiXXI Schimbareaiocului | 335

 9i discugii. ZERI consti din trei tipuri de regele inter-
conectate. IJna este gruparea ecologici de industrii,
modelati dupi regeleletrofice din ecosistemelenaturale.
StrXns asociati este regeauaumani a comunitagii locale
unde este situati gnrparea. ln fine, a treia este releaua
internagionali de oameni de gtiinga cate furnizeazl
cunogtingele detaliate necesare pentru proiectarea unor
grupuri de industrii care sl fie compatibile cu ecosisremele
locale, condigiile climatice gi contextul cultural. Datoriti
naturii neliniare a acestorregeleinterconecrare,solugiilepe
care ele le produc sunt multiple, sau ,,sistemice".Valoarea
combinati creatl,de intreg este intotdeauna mai mare decit
suma valorilor care ar fi generate de nigte componente
operAnd independent.
Datoriti cregterilor semnificative in productivitatea
resurselor, acesteindustrii grupate pot tinde citre niveluri
calitative ale produselor lor mult mai mari decit cele pe
care gi le pot permite firmele individuale. Ca urmare,
firmele ZERI sunt comperirive pe piagamondiala - nu in
sensul ci gi-ar vinde produsele in intreaga lume, ci fiindci
nimeni nu le poate concura la ele acasi.Ca gi in ecosisteme,
diversitatea mere$te elasticitatea.Cu cAt devin mai diverse
gruparile ZER[, cu atAt ele sunt mai elastice gi mai
competitive. Economia lor nu este una de anverguri ci,
cum seexprimi Pauli, ,,o economie a competengei'(.
Nu este greu de vizut ci principiile de organizare
subiacenteconceptului ZERI - srrucrura de reEeaneliniari,
reciclarea materiei, parteneriarele mulriple, diversiratea
intreprinderilor, producgia gi consumul local gi obiectivul
optimizirii in locul celui de maximalizare - sunr principii
de bazi ale ecologiei.Aceastanu esre,bineingeles,o simpli
336 | Provocirile secoluluiXXI
coincidengi. Grupirile ZERI sunt exemple impresionante
de culturi ecologicaintrupate in ecodesign.
O economie a serviciilor gi fluxurilor
Majoritatea gruparilor ZERI implica resurse gi
degeuri organice. Dar pentru construirea unor societigi
industriale durabile, principiul ecodesignului conform
caruia ,,degeurileinseamni hrani" gi reciclarea materiei care
rezultd de aici trebuie extinse dincolo de produsele
organice. Conceptul a fost cel mai bine descris de
ecodesignerii Michael Braungarr, in Germania, gi \(/illiam
McDonough in StatelelJnite (s8).
Braungart gi McDonough vorbescdespredoui tipuri
de metabolism - unul biologic ai unul tehnic. Materia
ciclati in metabolismul biologic este biodegradabili
9i
devine hrani penrru ahe organismevii. Materialele care nu
sunt biodegradabile sunt considerarenurriengi tehnici gi
parcurg conrinuu ciclurile industriale care consriruie
metabolismul tehnic. Pentru ca acesredoui metabolismesi
rimAni sinitoase, ele trebuie menginute disrincte gi
separate, astfel incAt si nu se contamineze reciproc.
Lucrurile care lin de metabolismul biologic - produse
agricole, imbriciminte, cosmetice etc. - nu trebuie si
conlini substangetoxice persisrente,iar cele care intri in
metabolismul tehnic - magini, strucruri ltzice etc. - trebuie
ginute departe de metabolismul biologic.
Intr-o socierare industriali durabili, toare produsele,
materialelegi apa vor fi sau nutriengi biologici, sau tehnici.
Nutriengii biologici vor fi astfel concepugitncAt sI reintre
Schimbareaiocului | 332
 in ciclurile ecologice prin consumarea lor de citre
microorganisme gi alte creaturi din sol. Pe lAngi degeurile
organicedin hrani, majoritateaambalajelor(carealcituiesc
aproape jumitate din volumul gunoaielor noasrre solide)
trebuie si fie alcltuite din nutriengi biologici. Cu
tehnologiile de azi, este posibili producerea de ambalaje
care si fie apoi aruncate in rezervorul de compost, in
vedereabiodegradirii. Dupi cum atrag arenliaBraungart gi
McDonough, ,,Nu este nevoie de flacoane pentru gampon,
tuburi pentru pasta de dingi, cutii de iaurt gi alte ambalaje
care si dureze decenii (sau chiar secole) mai mult decit
conlinutul lor" (se).
Nutriengii tehnici vor fi astfel proiectagi incAt si
reintre in ciclurile tehnologice. Braungart gi McDonough
subliniazi ci reutilizarea nutriengilor tehnici tn ciclurile
industriale nu trebuie confundati cu reciclarea conven-
gionali, deoarece mengine calitatea ridicati a materialelor,
in loc si le ,,decicleze"prin transformarea lor in ghivece de
flori sau binci in parcuri. Nigte metabolisme tehnice
echivalente cu grupirile ZERI inci nu au fo$ creare, dar
existi perspective clare in acest sens.in Statele lJnite, care
nu este un lider mondial in reciclare, mai mult de jumitate
din cantitatea de ogel este acum produsi din rezidduri.
Similar, numai in statul New Jersey existi peste o duzini.
de fabrici de hArtie care funcgioneazl exclusivcu degeuride
hArtie ('o).Noil" mini-fabrici de ogelnu trebuie amplasatein
apropierea minelor, nici fabricile de hArtie in vecinitatea
pidurilor. Ele sunt localizate lAngi oragele care produc
degeurile gi consumi materiile prime, ceea ce aduce
economii considerabilein costurile de transport.
338 | Provocirile secoluluiXXI
Se inrrevid numeroase alte tehnologii de ecodesign
penrru utibarea repetati,a nutriengilor tehn]ci. O"
"*"*pfrr,
acum esre posibili producerea unor cerneluri speciale
iare
por fi indepirtate cu ajutorul apei carde,firi a dis;ge fibrele
hArriei. Aceasti inovagie chimici va permite ."p"r"r."
completi a hardei gi a cernelii, astferincat ambele si
ioati fi
refolosite. Hania astfel obginutl va dura de 10-13
ori mai
mult decAt cea reciclati prin metode convengionale.
Daci
tehnica aceasraar fi adoptati universal, ea ar purea
diminua
cu 90o/o consumul de pasti de lemn, concomitent
cu
reducerea canriri!ilor de reziduuri toxice de cerneali,
care
acum ajung in depozitelede gunoaie (61).
Daci conceptul de cicluri tehnice ar fi implementat
-
pe deplin, dl ar duce la o restrucurare fundamentali
a
relagiilor economice.La urma urmei, ceeace vrem
de la un
produs tehnic nu esteun sentiment de posesie,ci
serviciile
pe care el ni le furnizeazi. Vrem Jivertisment
de la
aparatelevideo, mobilitate de la magini, biuturi
reci din
frigider, gi aga mai departe. Aga curn ii place si
spuni lui
Paul Hawken, noi nu cumpirim un televizor cari-
rrr"* o
cutie ce congine 4 000 de substangetoxice; o facem
ca si
urmlrim programele TV G2).
Din perspectivaecodesignului,nu are nici un sens
si
deginemacesteproduse gi apoi si le aruncim la sfArginrl
vieEii
lor utile. Este mult mai ragional si cumpirim serviciile
lor,
adicr si le inchiriem sau si le concesionim. proprietatea
ar
ramane a producitorului, iar arunci cand terminim
de folosir
un obiect, sau vrem si ffecem la o versiune
mai noui,
producitorul va lua inapoi produsul vechi, il va demonta
in
componenrele salede baz6,- nutriengii tehnici _ pe
care le va
intrebuinga la asamblareade produse noi, sau le
va vinde
Schimbareaiocului fSl
I
 altor firme 63).Economia rezultantl, nu se va mai baza pe Sistemul de Reciclare a Maginilor Fiat (FARE _
Fiat,s Auto
deginereaunor bunuri, ci va fi o economie a serviciilor gi REcycling), oEelul, masele plastice, sticla,
ciptugeala
fluxurilor. Materiile brute industriale gi componentele scaunelorgi numeroasealte component"
tehnice vor circula continuu intre fabricangi gi utilizatori, vechi sunt-recuperarein peste 360 centre"1" "rrto_obiielor
de dezasamblare,
precum gi intre diferite industrii. pentru a fi reutilizate in magini noi,
sau tr"rrrf"r"t" ."
Trecereade la o economie orientati spre produse la resurse citre alte industrii. Compania
gi-a stabilit ca
o economie a serviciilor gi fluxurilor nu mai este puri obiectiv reciclarea a 85o/odin materi"le pAnn
in 2002, gi a
teorie. Una dintre cele mai mari fabrici de covoare din 95o/oplna tn 2010. De asemenea,programul
Fiar io.,
lume, o companie numiti Interface, cu sediul la Atlanta, a extins din Italia tn alte giri europene gi "
in America
inceput tranzigia delavinzarea covoarelor la furnizarea de r '-(aa\
Latlna \"-/.
servicii(64).Ideea debaza esteci oamenii vor si calcepe un itttr-o economie a serviciilor gi fluxurilor,
fabricangii
covor gi siJ vadi, nu neapirat siJ posede.Ei pot obgine trebuie si fie in misuri si-gi demonreze
cu uguringi
acesteservicii la un cost mult mai mic daci compania produsele,penrm a redisrribui materiile prime.
A."rrt" .rr"
rimAne proprietara covorului gi este rispunzitoare de avea un impact major asupra designului
produselor. Vor
pistrarea lui in buni stare contra unei taxe lunare. avea succesmai ales acele produse care
congin un numlr
Covoarele Interface sunt ficute din segmente, gi numai mic de materiale gi componenre ce pot fi
,rgo, d.r"r"__
segmentele uzate se inlocuiesc dupi o inspecAie lunari blate, separate, rearanjategi reutiliz^ie. To"t.
companiile
regulati. Aceasta reduce nu doar cantitatea de material menlionate mai susgi-aureproiecrarin intregime
produsele
necesari inlocuirii, dar, totodati, minimalrzeazi. rupturile, in vederea unei demontari simple. CAnj ^i"rl;;i;
se
deoarece po4iunile uzate nu se gisesc, de obicei, sub aceasta,cererea de mAni de lucru (pentru
dezasamblare,
mobilier. Daci un client vrea sa inlocuiasci intregul covor, s:rtare_gi reciclare) va cregte, concomitent
cu reducerea
compania il ia inapoi gi ii furnizeazi clientului un covor degeurilor. Astfel, economia servicii_gi_flrr*.rri
impli.i o
nou, in culorile, stilul 9i textura dorite. deplasarede la resurselenaturale, care sunt
tot mai pugine,
Aceste practici, impreuni cu o serie de inovagii tn la resurseleumane, care sunt din abundenga.
designul materialelor, au ficut din Interface unul dintre Un alt efect al acesruinou design al produselor
va fi
pionierii noii economii de servicii-gi-fluxuri. Inovagii punerea in acord a intereselor fabricangilor
cu cele ale
similare au fost experimentate in industria fotografici de cliengilor in ceeace privegte durabilitatea produselor.
ir,tr_o
citre firma japonezi Canon, gi in industria automobilelor economie. bazati pe vinzarea bunurilor,
demodarea 9i
de firma italiani Fiat. Canon a revolugionat industria frecventa inlocuire a acelor bunuri este in interesul
financiar
fotografici reproiectAndcopiatoareleastfel incAt peste90olo al fabricanuului, chiar daci ea este nocivi
penrru mediu gi
din componente pot fi refolosite sau reciclate (u5).in costisitoare pentru cliengi. Dimpotrivi, intr_o
economie a

340 | Provocirile secoluluiXXI

Schimbarea
jocului
I S+t
 serviciilor gi fluxurilor, este deopotrivi in interesul exemple frapante ale unor
cregteri spectaculoase in
fabricangilor gi al cumpiritorilor creareaunor produse cu eficienga resurseror' Autorii
estimeazi ca prin aplicarea
viagi lungi, urilizAnd un minimum de materialegi energie. acesror solugii ci putea opri degradarea
"fro-"p.
biosferei gi subriniazi -am
ci inefici."uii" masive din prezent
costi aproape intotdeauna mai
m,rlr decAt _ir"ril...";;;:
Si facem mai mult cu mai pufin ar elimina (ur).Co alte cuvinte,
ecodesignul este o afacerc
buni. Ca gi in cazul g*p.r.ilo,
ienf, cre$rerea pro-
ductivitigii resurselor in-sfera
t.hrriu are multiple efecte
benefice. Ea incetinegte
resurselor naturale,
"pui.^r"^-
reducepoluarea gi creeazd,rocuri
de munca. productivitatea
resurselor nu va rczolva singuri
criza mediului, dar ea ne
poate oferi timpul preEios ,"."r",
penrru rrecerea la o
socieratedurabili.
(Jn domeniu in care
ecodesignul a dus la o gami
largi de inovaEii impresionanr.
clidirilor (ro).
O srrucruri comerciali bine "rr"'d"rignul
proi".r"ra va avea o formi
fizicl, gi o orienrare care si proiir"
la maximum de pe urma
Minigtrii mediului din mai multe giri europene, ca gi soarelui gi a vanturui, optimizand
incilzir"" ;i;--;;
Programul penrnr Mediu al Nagiunilor Unite (UNEp), au ri.cirea pasiva. Numai ,.""rr" .rr"
de obicei, o
indemnat la adoptareaobiectivelor Factorului Zece $s). treime din consumul energetic ".oro_isi,
al .Lairii. Orientarea
Astfel de cregteri specaculoaseale productivitigii adecvati combinari cu alre .i-.-.rr,"
de proiectare specific
resurselor sunr ficure posibile de ineficiengagi cantitatea solare oferi lumini naturali gratuiti
intregii srrucuri, ceea
mare de degeuri care catacterizeazi,cea mai mare parte a ce,asiguri, de reguli, o ilumlnare
suficienti pe ror timpul
designului industrial actual. ca gi in cazul resurselor zilei. Sistemelemoderne de ilumin".tp;;
si produci culori
biologice, principiile ecodesignului precum formarea de plicute g.i.adecvategi si elimine
roareiaipai.it., zumzetele
regele,reciclarea gi optimizarea in locul maxim alizarii nu gi reflexiile deranjante. Economiile
d'e energie tipice ale
au fost pafie a teoriei gi practicii designului industrial, iar acestor sisteme sunt intre gOyogi
9Oo/o,ceeace amortizeazd.,
plni de curAnd productivitarea resurselornu a ficur parte de obicei, cosrurile instalaEieiiod".,rrr
l. rrr,
din vocabularul designerilor. poate ci gi mai impresionante "rr.
.. . -- ?"r sunr imbuni_
Cartea Natural Capitalism avind ca aurori pe paul tigirile in izolarea gi reglarea ,.*p"r"rr,rli
clidirilor creare
Hawken, Amory Lovins gi Hunter Lovins .rr. uc ,,superrerestre..,care pistreazi
cildura iarna gi ricoresc
flirri d. vara, f.iri, nici o ini;lzire
sau ricire suplimentari.
342 | Provocirile secolului XXI Schimbareajocului
| 3a3
 Superferestrele sunt acoperite cu mai multe straturi gi-vi ... o clidire ca pe
un fel de copac. Ea va purifica
invizibile care lasl si treaci lumina, dar reflecti cildura; in va produce mai multi aerul,
energie j".A, .orrr.rmi.,
plus, ele sunt alciruite din panouri duble, spaliul dintre ele umbri gi spagiu de locuit, va crea
fiind umplur cu un gaz greucare impiedici rrecereacildurii . ?" f_l"gugi solul
modifica in funcaie.de anotrrnp,. di. 9i ," l.1
gi a zgomotului. Clidiri experimentale echipate cu i*ir.; deja mai multe
exemple de clidiri posednnd
superferestre au dovedit ca se poate menline un confort ,rr.l" dintre aceste carac_
teristici revolugionare(22).
complet fira nici un echipamenr de incllzire sau de ricire,
Un alt secor unde.sunr
chiar daci condiEiile exrerioare variazi,de la ger la caniculi. posibile economii uriage
energie sunr rransporturile. de
it sfArgit, ecodesignul cladirilor nu doar ci. A;" .;;
comerEului
riberale *r,r* ;"1il1'"3':#i:t:
economisegteenergie lasind si intre lumina naturali gi 'urro
producaia locala in favoarea
oprind pitrunderea intemperiilor; el poate chiar si produci *p"r.*if"r gi a importurilor,
energie. Electricitatea fotovoltaici poate fi acum generati masivi a transporturilor pe
de panouri inglobate in peregi, plici de acoperig gi alte rn srres enorm mediului ob.
elemente structurale care arata gi funcgioneazi ca gi
materialele de construcgieobignuire, dar produc electri- ,T'
J#'3';I",:T:Hi:i'
I
rmii masive de energie.
citate tn tor timpul zilei, chiar daci cerul este innourat. O Acest
clidire avAndasemeneamareriale fotovoltaice ca acoperiggi
ferestre, poare produce in timpul zilei mai mulri
electricitate decnt folosegte. intr-adevir, esre ceea ce fac
zilnic o jumitate de milion de locuinge din tntreaga lume
care sunt alimentate cu energiesolari. organtce.
Acestea sunt numai clteva dintre cele mai recente Consideragii similare se
. aplici gi designului urban.
inovagii in ecodesignulclidirilor. Ele nu se limiteazi doar Extinderea zonelor urbane
gi rrrb,rrb"n. care caracte
la construc[iile noi, putAnd fi implementate gi prin rizeazd.
oragelor mod"in.
-majoritatea
reamenajarea unor srrucruri vechi. Economiile de energiegi Nord, a generat o foarce
mare (
materiaie produse de acesteinovagii in domeniul designului minim penrru rrans
::. :"1
sunt specaculoase, iar clidirile ofera condigii mai brcrcleti sau pe jos. Consecin
confortabile gi mai sinitoase pentru locuit gi muncit. pe benzini. gi un nivel inalt
coresp unzitor al smogului,
misuri ce inovagiile in ecodesignconrinui si se acumuleze, un
traficului
clidirile se vor apropia tot mai mult de viziunea propusi ;ffi ,rrfi,"1"ji'il "ngestionirii .urir'p"'rp"
tT:,:rt,r""
r"H,,:
de \Tilliam McDonough gi Michael Braungart: ,,Imagina_ urtimei j
e,,",']lH,11i'
;
migcari internagionale a ,,eco-oragelor..,care
:;",
incearci si
344 | Provocirile secoluluiXXI
Schimbarea
jocului sas
I

l
 contr acarezeextin.lerea urbani prin utilizarea principiilor ,,supermagini.,_ automobile
ultraugoare, supraeficiente
de ecodesign,reproiectAndorageleastfel fel incAt nepoluante - se vor gi
si devini afla curAnd p" pf"EUtuol,
rczo|va mulriplele pr.obleme ele nu vor
slnitoase ecologic 0a). io urma unei analize
atente a ,o.i"i",'). sanitate gi de
modelelor de transpon_giutilizare a pimAntului, mediu cauzate d. .rtilir"r."
urbanigtii a maginilor. Acest
Peter Newmann gi Jeff Kenworthy au consrarat lucru il vor face doar "";;;;
ci utili_ nigte ;i;;r; fundamentale in
modelele noastre de producAi.
gi .orr.r_ gi in proiectarea
i"tr".ti-p, iru, ,"i;;;ffi",
.._:u_:,_:' alaturide alte
':ti"il.;ifl
i::
:11t:.iT#,'jl"il:,:1"'":;i:.ff
avem atdtanevoie pentru
trecereala un viitor durabil.

Energie de Ia Soare
Inainte si ne ocupim
trebuie si examinam
mai ir
cu vasrespagiiverzi. energiei. irrrr-o socierate
dure
procesele industriale rebuie
cu energiesolari, la fel
ca procesele<
Energia solari este
penrru p,i":;#:,',:::ff
mediu. jfi'f,T
?'".,:^
"TT",:.,*,:
principali componenritranziEia
a" u .o*u,iriu"itij
fosili- principalele.,rrs"d. energie fr.i Industriale
energiasolari. "i. _ la
Soarele aprovizjoneazi
planera cu energie
miliarde de ani ii pr".ti. de
roare sursele noastre de
gie - lemn, cirburr-e, pnrot-,- ener_
g^.-""r"*f", vAnt, hidro-
r energiasolara.Dar nu
toate
nt regenerabile. in actuala
menul ,,energiesolari..
este
re de energie care provin
din

346 | Provocirile secoluluiXXI

Schimbareajocului
| 347
surse inepuizabile sau regenerabile - lumina soarelui sau COz) pentru fiecare moleculi
de hidrogen (din vaporii
pentru incllzire gi electricitate fotovoltaici, vintul, energia de api). Atunci cand, in secolur
xIXJ"r, cirbunere a
apei gi biomasa (materie organici). Cele mai eficiente devenit principala. sursi de "r
- penrru lumea
tehnologii solare trebuie si includi dispozitive mici, industriali, raportul a fost ,"d.r,"rr"rgi"
l"' 2:1. La jumitatea
folosite de comunitigile locale, care si generezeo varietate secolului al XX-lea, petrolul
a luat locul cirbunelui ca
largi de locuri de munci. Utllizarea energiei solare, ca gi principal combustibil. Aceasra
a continuat procesul de
celelalteprincipii de ecodesign,reduce poluarea mirind in d,ecarbonizare, intrucAt combusti"
acelagitimp gradul de utilizare al forgei de munci. Pe lingi f"t.olrrlrri ellbereaza
doar o moleculi de carbon la
fiecar'e doui molecule de
aceasta,trecerea la energia solara va fi benefici mai ales hidrogen. O dati cu gazul narural
(*.,"rr;, a carui ascen_
pentru oamenii din girile sudice, unde lumina solari este siune a inceput in ultimele decenii
abundenti. al XXlea.
"j.r".olrrl.ri
i departe, fiind emisi o r'rrrit"t.
in ultimii ani a devenit tot mai clar ci tranzigia la
rnitigi de hidrogen. Astfel ci
energiasolari este necesarinu numai fiindci combustibilii
de energie a redus raportul
fosili - cirbune, petrol gi gaze naturale - sunt limitagi gi
a energia solari ve reprezenta
neregenerabili, ci mai ales din cavza impactului lor
de decarbonizare, J"o"r"""
devastator asupra mediului. Descoperirearolului critic al
le nu elibereazi deloc carbon
dioxidului de carbon (CO, in schimbareaclimei globale9i
a responsabilitigiioamenilor pentru cre$tereaconcentraliei in deceniile anterioare au existat
mari sperange ci
de dioxid de carbon din atmosferi a pus tn evidengl energia nucleari ar purea fi combustibilul
crrraiid""l,."r.
legitura dintre poluarea mediului gi conlinutul de carbon siinlocuiasci petrolul gi cirbunele,
a^n in curAnd
al combustibililor fosili, iar intensitatea carbonului a evident ci ea implici riscuri gi ^devenit
cost.rri atAt de i*l;
devenit un indicator important al faptului,ci ne indreptim nu este o solugie viabili(28).
Acesre riscuri"ri"g;
i";"p ;;
spre durabilitate. Dupi cum se exprimi Seth Dunn de la conraminarea oamenilor gi
a mediului cu *Urlr"E"
\Torldwatch Institute, trebuie sa ne ,,decarbonizim" radioactive_ cancerigene in
fiecare stadiu al ciclului
economia energetici @. c-ombustibil - exrragerea ir
9i
Din fericire, acestlucru se intAmpla deja. Ecologul giile de intreginere e reac
industrial Jesse Ausubel, citat de Dunn, a aritat c6. in depozitarea sau reprocesarea(
ultimii 200 de ani a avut loc o progresivi decarbonizare a existi emisii inevirabile de rad
surselor de energie. Timp de milenii, principala sursi de chiar in timpul operagiunilor
energie a umanitigii a fost lemnul, care atunci cAndestears nuclearo-electrice; problemele
nerezolvatepe care le pune
ellbereazi zecemolecule de carbon (sub formi de funingine dezafectarea in sig.rrangi a
reactoarelor nucleare
si
348 | Provocirile secoluluiXXI
Schimbareajocului
I St9
 depozitarea degeurilor radioactive; ameningarea teroris-
iSi obgin in prezent energia cu ajutorul
mului nuclear gi pierderea libertigilor civice de bazi intr-o celulelor solare.
Recenta inventare, in
,,economie a plutoniului" de tip totalitar; gi consecingele Japonia, a panourilor solare p.;;
acoperiguri promite si duci la un
economice dezastruoaseale utiizirii energiei nucleare ca o nou salt in utilizarea
electricitigii forovohaice. Cum am
sursi de energie foarte centralizatl, gi care folosegteintensiv menEionarmai irr"int",
aceste ,,gigle solare., sunt capabile
capitalul. si transfor*"
rigurile in mici cenrrale electrice,
Toate aceste riscuri se combini cu problemele ceea ce probabil ".op"_
ci va
revolugionagenerareade electricitate.
inerente ridicate de pregul combustibilului 9i al cons-
Toate acesre dezvoltiri cA tranzigia la energia
trucliei, marind costurile exploatirii centralelor nuclearo- ^rata
solara este pe cale si se produci.
electrice la niveluri care le fac cu totul necompetitive. inci in L997, un studiu
minuEios efectuat de cinci lJor"to"r"
in 1977, in urma unei investigagii aminunlite a industriei americane a conchis il"
c5.,in prezent, energia solari ar putea
nucleare, un eminent consilier in domeniul investiEiilor si acopere 600lodin
necesarul al S.U-_A., in condigiil" .rr"i ."*"il;
utilitare conchidea cu urmitoarea afirmagie tranganti: corecte gi-de,energie
daci s-ar explica in mod adecvat
,,Concluzia care se impune este ci, din punct de vedere b.rr"fi.iil.
ecologice. LIn an mai il,rziu, un studiu
exclusiv economic, a ne baza pe fisiunea nucleari ca al Royal O.rt.i
Shell a considerat ci esrefoarte probabil
." ir, *_ito"r."
principali sursi de energie in centralele statice va repre- jumltate de secol sursele d.
err"rgi" regenerabile si devini
zenta o nebunie economici la o scari tiri precedent tn suficient de competitive pentru
pugin j"_i;;
istorie" 0'). in prezent, energia nucleari este sursa de din necesarulde energie ^"furnil^cel
tsz).
energie cu cea mai lenti cre$teredin lume, de numai Lo/oin "11,r*;;
Orice program energetic
. . solar pe termen lung va
1996 gi fara nici o perspectiva de imbunitagire. Potrivit trebui si asigure suficient .o-b,rrtibil
lichid p"ir*
revistei Econornist, ,,Nici micar o singuri fcentrali
cel pugin a unei pirgi din
energetica nucleari] din lume nu are justificare
PAni de curind, acesraa fosr
comerciali" (80).
ei solare (tr). in trecut, sursa
Energia solari, in schimb, este sectorul energeticcu
lul lichid regenerabil a fost
cre$terea cea mai rapidi in ultimul deceniu. Utllizarea biomasa, in special alcoolul distilat
din cereale sau frucre
celulelor solare (celule fotovoltaice care convertesc lumina fermentate. Problema cu aceasti
soluEie este ci, daci,
soarelui tn electricitate) a avut o crettere anuali de circa biomasa esre o resursi regenerabili,
nu acelagilucru este
17o/oin anii '90, iar energia eoliani a crescut gi mai valabil penrru solul in ,^r, ,^ cresr;.
Degi anumite plante
spectaculos,cu aproximativ 24o/ope an (8t).Un numir de ne-ar purea furniza producgii semnificative
de
locuinge din intreaga lume estimat la o jumitate de milion, folosirea pe scari l^rgi alcoolului drrpt .ombustibil "l.ool,
^ ar
majoritatea in sate izolate, neconectatela regeauaelectrici, epuiza solul cu aceeagivitezd cu care eiuizim acum alre
resursemateriale.
350 | Provocirile secoluluiXXI
Schimbareajocului
| 3S1

t\
 in ultimii cAliva ani, insir,'problemacombustibilului
lichid gia gisit o rezolvare spectaculoasi o dati cu dez'
voltarea celulelor combustibile cu hidrogen, care promit si
inaugureze o noui eri in producerea de energie - ,,eco-
nomia hidrogenului". Hidrogenul, cel mai ugor gi mai
abundent element din univers, este combustibilul utilizat
in mod obignuit de rachete.O celula combustibili esteun Situagia s-a schimbat radical in ultimul deceniu.
dispozitiv electrochimic care combina hidrogenul cu
oxigenul pentru a produce electricitate gi apa - gi nimic
altceva ! Aceastaface din hidrogen combustibilul curat prin
excelengi, pasul final decisiv in indelungatul proces al
decarbonizirii.
Proceseledintr-o celula combustibili sunt similare cu gele,autobuzele gi maginilg (85).
cele dintr-un acumulator, dar folosescun flux continuu de
combustibil. Moleculele de hidrogen sunt introduse intr-o
parte a dispozitivului, unde sunt descompusein protoni gi
electroni de citre un catalizatot. Aceste particule se
deplaseazi apoi pe cii diferite spre celilalt capit al
dispozitivului. Protonii traverseazi o membranl, in timp economie bazatlpe hidrogen (8t).Isranda igi va folosi
vastele
ce electronii sunt obligali s-o inconjoare, generAnd un resurse geotermale gi hidroelectrice pentru a
produce
curent electric in acest proces. Dupa ce a fost folosit, hidrogen din apa marii, care si fie utilizat mai
ttAi in
curentul atinge cealalti extremitate a celulei, unde
electronii se recombini cu protonii, iar hidrogenul rezultat
reacgioneazi cu oxigenul din aer formAnd api'. itttt."ga
operagiune este silengioasi, siguri gi nu genereazl' poluare
(80).
saudegeuri
Celulele combustibile au fost inventate in secolul al
XIX-lea, dar pAni de curind nu au fost produse comercial
(cu excepgiaprogramului spagialamerican), deoarece erau
voluminoase gi neeconomice.Ele necesitaucantitigi mari
de platini drept catalizator, ceea ce le ficea mult prea
scumpepentrtr producgiade masi. Pe lAngi aceasta,celulele

352 | Provocirile secoluluiXXI Schimbareaiocutui I sS3

 energia de care avem nevoie va fi fturnizati,de Soare, fie cu
ajutorul unor dispozitive solare miniaturale, fie distribuiti
ca hidrogen, combustibilul curat prin excelenli, gi folositi
ln operagiunileeficiente gi sigure ale celulelor combustibile.

Superrraginile
Reproiectarea auromobilelor ar putea fi ramura
ecodesignului cu cele mai vasre consecingeindustriale. in
modul tipic pentru ecodesign, ea a inceput cu o analizi a
ineficiengei maginilor acruale,urmari de o lungl ciutare de
solugii sistemicegi orientate ecologic,gi a sfArgitcu idei de
design atat de radicale incat nu doar ci vor schimba actuala
industrie a automobilelor pAni la a o face de nerecunoscut,
ci vor avea efecte revolugionare gi asupra industriilor
petrolieri, a ogelului gi electrici.
La fel ca multe alte produse ale designului industrial,
automobilul contemporan esre uimitor de ineficient (sD.
Nurnai 20olo din energia combustibilului este folositi
pentru a invlrti rogile, in timp ce 80o/ose pierde prin
tncilzirea motorului gi pe gevilede egapament.in plrrr, iSZo
din energia folositd. deplaseazd,magina, gi numai 5o/oil
deplaseazi pe gofer. Eficienga de ansamblu in termenii
propo4iei din energia combustibilului folositi pentru aJ
deplasape gofer estede 5olodin 2}o/o- abia lo/oI

354 | Provocirile secoluluiXXI

Schimbarea
ioculuiI sss
 Procesul prin care facem ca magina si fie ultraugoara reduce costurile de sculirie cu
pini la 9Oo/o.Asamblarea
genereazi,o cascadide efectesecundare,din care multe au ca maginii estegi ea mult mai simpli,
deoarececomponenrele
rezultat reduceri suplimentare ale greutilii. O magini mai
ugoari poate funcgiona cu o suspensiemai ugoari care si
suporte greutatea diminuati, un motor mai ugor care si o
puni ln migcare,frAne mai u$oarecare s-o decelerezegi mai
pugin combusdbil. Pe lAnga aceasta,unele componente nu
devin mai mici, ci sunt eliminate complet. Vehiculele ultra-
u$oarenu au nevoie de frAne saudirecgiemecanici. Motorul
electric hibrid face inutile gi alte componente - ambreiaj,
transmisie, arbore conduci.tor etc. - toate acesteareducAnd
greutateamaginii.
Noile fibre compozite sunt nu numai ultraugoare, ci
gi extraordinar de rezistente.Ele pot absorbi de cinci ori
mai multi energieper unirareade masi decit ogelul.Acesra
este, bineingeles, un important element de siguranga.
Supermaginile sunr astfel proiectate incAt si disipeze
eficient energia in caz de ciocnire, cu ajutorul unor
tehnologii copiate de la maginile de curse, care sunr ultra-
u$oaregi in acelagitimp uimitor de sigure. Pe lAngafaptul
ci igi protejeazi, ocupanlii, maginile u$oare sunt mai pugin
periculoasegi pentru pasageriivehiculelor cu care intri tn
coliziune.
Deosebirile dintre proprietigil e fizice ale ogelului gi
ale fibrelor compozite afecteazi profund nu doar designul
gi modul de funcgionareal supermaginilor,ci gi fabricarea, motrice hibride sunr mici gi, nefiind
cuplate direct la rogi,
distribuirea gi intreginerea.Degi fibrele de carbon sunt mai funcgioneazi aproape tot timpul ir,
.orrd4ii oprime, cee ce
scumpe decAt ogelul, procesul de producgie al maginilor cu reducegi mai mult consumul Je
combustibil.
caroseriecompoziti este mult mai economic. Ogelul tre- Maginile hibride folosesc benzinisau o diversitate de
buie ciocanit, sudat gi finisat; caroseriile compozite ies opgiuni mai curare, inclusiv combustibili
din biomasi.
dintr-o matrigi sub forma unei singure piesefinite. Aceasta Modalitatea cea mai curati, mai
eficienti gi mai eleganti de

356 | Provocirile secoluluiXXI

iocului I lsz
Schimbarea

-&,*

,l
 a acliona o ma$ini hibridi este utilizarea hidrogenului
intr-o celuli combustibili. Un asemeneaautomobil nu
doar ca funcgioneaza silengios gi fira poluare, dar devine
efectiv o mici cenrrali elecrrici pe roti. Acesta esrepoate
aspectulcel mai surprinzitor gi mai plin de consecingeal
conceptului de supermagini. Cind vehiculul esre parcat lil
locuinga posesorului sau la locul siu de munci - adici in
cea mai mare parre a timpului - electricitatea produsi de
celula sa combustibili poate fi introdusi in regeau4
electrici, proprietarul fiind plitit pentru ea. Amory Lovins
estimeazi ci o asemeneaproducgie masivi de electricitate
ar elimina curAnd roare cenrralele energetice nucleare gi cu
cirbuni, iar daci S.U.A. ar avea un parc complet de
supermagini acgionatecu hidrogen, acesreaar furniza intrc
de cinci gi zece ori energia generari de regeauaelectricl
nagionali, ar economisi tot petrolul vindur in prezent dc
OPEC Ai ar reduce emisiile de COz ale Americii cu
aproximativ doui treimi (8e).
Cind Lovins a crear conceprul de supermagini, la
inceputul anilor '90, el a reunir o echipi tehnici la Rocky
Mountain Institute in scopul de a dezvolta ideea. in urmi.
torii ani, echipa a publicat numeroasearricole de specialitate,
urmate in L996de un raport voluminos, Hypercars:Materiak,
Mandaduring and. Poliqt Implications@. Penrru a maxi.
maliza competigiain rAndurile fabricangilorde magini, echipa
gi-a pus toate ideile in domeniul public Ai le-a comunicat
deschisla vreo doui duzini de mari companii producitoare
de automobile.
Aceasti strategie neconvengionali a dat rezultatele
dorite, declangAndo comperigiemondiali acerbi. Toyota gi
Honda au fost primele care au oferir supermagini hibride
358 | Provocirile secoluluiXXI
petrol-electrice- automobilul cu cinci locuri Toyota prius gi
cel cu doui locuri Honda Insight. Magini hibride similare, cu
consumuri de combustibil de 22-80 mile per gallon (mpg) au
fo$ rcstate de General Morors, Ford gi Daimler Chrysler gi
sunt pe cale si inrre in produqia de serie. intre timp,
Volkswagen vinde in Europa un model de 78 mpg, i"r in
2003 intengioneazS.si lansezepe piagaamericani un model de
235 mpg[378 km] (!). in plus, maginile cu celule combustibile
sunt previzute in planurile de produqie pe 2003-2005a opr
fabricangimajori de automobile 01).
ruli tArziu intr-un arricol de primi pagini drn The vfalr street
Joum.alP3).Va fi un vehicul sport spatios, de dimensiuni
medii (St/V - Sport-Utility Vehich) cu o eficiengi in utiti.area
combustibilului de 99 mpg, silengios, cu emisii znro gi o
autonomie de 330 mile [531 km], acAionatde electricitatea
generati intr-o celuli combustibilE din 7,Slivre
[3,4 kg] de
hidrogen comprimat in rezervoare ultrasigure @. Oesignul
satisfacestandardele industriale gi oferi o garanlie p"rrt*
200 000 rn:Ie 1327860 kml. Lovins gi colegii sii speri si
produci numeroaseprorotipuri pini, la finele anului 2002.
Daci vor reugi, ei vor demonstra ci conceptul de super-
magini poate deveni o realitate comerciali.
In prezent, revolugia supermaginilor este in curs.
Cind modelele aflate acum in produclie se vor gisi in silile
de expozigieale marilor companii de automobile, oamenii
le vor cumpira nu doar fiindci vor si economiseasci
Schimbareaiocului I ZSI
 energie gi si protejeze mediul, ci pur gi simplu fiindci
intAi, dupi toate probabilitigile, de la utilizarea lor tn
aceste modele noi, ultraugoare, sigure, n.poluante,
clidiri. Aga cum am menlionar mai inainte, tn prezent
silengioasegi super-eficienre vor fi nigte magini mai brrne.
existi o competigie acerbi pe plan mondial pentru produ_
Oamenii le vor adopta ata cum au adoptat computerele tn
cerea unor sisreme rezidengiale cu celule combustibile.
locul maginilor de scris gi cD-urile tr locul discurilor
de
vinil. in final, singurele magini de ogel cu moroare cu
combustie interni de pe gosele vor fi un mic numar de
Jaguar, Porsche, Alfa Romeo gi alte modele sport clasice.
Deoarece industria automobilului este cea mai mare
din lume, urmari de cea tnruditi a petrolului, revolugia
supermaginilor va avea un impact profund asupra
citatea generati de acestecelule combustibile o va concura
llilt'
ansamblului producliei industriale. Supermaginile sunt
pe cea din cirbune gi din centralele nucleare, deoarece nu
exemple ideale ale economiei de tip serviciigifluxuri,
numai ci va fi produsi mai ieftin, ci va economisi gi
susginutape scari largi de ecodesigneri.Este mai probabil ca _
costurile unor lungi linii de transmisie.
ele si fie concesionate decAt vAndute, in timp ce este
Paul Hawken gi Amory gi Hunter Lovins au in
dezvoltatd,infrastructura necesari de hidrogen, iar materiarele
vedere un scenariu pentru tranzigia la o economie a
lor reciclabile vor parcurge bucle inchise, substangeletoxice
hidrogenului in care primele magini cu celule combustibile
fiind controlare cu gria gi reduse rreptar. Mutagia
vor fi concesionate oamenilor care ltcteazd" in sau in
spectaculoaside la ogella fibrele de carbon gi de la benzini la
hidrogen va inlocui in cele din urmi actualele industrii apropierea clidirilor ce dispun de sisteme cu celule
petroliera, a ogelului gi altele inrudfue cu nigte procese de
producgieradical diferite, benignepenrru mediu giiurabile.

Tranzifiia Ia o economie a
tibile in ctidiri, fabrici gi vehicule, o producgie o distri_
hidrogenului 9i
buEie centralizate prin noile corrd,rcie de iidrogen vor
deveni atractive.
Majoritatea maginilor hibride aflate acum in
producgie nu sunt inci acgionate de celule combustibile,
fiindci acesreasunt inci prea scumpe, iar hidrog"rr.,rl ,r,,
este u$or disponibil. Volumul de producgi" ,r"..r", penrru
a cobori pregurile celulelor combustibile va proveni mai

360 | Provocirile secoluluiXXI

Schimbareaiocului [ 361
abundente de gaze naturale por fi folosite penrru Myers (te)- estecu.deosebireurgenti. io pr"zent,
guvernele
producerea hidrogenului, un combustibil c'orat, far^ a din lumea industriali forosescir parte banii contri-
afectaclima Pimintului. in final, hidrogenul va fi separat buabililor pentru a.subvengionanigte
-"r" industrii gi
pr".ii.i
din api cu ajutorul energiei regenerabile fwnizati de corporative nedurabile gi nocive. printre
,rr*"ro"r.l"
celulelesolaregi fermele eoliene. exemple citate in cartea de senzagiea lui
Myers , pno"n"
Pe misuri ce tranzigia la economia hidrogenului Subsides,se numiri
9i miliardeie de dolari ptlrir. J.
progreseaz6,,eficienga sa energeticS.o va depigi pe cea a Germania penrru a subvengionatermocentralele
lu cirbuni
petrolului atAt de rapid incAt pAni 9i petrolul ieftin va extrem de diunitoare din valea Ruhrului;
enormele
deveni necompetitiv, gi, deci, nerentabil de a mai fi extras. subvenuii pe care guvernul american le acordi
industriei de
Dupi cum se exprimi Amory gi Hunter Lovins, Epoca de automobile, care a fost o sursi de prosperitate
corporativi
Piatri nu s-a incheiat fiindca oamenii au ramas firi in cea mai mare parte a secolului
XXJ""; s,rbrr"rrgiil"
pietre 94. Epo." Petrolului nu va lua sfArgit fiindci vom "l
acordareagriculturii de oECD, totalizand
tob J
rlmAne firi petrol. Ea va lua sfArgitfiindci vom dezvolta pe an, care sunt pladgi fermierilor pentru
a nu-iu"ri"
produce
tehnologii superioare. hrani, degimilioane de oameni din intreaga
lume s,-,feride
foame; milioanele de dolari oferite
d; Statele Unite
cultivatorilor de tutun pentru a cre$te
o planti care
Politici de ecodesign cavzeaziaboali gi moarte.
Toate acestea sunt cu adevirat nigte
subvengii
Numeroasele proiecte de ecodesign descrise in perverse.Ele sunt fqrry puternice ale
prosperitigii corpt-
paginile precedente of.eri dovezi convingato are cd.tranzigia rative, care trimit piegelor semnale disiorsionate-
subven-
la un viitor durabil nu mai constituie o problema tehnica giile perverse nu sunt recunoscute
ca atare de nici un
sau conceptuala.Ea este o problemi de valori gi voingi guvern din lume. in rimp ce susgininechitatea
gi degradarea
politici. Potrivit la institutului \Torldwatch Institute, mediului, aceleagiguverne descriu acrivitigile
J.rrriil. gi in
politicile necesare susginerii ecodesignului gi trecerii la sprijinul viegii ca fiind neeconomice. Este
timpul ..
surse de energie regenerabile includ ,ur amestec de forme imorale de sprijin guvernamental si
fie.li*irr"r.. "."rr"
concurenli libera de piagi gi reglementare,taxele ecologice Un alt tip de semnale trimis de guverne
piegelor il
corectend distorsiunile piegei;subvenEiitemporare care si constituie impozitele pe care le colecie"zl
il p;;;
suslini intrarea pe piagaa surselorregenerabile;eliminarea aceste semnale sunt mult prea distorsionate.
dirr"_rri
subvengiilormascatepentru surseleconvenlionale"('8). exis.tentde impozite taxeazi.lucrurile pe
care le preguim _
Eliminarea subvengiilor mascate- sau a ,,subvengiilor slujbe, economii, investigii - gi nu pe
ceie recunoscureca
perverse", cum le nume$te conservagionistul Norman nocive - poluare, degradareamediului,
epuizarearesurselor

362 | Provocirile secoluluiXXI Schimbareaiocului 36s

|
 etc. Ca gi subvengiile perverse, aceasraoferi investitorilor
de pe piege informagii inadecvate despre costuri. Esie
necesar si inverslm sistemul: in loc si impozitim
veniturile gi statele de plati, ar trebui si impozitim
resursele,mai alesenergia, gi emisiile de carbon (too).
O astfel de schimbare a sistemului de impozitare - nu.
miti odinioari ,,reformi ecologici a raxelor", gi mai bing
cunoscuti acurn ca ,reorientarea taxelor" ltax shiftingl- fi
strict neutri din punctul de vedere al veniturilor guver. "a
namentale. Aceasta inseamni ci se vor adiuga ta4f,
produselor, formelor de energie, serviciilor gi materialelot
existente,astfel ca pregurile lor si reflecte mai bine cosrurilq
reale,sumeegalescizlndu-se din taxelepe venituri.
Pentru a aveasucces,reorientarea taxelor rebuie si
fie un proces lent gi pe rermen lung, pentru a da noilor
tehnologii gi modele de consum suficient timp ca si se
adapteze; de asemenea,ea trebuie implementati intr-un
mod previzibil, pentru a incurap inovagiile industriale. O
astfel de cre$tere lenri dar conrinui a impozitilrii, va
elimina treptat de pe piagi tehnologiile 9i modelele de
consum nocive gi risipitoare.
O dati cu cregtereapregului la energie,compensati
prin reduceri corespunzitoare ale impozitelor pe venituri,
oamenii se vor orienta in tot mai mare misura de la
maginile convengionalespre cele hibride, vor folosi bici-
cletele gi transponul public Ai vor uruilizain comun magini
pentnr a merge la serviciu. Pe misura ce taxele pe produ-
selepetrochimice gi combustibilii convengionalicresc,din
nou, in paralel cu reduceri compensatorii ale impozitelor
pe venituri, agricultura organici va deveni nu doar ceamai
sinitoasi, ci gi cea mai ieftini metodi de a produce hrani.
364 | Provocirile secoluluiXXI
Reorientarea taxelor va crea stimulente puternice pentru
firme de a adopta strategii de ecodesign, deoarece roare
efectele lor benefice - cre$tereaproductivitigii resurselor,
reducerea poluirii, eliminarea degeurilor, creareade locuri
de munci - vor aveaca rezultat gi reduceri de impozite.
Diverse forme de reorientare a taxelor au fost de
curAnd inigiate in mai multe state europene, printre care
Germania, Italia, Olanda gi girile scandinave.Altele le vor
urma curAnd exemplul. intr-adevir, Jacques Delors, fost
pregedinte al Coniisiei Europene, indeamni guvernele din
intreaga Europi si adopte acestproces. CAnd se va intAmpla
acestlucru, Statele Unite vor fi obligate si procedeze la fel
pentru ca firmele sale sa rimAna competitive, deoarece
reorientarea taxelor va reduce costurile cornpetitorilor lor
europeni, concomitent cu stimulareainovagiilor.
Impozitele plitite de oameni intr-o anumiti socierare
reflecti, in ultimi'instangi, sistemul de valori al acelei
.societigi.Prin urmare, trecereala un sistem de impozitare
care si incuraleze creareade locuri de munci, revitalizarea
comunitagilor locale, conservarea resurselor naturale gi
eliminarea poluirii reflecta valorile esengialeale demniragii
umane gi durabilitigii ecologice, subiacente pri.ncipiilor
ecodesignului gi migcirii mondiale pentru remodelarea
globalizirii. Pe misuri ce ONG-urile din recent formata
societate civila globali conrinui si-gi perfecgioneze
conceptualizarea alternativelor la capiralismul global, iar
comunitatea ecodesignului conrinui si-gi perfecgioneze
principiile, proceselegi tehnologiile, reorientarearaxelor va
fi politica ce va face legitura intre cele doui migciri 9i le va
susgine,deoarecereflectl valorile esengialeimpirtigite de
amAndoui.
Schimbareaiocului | 365
 epilog:
lucrurilecapdti sens
Obiectivul meu in volumul de fagi a fost si dezvolt
un cadru conceptual care si integreze dimensiunile
biologice, cognitive gi sociale ale vielii; un cadru care si ne
permita o abordare sistemicl a unora dintre problemele
critice ale epocii noastre. Analiza sistemelor vii in termenii
a patnr perspective interconectate - formi, materie' Proces
9i semnificagie - face posibili aplicarea unei ingelegeri
unificate a viegii la fenomenele din domeniul material, ca 5i
a celor din domeniul semnificagiei. De exemplu, am vizut
ci reEelelemetabolice din sistemele biologice corespund
unor regele de comunicagii in sistemele sociale; procesele
chimice care produc structurile materiale corespund
proceselor de gAndire care produc structuri semanticel
fluxurile de energie gi materie corespund fluxurilor de
informagii 9i idei.
lln aspect central al acestui mod unificat, sistemic,
de a ingelegeviala, este ci modelul siu fundamental de or-
ganizareil constituie releaua. La toate nivelurile viegii - de
la regelele metabolice din interiorul celulelor la relagiile
trofice din ecosisterne gi regelele de comunicagii din
societigileumane - componentelesistemelorvii sunt legate
intre ele sub formi de regea.Am vizut, in panicular, ci in
Era Informagiei funcEiile gi procesele sociale sunt
organizate tot mai mult in jurul unor regele. Indiferent
daci examinim corporagiile, piegele financiare, mass-media
 sau noile ONG-uri globale, vom constara ci formarea de
regele a devenit un fenomen social imporrant gi o sursi
esen[iali de putere.
Pe misuri ce tnaintim in noul secol, doui sunt
manifestirile care vor avea un impact major asupra
modului de viagi 9i a bunistirii omeniri. Ambele sunt
legate de reEelegi ambele implici tehnologii complet noi.
tlna este ascensiuneacapitalismului global; cealalti este
crearea unor comunitigi durabile bazate pe o culturi
ecologici gi pe practicarea ecodesignului. in timp ce
capitalismul global se preocupi de reEeleleelectronice ale
fluxurilor financiare gi informagionale, ecodesignul se
preocupi de regelele ecologice de fluxuri energ-eticegi
materiale. Scopul economiei globale este si maimalizeze
avulia gi puterea elitelor sale; scopul ecodesignului este si
maximalizeze durabilitatea regeleiviegii.
Abeste doui scenarii - fiecare implicAnd regele
complexe gi tehnologii avansatespeciale- sunt in prezent
in plini coliziune. Am vizut ci formele crrreote
capitalismului global sunt nedurabile ecologic
ai social.
Aga-numita ,piagi globali" este in fapt o regeade magini
programare pebaza principiului fundamental ci obginerea
banilor trebuie si aibi intaietate asupradrepturilor omului,
democragief protecliei mediului gi oriciror alte valori.
Totugi, valorile umane se por schimba; ele nu sunt
legi ale naturii. Aceleagi regele electronice de fluxuri
financiare gi informagionale d.r pilted si aibi incorporate
alte valori. Aspectul critic nu este tehnologia, ci politi.r.
Marea provocare a secolului al XXI-lea va fi schimbarea
sistemului de valori subiacent economiei globale, pentru a-l
face compatibil cu ceringele demnitigii umane gi ale
368 | Conexiuni ascunse
durabilitilii ecologice. intr-adevir, am vizttt ci
procesul
acestade remodelare a globalizirii a inceput deja.
Unul dintre cele mai mari obstacole pe drumul
spre
durabilitate este cre$terea continui a consumurilor
materiale. in pofida tuturor accentelor puse in
noua
economie pe procesarea informagiei, generarea
de cunoa$-
tere gi alte lucruri nemateriale, principalul scop
inovagii esre cregerea prodrrciirritigii, care, in"l "..rto,
ultimi
instangi, spore$te fluxul de bunuri materiale.
chiar daca
Cisco Systems gi alte companii de fnterner gestioneazi
informagii gi cunogtinEede specialitate,firi si fabrice
vreun
produs material, furnizorii gi subcontractorii lor
o fac,
mulgi dintre ei, mai ales in Sud, operAnd cu i*p".t,rri
considerabile asupra mediului. D"pi cum a remarcar
in
mod ambiguu Vandana Shiva, ,,Resurselese deplaseazi
de
la cei siraci citre cei bogali, iar poluarea se deplaseazi
de la
cei bogagicitre cei siraci" (1).
Mai mult, creatorii de software, analigtii financiari,
avocagiininvestitorii bancari gi algi profesionigti
"le care au
devenit_foartebogagiin economia
;,n"mat"riali;, tind sa_gi
etale.zebogigia prinrr-un consum osrentariv. Locuingele
lor
mari, situate in zone rezidengiale suburbane, sunt
tixite de
ultimele gadgeturi, in garajele lor stagioneazi, cite
doua sau
trei magini de persoani. Biologul gi ecologul David
Suzuki
observi ci in ultimi patruzeci de ani, mirimea familiilor
canadiene s-a redus cu 50yo, dar spagiul lor de
locuit s_a
dublat. ,,Fiecare persoani folosegte de patru ori
mai mult
spa!iu", explici Suzuki, ,,fiindci cu tolii cumpirim
atAt de
multe obiecte" (2).
in societateacapitalisti contemporani, valoarea
cen-
trali pe care o reprezinti cAgtigul financiar merge
mini in
Epilog| 3oe
 mAni cu glorificarea consumului material. Un flux adesearigide, Gilmore observi
ci starutul lor de femei este
nesfArgitde mesajepublicitare tntiregte iluzia oamenilor ci rareori pus in cauzd.@.
acumularea de bunuri materiale este calea regali spre Pe lingi binecuroscutele imagini
fericire, scopul insugi al viegii noasrre(3).StateleUnite igi ale masculinitigii
precum forga fizici, durirarea gi
agr"esivitar"", Cihol.""
folosesc pesre ror in lume uriaga purere de care dispun constatat ci in numeroase culturi,
birbaEii ,,"d"r.;r"gi.. ,.rrn
tocmai ca si mengini condigii oprime penrru perpetuareagi in mod rradiEional cei care
expansiunea producAiei. Scopul cenrral al vastului lor ;r;; mai mult decAt
consumi. Autorul subliniazi
ci stravechea
imperiu - coplegitoarea purere militari, gama impre- bitbigiei cu producgia materiall "ro.i"r.- "
frrr"_rr" producEie in
sionanti. de agengii de informagii gi pozigia dominanti in comunitigii:,Am vizut h."f"r"r" rAnduri
gtiingi, tehnologie, mass-mediagi divertismenr - nu esre I:l?t"1 ci sunr
birbagi..adeviragi,,
cei caredrrl *"i mulr decAtiau; ei
extinderea teritoriului, nici promovarea libertagii gi a seryescpe ii
algii. Blrbagii adeviragi sunr generogi,
democragiei, ci asigurarea accesului global la resursele chiar gi
fagi,de greteli" o).
naturale gi a deschideriipiegelor din intreaga lume pentru Cu trecerea timpului s_aprodus
o mutalie in aceasti
produsele lor (u). in consecingi, rerorica politici din imagil:l de la plodu1ia. de'dragul
,ltor", ;;;;
America se deplaseazi rapid de la ,,liberrate" la ,,liber materiali, penrru sine. Birbigi"
sd se misoare in
schimb" gi ,,piegelibere". Fluxul liber de capital gi bunuri termenii deginerii unor bunuri " "l.rrrc
de valoare _ pimint, vite
este echivalar cu idealul inilgitor al libertigii umane, iar sau bani - gi in termenii puterii
asupra altora, mai ales
achizigiile materiale sunt descriseca un drept uman funda- femei gi copii' Aceastaimaline
a fost inririti de asocierea
mental, gi tot mai adeseaca o obligagie. universali a virilitilii .,.,
,,irir"gi"., _ misurati prin fortra
Glorificarea consumului material are ridlcini ideolo- mu$chilor, infiptuiri ,",., nrrmi,
de posesiuni. i":;";;;i;
gice profunde, care depigesccu mulr economia gi politica. moderni, subliniazi Gilmore,
,,miregia. este ror mai mult
Originile sale par si se afle in asocierea universali a misurati prirr avugia materiali:
birbiEiei cu posesiunile materiale in culturile patriarhale. ,,in orice socierare
indusrriali, Omul Mare esre gi
."t *i Uogat, cel mai de
Antropologul David Gilmore a studiat imagini ale mai comperenr ... El are ciin abttde"Ue
birbigiei din intreagalume - ,,ideologiimasculine",cum se ::::^:r:-."1 ."." ."
socretatea vrea sau are nevoie.. (8).
exprimi el - gi a descoperit similitudini intercukurale Asocierea birbigiei cu acumularea
f.rapante(5).Pretutindeni apare ideeaci ,,birbigia adevirati,, de posesiuni se
potrivegre foarte bine cu alte
valori favorizate gi recom_
estediferiti de simpla masculinitatebiologici, ci esreceva pensarein culturile patriarhale _
expansiunea,competigia gi
ce trebuie cucerit. in majoritateaculturilor, arati.Gilmore, o con$tiingi ,,centrati pe obiecte,,.
in cultu ra chinezd
biiegii ,,trebuie si-gi cAgtigedreptul" de a se numi birbagi. tradigionalr' acesreaerau numite
varori yang, flind,asociate
Chiar daci gi femeile sunr judecatedupi srandardesexuale cu latura masculini a naturii
.r*"o'. rq."'pt.
^r;;;;
370 | Conexiuni ascunse
EpilogI szr
 considerate ca intrinsec bune sau rele. Potrivit inlelepciunii a fluxurilor. ltttr-o asemeneaeconomie, materia
parcurge
chineze, valorile yang trebuie echilibrate prin corespon- nigte cicluri conrinue, astfel incAt consumul ner d;
*"r"iii
dentele lor yin, sau feminine - expansiuneaprin conser- prime este drastic redus. Aga cum am vizut, o economie
a
vare, competigia prin cooperare, iar concentrarea pe serviciilor-gi-fluxurilor, sau a emisiilor-zero, este
nu mai
obiecte printr-o concentrare pe relagii. Am argumentat pe
Iarg c5.deplasareain sensul unui asemeneaechilibru este
consistenti cu tranzigia de la glndirea mecanicisti la
gAndireasistemici gi ecologici specificaepocii noastre (10).
Dintre numeroasele migclri de masi actuale care
activeazi pentru schimbiri sociale, migcarea feministi gi
cea ecologisti susgin cele mai profunde mutalii valorice,
prima printr-o redefinire a relaEiilor dintre sexe, cea de a
doua printr-o redefinire a relagiilor dintre oameni gi naturi.
Ambele pot contribui semnificativ la depigirea obsesiei
noastrepentm bunuri materiale.
PunAnd in cauzi, ordinea gi sistemul de valori
patriarhale, migcareafeministi a introdus un nou mod de a
ingelege masculinitatea gi personalitatea, care nu asociazd,
neapirat birbigia cu posesiunilemateriale. La nivelul cel
mai profund, congtiingafeminina sebazeazi pe cunoa$terea extragere a resurselor gi acumulare a produselor
gi
izvoriti din experiengi a femeilor ci viaga sub toate degeurilor, la fluxuri ciclice de materie gi Lnergie;
de la
formele sale este unitari, ci existenga noastri este concentrareape obiecte gi resursenaturale, la concentrarea
intotdeauna inclusl in proceseleciclice ale naturii. (tt)Prin pe servicii gi resurse umane; de la ciutarea fericirii
in
urmare, con$tiinga feministi se concentreazi,pe gasirea posesiunilemareriale, la gisirea ei in relagii de ingrijire
9i
implinirii in nigte relagii afective, in locul acumulirii de afecEiune.Dupi cum afirmi David Suzuki :
bunuri materiale.
Migcarea ecologisti ajunge Ia o pozigie similari Familia,prietenii,comunitatea_ ace$easunt sur_
pornind de la o abordarediferita. Cultura ecologicanece- seleceleimai mari iubiri gi bucurii de careavemparreca
siti o gAndiresistemici - gAndiretn termeni de relagii,con- oameni.Ne vizirim rudele,pistri.m legituracu profesorii
text, modele gi procese - iar ecodesignerii suslin tranzigia nogtri preferagi,glumim cu prietenii. Ne inhimim la
acgiunidificile ca si-i ajuti_mpe algii,salvim nigtebroagte
de Ia o economie a bunurilor la o economie a serviciilor si
sauprotejim o zoni silbatici, gi in toate acesreDrocese

372 | Conexiuni ascunse

Epilog| 323

i
,l
 gisim cea mai mare satisfacgie.Aflim implinire spirituali
in naturi sau ajutAndu-i pe algii. Nici una din aceste
pliceri nu presupunesi consumim lucruri de pe pimAnt,
gi cu toate acesreafiecare oferi un profund sentiment de
implinire. Acestea sunt pliceri complexe gi ele ne aduc
mult mai aproape de fericirea real6 decdt cele simpliste,
cum ar fi o cutie de Coca-Cola,sau o magini noui(r2).
Se pune in mod firesc intreb area: ya fi suficient timp
ca aceasti schimbare profundi de valori si opreasci gi si
inverseze actuala epuizare a resurselor naturale, disparigia
speciilor, poluarea gi schimbarea climei globale? Evolugiile
mengionare in paginile precedenre nu oferi un rispuns clar.
Daci extrapolim spre viiror tendingele actuale tn ceea ce
privegte mediul, perspectivele sunr alarmanre. pe de alta
parte, exista multe semne ci un numir semnificativ, gi
poate decisiv, de oameni gi institugii din tnrreaga lume au
inceput tranzigia spre durabilitate ecologicl. Mulgi dintre
colegii mei din migcarea ecologisti impirtigesc aceasri
viziune,aga cum urmitoarele trei voci, rcprczentative
pentru multe altele, o afirmi explicit (r3).
Cred ci acum existi cAtevasemneclare ci lumea se
apropie de un fel de schimbare de paradigmi in congtiinga
ecologici. intr-un specrru larg Je activitigi, lo..rri gi
institugii, armosfera s-a schimbat apreciabil in ultimi
cAgivaani.
LesterBroann
Sunt mai optimist decAr eram cu cAgiva ani in
urml. Cred c6.viteza gi importanga lucrurilor cire merg
mai bine depigegteviteza gi imponanga lucrurilor care
merg mai riu. IJna din evolugiile cele mai ditiroare de
374 | Conexiuni ascunse
sperangiesrecooperarea dintre Nord gi Sudin socieratea
civili globali. Dispunenede o expertizi.mult mai bogati.
inprezent decAram avur tnainte.
AmoryLooins
Sunt optimisti, deoarece
viala arepropriile salecli
de a evitadisparigia;iar oameniiigi au, gi ei, propriile lor
c5.i.Ei vor ducemai departetradigiaviegii.
VandanaShiva
Cert, tranzilia spre o lume durabili nu va fi ugoari.
Nigte schimbiri graduale nu vor fi suficiente penrnr a
intoarce cursul lucrurilor; avem nevoie de cAtevaprogrese
revolugionare. Sarcina pare coplegitoare, d^, nu este
imposibili. Din perspectivanoului nostru mod de a ingelege
sistemelebiologice gi sociale complexe, am invigat ci nigte
perturbagii semnificative pot si declangezeprocese multiple
de feed-bachcare si duci la emergenla rapidi a unei noi
ordini. Istoria recent;. ne-a aritat cAteva exemple convin-
gitoare de asemenearransformiri dramatice - de la ciderea
Zidului Berlinului gi Revolugia de Catifea din Europa, la
sfArgitulregimului de Aparrheid din Africa de Sud.
Pe de alti parte, insi, teoria complexirigii ne spune
cI acestepuncte de instabilitare por duce mai degrabi la
dezagreglri decAtla progrese. Aga ca, la ce ne putem a$tepra
pentru viitorul omenirii? in opinia mea, rispunsul cel mai
inspirat la aceasti intrebare existengialivine de la una din
figurile cheie ale recenrelor ffansformi.ri sociale dramarice,
marele dramaturg gi om de stat ceh Viclav Havel, care
transformi intrebareaintr-o meditagieasuprasperangei:
Epilog | 37s
 Genul de sperangi la care mi gAndescadesea... o
ingelegin primul rAnd ca pe o stare a mingii, nu o srarea
lumii. Fie avem sperangi in noi, fie nu avem; aceasraesteo
dimensiune a sufletului gi ea nu depinde in mod esengial
de anumite observagii asupra lumii sau evaluiri ale
situaliei ... [Speranga]nu este convingerea ci ceva va
merge bine, ci certitudinea ci ceva are sens,indiferent de note
cum va merge (14).

Prefagir
1. Afirmag,ia care servegreca morto pentru aceasti.
lucrare
a fost ficuti de pregedintele ceh Viclav Harel
in cuvAntul de
deschiderela Conferinla Forum 2OOO,lapraga,
pe 15 octombrie
2000.

Capitolul 1. Natura viefii

1..Urmitoarea relarare a fost inspirati de Luisi (1993)
9i de
o corespondenli, precum discugii stimulatoare
5i cu aurorul.
2. Yezi Capra (1996), pp. 257f1.;vezi pp, 58ff.
9i
3.Y ezi pp. L6- 17.

auronome;vezi Morowitz (1992),p.231.

5.Yezi Morowitz (L992),pp. 59ff..
6. Ibid., pp.66ff.
7.16i d.,p.54.
8. Y ezi Lovelock (t99 L); Capra (1995),pp. 100ff.
9. Morowitz (1992),p. 6.
10. Vezi Neat Tork rimel, ll iulie 1997.
376 | Conexiuni ascunse

i
 11.Luisi (L993). 38.Vezi Gilbert (LgB6).
12.Yezipp.21,-22. 39.Szostak, Barrel9i Luisi (2001).
13.Margulis,comunicare
privati, 1998. 40. Luisi (t998).
14.Yezi,de exemplu,Capra(1996),p. 165. 41.Morowitz (1992).
15.Margulis,comunicare
privati, 1998. 42.Ibid.,p. 154.
Capra (L996),p. 280.
1,6.1,/ezi 43.Ibid., p.44.
17.Margulis (1998a),p. 53. 44.yezi ibid.,pp. tO7_tOB.
18. Sunt excluse din aceastl producAie componente 45.Ibid., pp.t74_175.
primare ca oxigenul, apa gi bioxidul de carbon, precum gi 46.Ibid., pp.92_93.
moleculelede hrani careintri in celuli. 47.Yezip. 29.
19.Y ezi Capra(1996),pp. 97ff.. 48.YeziMorowitz (lgg2),p. 154.
20.YeziLuisi(1993). 49.Ibid.,p. 9.
21.rbid. 50.Ibid.,p. 96.
22.rbid. 51.Luisi (t9939i 1996).
23.Y eziMorowitz (1992),p. 99. 52.yezi Fischer,Oberholzer Luisi
9i (2OOO).
24.YeziCapra(1995), p. 165. 53.y ezi Morowitz (tgg2),pp. tZ
e_V).
25.Yezi Capra (1996), p. L32. Luigi Luisi,
:1. li., privati, ianuarie,2000.
25.Goodwin (1994),Stewart(1998). -co*rnli"r.
Capra(1996), pp.
lS. lezi 38_89, pp.tZ tf
27.Stewart(1998), p. xii. 55.Morowitz (t992),p. t7t .
29.Yezi p. 171 pentru o discugiemai largi a determi- 57.Yeziibid., pp. 119ff:
nismului genedc. 58.Ibid.,p.137,p.L7L.
29.Margulis,comunicare privati, 1998. 59.Ibid.,p. 88.
30.YeziCapra(1996), pp. 86ff. 60.yezi Capra(1996),pp.228tf:
31.Esteinteresant de observatci termenul,complexitate" 61. Totugi, cercetiri recenrein genetici
par si indice ci
derivi etimologicdin verbul latin cornplecti(,,aimpleti laoldti") rata muraliilor nu esre o chestiune
ie hazard pur, ci esre
gi din substantivulcotnplexas("regea"). Astfel, ideeade nelini- regularizatidercgeaua epigenetici pp. 166_167.
aritate - o reiea de fire impletite intre ele - se afli la originea 62.Margulis(1998b). "..l.rl.i; ".ri
semnificalie >rivati,199g.
"complexitilii*.
32.BrianGoodwin,comunicare privati, 1998.
33.Y ezi Capra(1996),p. 86. 23jff:
34.YeziMargulis9i Sagan(1995), p.57. "ree3).
pp.45ffi
35. Luisi (1993).
36.Yezi Capra(1996),pp.92-94.
37.YeziGesteland, Cechgi Atkins (1999). 69.Margulis(1998a),
p. 8.

378 | Conexiuni ascunse

NoteI szl
 Capitolul 2. Minte gi congtiingi 31,.YeziVarela9.a.(1991),SheargiJevning(1999).
32.Penrose(1999);vezi9i Penrose(1994).
1.Revonsuo9i Karnppinen(L994), p.5.
33.Edelman(1992),p. 2tt.
2.Yezi Capra(1996),pp.96-97Sipp.l73-174.
34.Yezi,e.g.,Searle(1984),Edelman(1992),Searle(1995),
3. Y ezi ibid, pp. 266ff:
Varela(1996a).
4.Yezi Capra(t982),pp. 169-170.
35.Varela(1995),Tononi 9i Edelman(1998).
5.YeziVarela(L996a), Tononi gi Edelman(1998).
36.Tononi 9i Edelman(1998).
6.Yezi, e.g., Crick (1994),Dennett (199L),Edelman
37. Y ezi Varela(1995); vezi gi Capta(1996), pp. 292-293.
(1989),Penrose$99a);fuarnal of Consciousness vols. 1-6,
Studies,
38.Vezi Varela(1995b).
1994-1999; Tucson II Conference, .Toward a Science of Cons-
39.Y ezi Varela(1996a),Varela(1999).
ciousnesso,Tucson, Arizona,l3-L7 aprilie.
40.YeziTononi gi Edelman(1998).
7. Y ezi Edelman(1992),pp. 122-123.
4I.Yezi Edelman(1989),Edelman(1992).
8.Veziibid.,p. 112.
g.YeziSearle 42.Yezip. 38;vezi alsoCapra(1996),pp.257ff-
(1995).
43.Nifiez (1997).
10.Vezi Chalmers(1995).
44.Maturana(1970),Maturanagi Varela(L984, pp.205ff..;
LI.Yezi Capra(1996),pp.24ff.:
vezigi Capra(1996),pp.287ff..
12.Yarela(1999).
45.Yezip.35.
13.YeziVarela9i Shear(1999).
46.Y ezi Maturana(1995).
14.Vezi ibid.
47.Maturana(1998).
t5. Y ezi Varela(1996a).
48.Maturanagi Varela(1987),p. 245.
t6.Yezi Churchland9i Sejnowski(1992), Crick (1994).
49.Fouts (1997).
17.Crick(99a),p.3.
50.Ibid.,p. 57.
18.Searle(1995).
5L.Yezi \(ilson gi Reeder(1993).
Lg.Yeziibid.,Varela(I996a).
52.Y ezi Fouts(1992),p. 355.
20.Dennett(1991).
53.Ibid.,p. 85.
21.Y eziEdelman(1992),pp. 220ff.:
54.Y ezi ibid., pp. 7 4ff..
22.YeziMcGinn (1999).
55.Ibid., pp.72,88.
23.Yarela(1996a).
55.Ibid., pp. 302-303.
24.Capra(1988), p. 138.
57.Yeziibid.,p. 191.
25.loumal of Consciousnesr vol. 5, no. 2-3, L999.
Studies,
58.Kimura (L976),vezi Iverson9i Thelen (L999).
26.Y ezi Vermersch (L999).
59.Fouts(1997),pp.190-191.
27.Yeziibid.
60.Yeziibid., pp. 193-195.
28.Y ezi Varela(1996a),D epraz (1999).
6L.Yeziibid., pp. 184ff.
29.Y ezi Shear9iJevning(1999).
62.Ibid.,p. 192.
30.YeziVdlace (1999).

380 | Conexiuni ascunse Note | 381

,I
 63.Ibid.,p. 197. 6. Yezi,de exemplu,lVindelband(1901),pp. l39ff.
64.Yezi Johnson (1987),Lakoff (1987),Varela 9.a.(1991)' 7. Pentru un rezumarconcisal teoriei socialea secolului
Lakoff Johnson(1999).
gi al XXJea, vezi Baen (1998),pe carese bazeazl,in mare misuri.
65.Lakoff giJohnson(1999)' paginileurmiroare.
66.Ibid.,p. 4. 8. Yezip.82.
67.Yezi Lakoff (1987). 9.YeziBaen(1998), pp.92f.f
.
68.Y ezi ibid., pp. 24ff. 10.Veziibid.,pp.103-104.
59.Lakoff giJohnson(1999),pp. 34-35. 11.Ibid.,pp. Baff..
70.Y eziibid.,pp. 380-381. t2.Yezi,e.g.,Held (1990).
7I.Yeziibid.,pp.45ff t3. Yezi Capra(1996),pp. 2tL-212.
72.Yeziibid.,p.46. L4.Yezi Luhmann (1990);vezi gi Medd (2OOO) pentnr o
73.Yeziibid.,pp. 60ff. prezentarepe larg i teoriei lui Luhmann.
74.Ibid,p.3. 15.Vezip. 108.
75.Ibid.,p.551. 16.Luhmann(1990).
76. Seade (1995). 17.Yezi Searle(1984) , pp.95If.
77. Lakoff.9iJohnson(L999),p. 4. 18.Vezip. 35.
78.Yezipp.9-10. 19.Y eziVilliams (1981).
79.Yezipp.36-37.
80.Steindl-Rast (1990).
(L99I),pp. L4-15.
81.Vezi Capra9i Sreindl-Rasr

Capitolul 3. Realitateasociali
22.Yezi David Steindl-Rastin Capra gi Steindl_Rast
1. Vezi Capra(1996),pp. t57ff.. (r99r),p. 190.
2. A:pauigiagi rafinareaconceptuluide tipar dnorganizare
e
23.Galbraith,ref.20.
fost un element crucial in dezvoltarea gAndirii sistemice.
24. Citat in Lukes(1986),
p.28.
Maturana gi Varela, in teoria lor despreautopoiezl, au ficut o
25.lbid.,p.62.
distincgieclari intre organizareagi structuraunui sistem viu;
Prigogine a creat termenul de ,,structurddisipativl" pentru a
caracterizafizica gi chimia sistemelordeschisecare opereazi
departede echilibru.YeziCapra(1995),pp. L7f.f.., p.98,pp.88-89.
3.Yezipp.9-10. 27. Castells,comunicareprivatd,1999.
4.Yezi Seade (1984),p.79.
28.Yezi p. 59.
5. ii sunt recunoscitorlui Otto Scharmerci mi-a atras 29.Yezip.35.
atenliaasupraacestuiasPect.

382 | Conexiuni ascunse NoteI sss

I
 30. Vezi, de exemplu,Fischer (1985).
31. Castells (2000b); penrru referiri la definigii
aparginlnd lui Harvey Brooks gi Daniel Bell, vezi Casrells (1
P . 30.
32.Yezip.58.
33.Yezi Capra(1996),p.29.
34.Yezi Kr anzberggi Pursell(1967).
35.YeziMorgan(1998),pp.270ff.
36.Yezi Ellul (195a),\Tiuner (1977),Mander
Postman(1992).
3T.Kranzbere giPursell(1967), p. Lt.
Capitolul 4. Viafi 9i conducerein organizalii
1.Yezip.242.
2.Yezi \flheatleygi Kellner-Rogers
(1998).
3. Modul meu de a ingelegenatura organizagiilorumanc
relevanla viziunii sistemice despre viagi, pentru schi
organizagionali, a fost modelat decisiv prin colaborarea exti
cu Margaret u(/heatley gi Myron Kellner-Rogers, impreuni
care am condus o serie de seminarii despre sistemele cu
organizarela Sundance,Utah, in perioada 1996-1997.
4.Yezip. I0.
5. $Theatley
9iKellner-Rogers (1998).
6.YeziCastells (L995),p. L7;vezi9ip. 114.
7.Yezi Chawlagi Renesch(L995),Nonaka gi
(L995),Davenpon gi Prusak(2000).
8. Vezipp. 129ip.35.
9. Vezip. 88.
10.Vezi de Geus(L997a), p. L54.
11.Block(1993), p. 5.
12.Morgan(1998), p. xi.
t3. Yezi Capra (1982);Capra(1996),p. L9/I
14.YeziMorgan(1998), p.2L/I
L5.Morgan(1998), pp.27-28.
384 | Conexiuni ascunse
l
16.Senge(1996); vezisi Senge(tllO).
17.Senge(1996).
18.Ibid.
19.De Geus(1992a).
20.Yeziibid.,p. 9.
2l.Ibid.,p.21.
22.Ibid., p. 18.Estefoane regretabilci Shell,dupi cAtese
l)are, acordatfoane pugini atenlieacestorindemnurivenite din
a
paneaunuia dintre membrii conduceriisale.Dupi extra4iile de
petroldin Nigeriade la inceputulanilor '90,cu efectedezastruoase
pentrumediugi, ulterior, execuliatragici a lui Ken Sare\fliwa 9i a
lltor opt luptitori Ogoni pentru libertate,a avut loc o investigagie
independenti condusi de profesonrl Claude Ak6, director al
Centerfor AdvancedSocid Studiesdin Nigeria.Conform lui Ak6,
Shella continuatsi afigezeaceeapi atitudi4einsensibili9i aroganti
tipici pentrucompaniilepetroliferemultinagionale; Ak6 spuneci a
fost nedumerit de cultura corporativi a cornPa4iilor Petrc'
liere.,,Sincersi fiu", a declaratel, .m-ap fi a5teptatdin partea
luiShellla o straregiecorporativi mult mai sofisticati"@Iancbester
GuardianlVeekly,17decembrie1995).
23.Yezip.82.
24.Yezi Business J. Veek,L3sepqembrie 1999.
25.YeziCohen9i Rai (2000).
26.Yezip.216.
27. Y ezi \Ufellman(1999).
28.Castells(1996);vezi9i p. 131.
29.Wenger(1996).
30.Venger(1998), p.72/I
31.Vezip. 85.
32.DeGeus(1997b)
33.Venger (1998),p. 6.
34.ii sunt recunoscitor lui Angelika SiegmundPentru
discugiiextinsepe aceastiteml.
Note | 38s
 35.Trebuie observar,insi, ci nu roate regeleleinformale
62. Siegmund,comunicareprivati, iulie, 2000.
sunt fluide gi auto-generatoare. De exemplu, bine-cunoscutele 63.De Geus(1997a) , p. 57.
regele boys" sunt structuri patriarhaleinformale, uneori
"old 64. Yezi TbeEconornkt,22 hiie 2OOO.
extrem de rigide gi care por si exercite o putere consi-
65.Yezi,de exemplu,petzinger(L999).
derabili. CAndvorbesc, in paragraf.ele urmiroare, d.rpr. Dsrnrc- 65.YeziCastells(I996)rvezi 9ip. 135.
ruri informde", mi refer la regelelede comunicagiicu auto_
Benerare continui, saula comunitigilede practici.
Capitolul 5. Refelelecapitalismului global
36.Yezi t$/heatley9i Kellner-Rogers(1998).
37.Yezip.36. 1. Mander 9i Goldsmith (t996).
38.tUfheatleygi Kellner-Rogers(1998). 2. Castells(t996).
39.Yezi Capra(1996),pp. 34-35. 3. Ibid.,p. 4.
40.Vezi p. 88. 4. Castells(t996-1998).
41.Tuomi (1999). 5. Giddens(1996).
42.YeziNonaka9i Takeuchi(L995). 6.Yezi Castells(1998),pp. aff.
43.Nonaka gi Takeuchi(1995),p. 59. 7'lbid., p.338.
44.Y ezi Tuomi (1999),pp. 3231f . 8. Hutton 9i Giddens(2000).
45.Yezi \Winogradgi Flores(199L),pp. fi7ff. 9. V6cdv Havel, remarci in dmpul discuEiilorde la Forum
46.Yezip. 51. 2000,10-13octombrie1999.
4T.Vheatley(2001). I0. Yezi p. tt9.
48.\Theatley(L99n. ll. Y ezi Castells(1996),pp. 40ff.
49.Yezip.t3. 12.Yezi Capra(1996),pp. 5tff .
50.Quotedin Capra(1983),p. 20. 13.YeziAbbate(1999).
51.Yezr Capra(1975). t4. Y ezi Himanen(2001).
52.Proust (1921). 15.Yezi Capra(1982),pp.2tttf..
53.Yezip.91. 16.Yezi Castells(t996), pp. L8-22;Castells(2OOOa).
54.YeziCapra(2000). 17.Castells(1996),pp. 434435.
55.Vezi p. 65. 18.Castells 0998),p.341.
56.Yezi pp.72-73. 19.Giddensin Hunon 9i Giddens(2000),p. 10.
57.Ii sunt recunoscitorlui Monen Flataupentru discugii 20.Y ezi Castells(2000a).
extinsepe aceastitemi. 21.Ibid.
58.t$flheatley(1997). 22. Y eziVolcker (2000).
59.Yezrp- 64. 23.YeziFauxgi Mishel(2000).
60.tU(heatley gi Kellner-Rogers(1998). 24. Volcker (2000).
51.De Geus(1992b). 25. Castells,comunicareprivati, 2000.
26.Kuttner (2000).
386 | Conexiuni ascunse
tttoteI saz
 27.Castells(2000a). 57.Manuel Castells,comunicareprivati., 1999.
28.Yezip.214. 58.Vezi Cepra(t982), pp. 279-280.
29.Yezi p. t26. 59.Yezi Capra(t996),p. 35.
30.Vezi Castells(1996),pp. 474-475. 60.Y ezi Castells(1996),pp. 327ff..
31.Castells(1996),p. 476. 51.Vezi p. 85.
32.YeziCastells(1998),pp.70ff. 52.Castells(1996),p. 329.
33.rrNOP(ree6). 63.Mcluhan (1964).
34.Yezi UNOP (1999). 64.YeziDanner(2000).
35.YeziCastells(1998),pp. 130-131. 65.YeziCastells(t996),p.334.
36.Y ezi Castells(2000a). 66.Yezip.111.
32.Castells(1998), p.74. 67. Y ezi Castells(1996),pp. 339-340.
38.Vezi ibid.,pp. 164-165. 68.Castells,comunicareprivati, 1999.
69.Y ezi Schiller(2000).
39.YeziCapra(1982), p.225.
70.Yezi p. 53.
4O.YeziBrown 9.a.(2001)gi raponurile anude prece-
71.Castells (t996),p.37t.
dente;vezi gi Gore (L992),Hawken (1993).
72.Yeziibid,.,p.476.
41. Gore (1992).1
73.Castells(1998),p. 348.
42.Goldsmith(1996).
74.GeorgeSoros,remarcila Forum 2OOO,praga, octom_
43.Vezi ibid. .
brie I999;vezigi Soros(1998).
44.YeziShiva(2000).
75.Castells(2000a).
4s.Ibid.
76.Yezi p. 226.
45.Gol&mith (1e96).
47.rbid.
Capitolul 6. Biotehnologiala riscruce
48.Yezi Castells(19,96),pp. 469ff.
49.Y eziCastells(1998),pp. 346-347. t.Yezi p. 12.
50.AcelagiIucru se poarespunedesprenoul fenomenal 2. Keller (2000).
terorismului internagional,agacum au aritat in mod dramatic 3. Ho (1998a),p.L9; vezi 9i Holdrege (1996)pentru o
.
atacurileimpotriva StatelorUnite de la 11 septembrie2OOl;vezi introducerefoarte bine scrisi in generici ingineriagenetici.
9i
Zunes(2001). 4. Yezi Capra(1982),pp. 116ff.
51.Ibid.,pp.I66ff. 5. Yezi Ho (998a), pp.42ff..
52.Ibid.,p.174. 6. YeziMargulisgi Sagan(L986),pp. 89_90.
53.Ibid., pp.179-t80. 7. Ho (1998a),pp. L46If..
54.Ibid., pp. 330ff. 8. Y ezi Sci.ence,
6 iunie 1975; pp. 99 Lff.
9. Degi aceste animale au fost create prin manipulare
ss.Ibid.,p. 310.
genetici gi nu prin reproducere sexuali, ele nu sunt clone in
56.YeziKorten(1995)9i Korten (L999).
sensulstrict al termenului; vezi p. LB4.

38E I Conexiuni ascunse NoteI sal

 10.Vezi Altieri (2000b). 42.Yezi ibid.,pp. 90fi
ll.Yezi p. I97. 43.Yezi Strohman(1997)-
12.Ho (1998a), pp. l4ff.. 44.Yezi, de exemplu,Kauffman (lgg5), Stewan
l3.Yezi NeatYork Timer,13februarie2001. 099g),
Sole9i Goodwin (2000).
t4.Yeziibid. 45.Yezi Capra(L996),p.26.
15.Nature,15 February200L;Scicnce, 16februarie2001. 46.YeziKeller (2000),pp. tt2-13.
16.Keller (2000),p. 138. 47.Ibid.,pp.103ff.
17.Biley, citat in Keller (2000),pp.t29-t30. 48.Yeziibid.,pp. 11lff.
18.O geni consti dintr-o secvengide elemenrenumite 49.Dawkins (1976).
,nucleotide', de-alungul unei carenea dublei spiraleADN; vezi, 50.Keller (2000),p. 115;vezi gi Goodwin (tgg4),pp.29ff.,
deexemplu,Holdrege(L996),p.74. pentru o discugiecritici asuprametaforei egoisre".
19.Keller (2000),p. la. "genei
51.li sunt recunoscirorlui Brian Good*in-pentru discu;ii
20.Yeziibid.,pp. 25ff. clarificatoarepe aceastiteme.
2l.Yeziibid., p.27. 52.Vezi Capra (1996),pp. L2Bff.,penrru o scurti intro-
22.[bid,.,p.31. ducerein limbajul maremarical teoriei complexitigii.
23.Yeziibid.,pp. 32ff. 53.Gelban (1998).
24.Ibid.,p.34. 54.Keller (2000),p. 9.
25.Y ed Capra(1996),pp.224-225. 55.Holdrege (1996),pp. tt6-tt7.
26.Shapiro(1999). 56.Yeziibid., pp. 109ff.
27. Yezi p. 3Q. 57.Ehrenfeld(1997).
28.Yezip.34. 58.Strohman(1997).
29.McClintock (1983). 59.\(eatherall(1998).
30.Vezi'!tr/atson (1958). 60.Vezi Landergi Schork (1994).
31.Qiotedin Keller (2000),p. 54. 6l.Yezi Ho (1998a), p. 190.
32.Ho (1998a),p.99. 62.Keller (2000),p. 63.
33.Strohman(1994. 63.Strohman(1997).
34.YeiKeller (2000),pp. 59ff. 54.Ho (1998a), p. 35.
35.Y eziBaltimore(2001). 65.In sensstricr, termenul ,cloni" se referi la unul sau
36.YeziKeller(2000),p. 61. mai multe organismederivatedintr-un singurpirinte prin repro,
37.Ibid.,p. 63. -.ulturi
ducere asexuari, cum se intimpll intr-o puri de
38.Veziibid., pp. 64ff. bacterii.Cu excepgiadeosebirilor ceuz^tede mutagii,togi mem_
39.Ibid.,p.57. brii unei clone sunr identici genericcu pirintele.
40.Veziibid.,p. 100. 66. Lewontin (1997).
4L.Yeziibid.,pp. 55ff. 67.rbid.

390 | Conexiuni ascunse

Note I slt
 68.YeziHo (1998a), pp.174-t75. 96.Bardocz(2001).
69.De exemplu,structurilecelularecunoscure subnumele 97.Meadows(1999).
de mitocondrii (.centraleleenergerice< ale celulei) conlin pro- 98.Vezi Altieri (2000b).
priul lor material geneticAi se reproduceindependentde restul 99.YeziShiva(2000).
celulei;vezi Capra(1996),p.231.Genelelor sunt implicatein 100.VeziShiva(2001).
producereaunor enzimeesengiale. 101.VeziSteinbrecher (1998).
70.Y ezi Lewontin (1997). 102.Y ezi Altieri (2000b).
TI.YeziHo (1998a), p.179. 103.Losey9.a.(1999).
72.Yeziibid.,pp. 180-181. 104.Yezi Altieri (2000b).
73.Yezi Capra(1982),pp.253ff. 105.Vezi Ho (1998b), Altieri (2OOOb).
74.Ehrenf.eld (199D. 105.Stanleyg.a.(1999).
75.YeziAltieri gi Rosset(1999). 107.Ehrenfeld(1997).
T6.YeziSimms(1999). 108.Vezi Altieri 9i Rosser(L999).
77.Yezi GuardianV/ichb,p. 13,iunie 1999. 109.Shiva(2000).
78.Vezi ibid, 110.Veziibid.
79. Ahieri gi Rosset(L999). TLL.Yezip.L87.
80.Lappe,Collins9i Rosset(1993). lL2. Y eziMooney(1988).
81.Vezi Simms(1999). LI3. Y ezi Ho (1998a),p. 26.
82.Altieri (2000a). lI4.YeziShiva (1997).
83.Vezi Alderi 9i Rosset(1999). 115.Shiva(2000).
84.Simms(1999). LI6.Yezip.226.
85.Vezi Jackson(1985),Altieri (1995);vezi gi Mollison Ll7.Yezi Ho (1998a), pp.246ff.;Simms{tggg).
(1ee1). 118.Vezip.232.
86.Yezi Capra(1996),pp. 2981f.. 119.Benyus(1997).
87.YeziHawken,Lovinsgi Lovins(L999), p.205. 120.Strohman(1997).
88.Vezi Norberg-Hodge,Merriffeld 9i Gorelick (2000). t2L.Yezip.176,
89.Y ezi Halweil (2000).
, 90.Vezi Altieri 9i Uphoff (1999);vezi gi pretty gi Hine Capitolul Z. Schimbareaiocului
(2ooo). l.Yezi Brown9.a.(2001).
91.Citatin Altieri 9iUphoff(1999). 2.Yezi Hawken,Lovins9i Lovins(1999),p.3.
e2.Ibid. 3. Quoted in Brown 9.a.(2001),p.lO; vezi McKibben
93.Altieri (2000a). 9i
(2001).
94.Y ezi Altieri (2000b). 4.Yezi ibid.,pp. xvii-xviii 9i pp. 1Off.
95.Yezipp.159-160. S-Yezi Neu Yorh Times,19 august2000.

392 | Conexiuni ascunse NoteI lls

 6.YeziBrownI.a.(2001), p. 10. 36.Yezip. 156.
7.Yezi Capra(t982),p.277. 32.Varkentin gi Mingst(2000).
8. VeziBrown g.a.(2001),p. xviii gi pp. 10-11. 38.Castells(1998),pp.352-353.
9.Yeziibid.,pp. 123ff. 39.Debi Barker, IFG, comunicareprivati, octombrie,
10.Vezi ibid., p. 137. 200t.
11.JanetAbramovitzin Brown 9.a.(2001),pp. 123-24. 40.Yezip. 1079i p. 151.
12.YeziBrown9.a.(2001), pp.4-5. 41.Robbins(2001), p. 380.
13.Yezip. 156. 42.Yezi,e.g., MonsanroFi[es",numir specioJ
aI The
t4.Yezip. 135. "The
Ecologist,septembrie/octombrie,1998.
15.Yezi Castells(2000a). 43.Robbins(2001),pp.372ff.;vezigi Tokar (2001).
L6.Yezi Barker gi Mander (L999),Vallach gi Sforza 44.YeziRobbins(2001), p.374.
(2000. 45. lVall SneetJoarnal, T ianuarie 2OOO.
tT.Yezip.147. 45.Brown (1981).
18.Vezi Henderson(L999),pp.35ff. 47.Vorld Commissionon Environmentgi Development
Ig.Yezi Guardianuteekly,1-7 februarie200t. (te87).
20.Yezip. L29. 48.Yezi p. 214.
2L.Y ezi Capragi Steindl-Rast (L991),pp. 16-17. 49.Yezi Orc (7992);Capra(1996),pp.297 ff.; Callenbach
22.Y eziUnion of InternationalAssociations, www.uia.orgl (1ee8).
vezigi Union of InternationalAssociations Q000/2001). 50.YeziBarlow9i Crabtree(2OOO).
23.Yezi,e.g.,Barker9i Mander(1999). 51.Benyus(t997),p.2.
24.YeziHawken(2000). 52.Yeilp.120.
25.Hawken(2000).
53.YeziHawken (I993),McDonough9i Braungan(1998).
26.Citat in ibid.
54.YeziPauli(1996).
27. YeziKhor (199912000).
Si.Yezi Pauli (2000); vezi gi website-ul ZERI,
28.Y ezi Global Trade Watch,www.tradewatch. org.
www.zeri.org.
29.Guardianueekly,8-14februarie2001.
56.Yezi p. t4L.
30.Yezip.148.
57.Y ezi websire-ulZERI, www.zeri.org.
31.Castells(1997),pp.35aff.
5E-McDonoughgi Braungan(1998).
32.Yezip. I32.
5e.Ibid.
33.\flarkentin gi Mingst (2000).
60.Yez,iBrown(1999).
34. Citat in \il/arkentingi Mingst (2000).
6t.Yezi Flawken,Lovinsgi Lovins (1999),pp.1g5-g6.
35.Este interesant de notat ci aceasti noui formi a
discursuluipolitic a fost introdusi de Verzii din Germaniala 62.Hawken (1993),p. 68.
inceputul anilor '80, cAndau venit pentru prima dati la putere; 63.YeziMcDonough9i Braungart(L99g);vezi gi Hawken,
veziCapragi Spretnak(1984), p. xiv. Lovins gi Lovins (1999),pp. t6ff..

394 | Conexiuni ascunse NoteI s9s


64.Yezi Anderson (1998); vezi 5i Hawken, Lovins gi
Lovins (1999), pp.L39-l4L -
65.Y ezi website'ul Canon' w-w-w.canon'com'
66.Y ezi website-ul grupului Fiat, www'fiat grouP'com'
67.YeziFlawken, Lovins gi Lovins (1999),pp' ll-t2'
6S.YeziGardner 9i SamPat(1998)'
69. Hawken, Lovins 9i Lovins (I999),pp' 10-12'
70. Yeziibid., PP. 94ff.
71. McDonough gi Braungrt (1998)'
72.Yezi Hawken, Lovins 9i Lovins (1999), P'94,
pp.102-103;vezi gi Orr (2001).
73.Yezi p. 147mai sus.
T4.YeziRegister gi Peeks(1997),Register(2001)'
75. Newman gi Kenworthy (1993);vezi 9i Jeff Kenworthy,
Building gi TransPortation Around the Vorld", in
"City
Register gi Peeks (1997).
76. Y e z i P .2 5 4 .
77'Dunn (2001).
78. Y ezi CaPta (1982), PP- 242ff'
79. Citat ibid., P. 400.
80. Citat in Hawken, Lovins 9i Lovins (1999),p;249'
81.Vezi Dunn (2001).
82.Yezi Hawken, Lovins 9i Lovins (1999),pp' 247-248'
83. Vezi CaPra(1982),PP. 403ff'
}4.Yezi ,,The Future of Fuel Cells", Special Repon,
ScientificAmerican, iulie, 1999.
85. Vezi Lamb (1999),Dunn (2001)'
86. Vezi Dunn (2001).
ST.YeziHawken, Lovins 9i Lovins (1999),p'2a'
88. Vezi ibid-, PP.22fl
89.Ibid., pp.35-37'Independenla de petrolul OPEC ar
permite Sratelor unite si-gi modifice radical politica externi in
i.gi,rrr." Orientului Mijlociu, care este' in prezent, dirijati de
p.i."pgi" petrolului ca o ,,resursistrategici" necesari'O mutalie
396 | Conexiuni ascunse
de la actuala politici orientati spre resurse ar schimba semni-
ficativ condigiile subiacente recenrului val de terorism inter-
nagional. Prin urmare, o politici energetici bazatb,pe surse de
energie regenerabile gi pe conservare este imperativi nu doar
pentru trecerea la sustenabilitate ecologici, ci trebuie considerati
gi ca vitali pentru securirareanagionali a Americii; vezi Capra
(2001).
90. Lovins 9.a.(1995).
9t.Yezi Lovins 9i Lovins (2001).
92. Y ezi www.hypercar.com.
93. Tlte tVall Streettournal, g ianuarie 2001.
94.YeziDenner gi Evans (2000.
95.Yezi Hawken, Lovins gi Lovins (1999),p.34.
96. Ibid., pp.36-37.
97. Lovins 9i Lovins (2001).
98. Dunn (2001).
99. Myers (1998).
100.Vezi Hawken (1993),pp.169 ff..,Daly (t995).
Epilog: Lucrurile capiti sens
1. Vandana Shiva,citati la p. t47.
2. Suzuki (2000.
3.Yezi Dominguez pi Robin (1999).
4.YeziRamonet (2000).
5. Gilmore (1990).
5. in mod curios, Gilmore nu menlion eazi. faptul, larg
dezbitut in literatura feministi, ci nu esrenevoie ca femeile si-gi
demonstreze feminitatea, dati fiind capacitatealor de a nagre
copii, care in culturile prepatriarhalea fost perceputi ca o purere
transform atoarecoplegitoare; v ezi, de exemplu, Rich (I977).
T.Gilmore (1990), p.229.Totugi, psihologul Vera van
Aaken atragearenlia ci, in culturile patriarhale,definigiamasculi-
nitigi in termenii calitigilor rizboinice are prioritate in faga
definigiei in termenii unei producgii materiale generoase gi
Nore | 397
 Gilmgre tinde si subaprecieze suferingeleimpusecomunitigii de
idealulrizboinicului; vezi van Aaken (2OOO),p.749.
8. Gilmore(1990),p. 110.
9.Yezi Capra(1982),pp. 36ff.
10.Yezi Capre,(1996),pp. 3ff.
Lt. Yezi Spretnak(1981).
12.Suzukigi Dressel(L999),pp.263-264.
13.Brown (L999);Lovins, comunicareprivatl,,mai 2001; bibliografie
Shiva,comunicareprivati, februarie2001.
14.Havel0990),p. 181.
AAKEN, Vrne VeN. llLinnlicbe Geanh
fMale Viotence]patmos,
Diisseldorf,Germany,2000.
ABBATE,JeNrr. InventingtbeIntemet.
MIT press,1999.
ALTIERT,Mtcurr. Agroecologt.Vestview press,
Boulder,Colo.,
1995.
ALTIERT,MIGUEL. lilfill Not Feed
"Biotech the ,l{orLd,. san
FtanciscoCbronicle, 30 March 2OOOa.
ALTTERT, Mtcwr. Ecologi".alImpactsof TransgenicCrops
-The
on Agroecosysrem Health.. Eroryrtr* Heaitb, ?,
no. 1,marrie2OOOb. "ol.
AITIERI, Mrcutr and...pETrnRossET.
lil7hv
"Ten Reasons
Biotechnology rufill nor Ensure F#;";;;;;r;;;
the Environment and Reducepoverty
rDforld".Agbioforum,vol.2, i" ,fr. fj."Jffi
_ nr. 3 & +i tggg.
ALTreRr, Mrcuer and NonveN
UpHor. Report of Bettagio
confirence on sustainabre Agriculture.
cornel Inter_
national Institute for Food, igriculture
O.Jof_
ment,1999. "rrd
ANDrnsoN, Rllv. Mil_CourseCorrection. peregrinzilla
press,
Atlanta" Ga., 199g.
BAERT,PATRTCK. SocialTheoryin the Tuenticth Century.
York Universitypress,1-99g. New
BALTIMoRE, DAVID-
oOur genome rinveiled* Nature,
15februarie2001.
BARDoCZ, SuseN. panel discussion
at conference on
.Technology& Globalization".Inrernational
Forum on
398 | Conexiuni ascunse Globalization,New york City, f.ir""rr.
zOOf.
 BARKER, DEBI, AND JERRYMANDER. ,,Invisible Governmenr".
CApRA, Fnrryor and Dnuo STETNDL_RAST. Belongingto the
International Forum on Globalization, octombrie L999.
Unioerse.Harper, SanFrancisco, 1991.
BARro\fl, ZENoue, AND MARGo CRABTREE(eds.).Ecoliteraqt:
CAIRA, FRTTJoFand GtrNTsR pAULr (eds). SteeringBusiness
Mapping the Tenain. Center for Ecoliteracy, Berkeley,
ToanardSusainability.United Nations University press.
Calif., 2000.
Tokyo,1995.
BENyus, JANINE. Biom irnicry. Mo r r ow, New york, 1992.
CnsTpt.rs,MANUEL.TbeInformationAge,vol. L, The Riseof the
BLocK, PETER. Steuardsbip. Berrett-Koehler, San Francisco, Netuork Society, Blackwell,1996.
t993.
CesTr,tl.s, Meuuer. TheInformationAge, vol. 2, Tbepower
BRo\rN, LEstpn. Building a Susuinable Society.Norron, New
of
Identity.Blackwell,Londra, L997.
York, 1981. CASTELLS,MANUEL. Information Age, vol. 3, End of
BRo\rN, LESTER. the Threshold", in Vforld lVatch -The
Millennium. Blackwell,
"Crossing Londra, 199g.
Magazine.\(orldwatch Institute, Washington, D.C., 1999.
CAsTEtLs, MnNusL.
BRolrN, LESTERet aJ,.State of tbe Vhrld 2001. Vorldwarch "Information Technology and Global
Capitalism',in Hutton andGiddens(2OOOa).
Institute, \flashington, D.C., 2001. CASTELLS, MeNurr. .Materials for an Exploratory Theory of
CRrrpNsacH, ERNEsT.Ecology:A Pocket Guid.e.lJniversity of the Network Society".BritishJoum)t oyS*Alogvol. 51,
California Press,Berkel ey, 1998. nr. 1, ianuarie/ manie2OOOb.
CAPnA, FRIUoF. The Tao of Plrysics.Shambhala, Boston, 1925; CHeruens, Devlo J. ,Facing Up ro the problem
edigiaa IY-a actualizatl., 1999.
of
Consciousness'.lournal of Consciousness Stadies,vol. 2,
CAPRI, FRITJoF. Tlte Turning Point. Simon 6r Schuster, New nr. 3, pp. 200-2L9,1995.
York, 1982. CHA\vLA, SRRTTR,AND JoHN RnNnscH (eds). Learning
CAPRA, FRrToF. Uncommon lVisdom. Simon & Schuster,New Organizatiom. productivirypress,portland,
Ore., 1995.
York, 1988. CuuncHreND, pATRrcrA, AND TrnnrNcp Se;Novsrr. Zbe
CAPRA, FRTTJoF. The lVeb of Lifi. Anchor/Doubleday, New ComputationalBrain. MIT press,Cambridge,Mass.,1992.
York, L996. CouEN, RoBIN, AND SHTRINRtrr. Global SocialMooements.
CAPRA, FRrIloF. .Is There a Purpose in Nature?" in Anton Athlone Press,2000.
Markos (ed.), /s Therea Purposein Nature? proceeding of CRtcK, FRANcIS. Tlte-AstonisbingHypothesis:Tbe Scientific
the Prague \Uflorkshop, Cenrer for Theoretical Study, Searcb for theSoul.Scribner,New york, 1994.
Prague,2000.
DALy, HERMAN. Tax Reform., in Capra and pauli
CAPRA, FRIUoF. "Ecological
"Trying
to lJnderstand: A Systemic Analysis (Lees).
of International Terrorism'. www.fritjofcapra.ner. DANNER, MARK. .The Lost Olympics.. New yorh
octombrie 2001. Reoieut of
Books,2 November, 2000.
CApnA, FRIIJoF and CHnnTENE SrRETNAK. Green politics.
DAvENpoRT, THoMAs, AND I_AURANCE pRUsAx.

3
Dutton, New York, 1984. lVorhing
Knouledge. Harvard BusinessSchool press. 2000.

400 | Conexiuni ascunse

Bibliografie | 401
,l

&
,-,

t\
 -

DAvKrNs, RTcHARD.TbeSelfubGene.Oxf.ordUniversity Prest, FISCHER, CLAUDE.."Sy{1inS

Technology and Social Life*,
1976. Manuel Casrells..(ed).High TecbnoTog,, in
Sp^r, and Society.
Dn Geus, Antn. TbeLiaing Company.Harvard BusinessSchool Sage,Beverly Hills, Calif- 1SSS.
Press,1997a. Folrrs, RocER. Next of Kin. .\xlilliam
Morrow, New york,rv rA '
DB Gr,us, AnrB. .The Living Company". Harvard Business 1997.
Reaieu,martie-aprilie, t997b. GALBRAITH,JonN KENNETH.|he
Anatorny of pouer. Hamish
DEwNTR,Jasoru, AND THAMMv EvANs. makesits Hamilton,London,19g4.
"Hypercar
move". RMI Solutions. Rocky Mountain Institutc GARDNER,GAR', AND pAyAL
sAMpAT.
Newsletter,primivara2001. Recastingthe Role of Materials "Mind over Marter:
in Our Lives*. r$(/orld_
watch paper 144, .!florldwatch
DENNETT, Dnnmr. Consciousness Explained. Little, Browra, Institute, .,Ufr"hi;;;;
New York, 1991. D.C., 1998.
DnRAz, NeterrB. PhenomenologicalReduction al Gunenr, rVllrreu.
"The "Data basesin GenomicResearch".Scicnce,
23 octombrie199g.
Praxis".Journal of Consciousness Studics,vol. 6, no.2-3,
pp.95-I1O,1999. GpstneNo, RAyMoND_,__Tlorvres
CecH, AND JoHN ATKINS
DotrnNcrrnz, Jor, AND Vrcxr RosIN. TourMonq or TourLift Gdr). Tlte RNA, y::!! Cold Spring Harb'or L"b.;"r*y
Penguin,Harmondswonh, L999. Press,New york, 1999.
DuNrN,SETH. GTDDENS,ANTHoT{v.
the EnergyEconomy",in Brown .Ti.mes Higher Educatian Sapplement.
"Decarbonizing London, 13 decembrie
et al. (2001). 1996.
Grrnrnt, I/ALTER..The RNA r$(/orld".
EDELMAN, Grnero. The RernentberedPresent:A Biological Natare,vol.319,p. 61g,
Theoryof Conscioulnell.BasicBooks,New York, 1989. 1986.
GILMoRE, Devro. Manboodin
EoELUAN,Grnero. BrightAir, Brilliant Fire.BasicBooks,New the Mahing, yale University
Press,1990.
York, L992.
GotosuttH, EDVARD.
EHnrurBto, DAvtD.
"A
Techno-PoxUpon the Land". Harperb "Global Trade and the Environmenr*,
in Mander and Goldsmith
Magazine,octombrie L997. (ff6).
GooDvlN, BRTAN.H1u tbeLeopard
ELLUL,Jecqurs. The Technological Socicty.Knopf, New York, Cbanged hsSpols.Scribner,
New york, 1994.
1964.
GonE, At. Earth in tbeBaknce.
FAtx, Jrrr, eNo LARRv MrsHsr,. ,,Inequalityand the Global Houghton Mifflin, New york,
1992.
Economy', in Hutton and Giddens(2000).
GoULD,.STEPHENJAY.
FrscHEn, ArrNE, THoues OnenHorzrR, AND Prun LurcI "Lucy on the Eanh in Stasis".Natural
History, no.9, 1994.
LutsI. ,Giant vesiclesasmodelsto study the interactions
HALVETL,BnreN. .\Worldwide",
between membranes and proteins". Biochimica et "O:gTi.. Farming Thrives in
LesterBrown, Michael R.rrn.{
Bioplrysica
Acta, vol. 1467,pp. 177-188,2000. Bri"n H"r*.ii-G;rj.
Vital Signs2000.Nonon, N._ york,"nd
ZbOO.
402 | Conexiuni ascunse
Bibliografie
| 403
HAvEL, VAcI-Av. Di.sturbing tbe Peace.Faber and Faber, KHoR, MARTIN. revolt of developing narions", in
and Boston. 1990. "The "The
SeattleDebacle", numir special al Tltird lVorld Resurgenee.
F{A\rKEN,PAut. TheEcologyof Comrnerce.
HarperCollinc, Penang, Malaysia, decembrie L999/ ianuarie 2000.
York, 1993. KIMLIRA, DonEBN. .The Neural Basis of Language eua
HA\rKEN, Peur. VTO Showdown", Tes!, Gesture', in H. \fhitaker and H. A. \Thiraker (ed.).
"N30:
2000. Studics in Linguisties. vol. 2, Academic Press, San Diego,
FIAVKEN, PAUL, Auony LovINS, AND HT'NTER 1976.
Natural Capiulisrn.Little Brown, New York, 1999. KoRTEN, Devn. Tbe Post-Corporate Vlorld. Berrett-Koehler,
HELD, Devto. Introduction to Critical Theory.University SanFrancisco,t999.
CaliforniaPress,Berkeley,t990. KoRTEN, Devto. lf,/hen Corporations Rule tbe lVorld. Berrett-
Hr,NoensoN, HAZEL. BeyondGlobalization Kumarian Koehler, SanFrancisco, L995.
\fest Hartford,Conn.,1999. KRANZBERG, MELvrN, AND CARRoLL puRcELr Jn. (eds).
HIMANEN, Pprxe. The Hacher Ethic. Random House, Tecbnologt in Vestem Ciailization. 2 volume., Oxford
York;2001. University Press,New York, 1967.
Ho, MAE-\FIN. Genetic Engineering-Dreamor KLJ"rnvER, RonBRT. ,,The Role of Governments in the Global
GatewayBooks,Bath,UK., 1998a. Economy', in Flutton and Giddens (2000).
FIo, MeE.\fAN. This Scienceand Think Again". LAKoFF, GroncE. lY'omen, Fire, and Dangerous Tbings.
"Stop
to LinnaeanSociety,London, t7 manie 1998b. University of Chicago Press,1987.
HoLDREGE, CneIc. Genetics and tlte Manipulation of LAKoFF, Gnoncr AND MARK JoHNsoN. pbilosophy in tbe
LindisfarnePress.1996. Flesb.Bar;icBooks, New York, 1999.
HLJ"rroN, 'Vnq ANo ANTHoNv Groorus (eds). LAMB, Mnncupnrrs. ,Power to the People". Motber Eartb
Capialism.The New Press,New York, 2000. Neus, octombrie ,/ noiembrie L999.
Ivensou, JANA, AND ESTHER THELEN. ,,Hand, Mouth LANDER, ERrc, AND NIcHoLAs ScHoRK. .Genetic Dissection
Brain". lournal of Conscioasnes
Studies,vol. 5, no. It-12, of Complex Traits'. Science,3O
septembrie L994.
pp. 19-40,1999. Lntnn, FRANCEs MooRE, JosnrH CoLLrNs, AND PETER
JAcKsoN, S/ps. Nets Rootsfor Agricuhure. RossET. lVorld Hunger: TtaehleMyths. Grove Press,New
' NebraskaPress,1985. York, 1998.
JoHNsoN, Mem. TheBodyin theMind. University of Chicago LE\roNTIN, fucHARD.
"The
Confusion over Cloning". Neo
Press, 1987. Tork Revieu of Books,23octombri e 1997.
KAUFFMAN, STUART.At Home in the Universe. Oxford LosEY, J. ET AL. ,Transgenic Pollen Harms Monarch Larvae'.
UniversityPress,1995. Nature,20May 1999.
Kel-ten, EvELyN Fox. The Century of tbe Gene. Harvard Lovrtocx, JAMES.Healing Gaia. Harmony Books, New york,
UniversityPress,Cambridge, Mass.,2000. I99L.

404 | Conexiuni ascunse

Bibliografie | 405
 r

LOVINS, AUOny ET AL. Hyperears:Materials,Manafacturing and MARGULTs, LywN and DoRroN SAGAN.
Poli.q Implzeations.Rocky Mountain Institute, 1996. Wat Is Liftl Simon &
Schusrer,New york, 1995.
LovINs, Aruony AND HLTNTERLovtls. .Frozen Assets?.Rrl41 MATURANA, HuM_sERTo.
Solutions, Rocky Mountain .Biology of Cognition". publicat
Institute Newslerter, inigial in I97O; retipirit in"'Humberio
primivara 2001. Matur;;;;;
Francisco Varlla. Aitopoicsis and
LUHMANN, Nxres. .The Autopoiesis of Social Systems..,in Cognitio. O. i.;a.f,
Dordrecht, Holland, 19b0.
Niklas Luhmann. Essays on Self-Refirenee.Columbia Merunerua, ffuMBERTo-.,,Biology
University Press,New york, 1990. of Self-Consciousness.,, in
G' Trautteur,
Gd.). coiiciousness: Distinction and
Llnst, PrcR Lurcl. .About Various Definitions of Life... Origins Reflection.Bibliopolis, Naples, 1995-
of Lrft and Eaolution of tbe Bi.ospbere,2g, pp. 6L3-622, MATURANA, HUMBERTo. Seminar
t9 9 8 . at members,meeting of rhe
Society for Organizational Learning,
Lutsl, PIER LtncI. ,,Defining the Transition to Life: Self- Amhersr, Mass.,
June 1998 (nepublicaf.
Replicating Bounded Srrucrures and Chemical MATURANA, HuMBERTo AND FnaNcrsco
Autopoiesis", in W. Stein and F. J. Varela (eds). Tttinking VARELA. \he Tree
of Knozoledge.Shambhala,Boston, 19g2.
about Biolog. Addison-rVesley, New york, 1993.
McCLrNTocK, BARBARA.
Lursl, Pm,n Ltncl. .Tl
of Micelles and Vesicles: the Genome to Chall
"Self-Reproduction
Models for the Mechanisms of Life from the perspective
reprinted in Nina Fedoro
of Compartmented Chemistry', in I. prigogine and
Dynamic Genome. Cold S
S. A. Rice (eds.). Afu.tancesin Chemical plrysics,vol. xcii.
Cold Spring Harbor, 1992.
John'$(/iley, 1995. McDoNoucH, \Uf[LrAM, AND MTCHAEL
LuKEs, STEvEN (ed.).Pouer. New york University press, 19g5. BRAUNGART.
Next Industrial Revoluri on". Atlantic "The
MRNDTR, Jrnnv. In tbe Absenceof tbe Sacred.Sierra Club Books, Monthly, o.,o*Uri.
1998.
SanFrancisco,199L. McGrNN, CoLIN. 7he Mysterious
Flarne. Basic Books, New
MANDER, JERRY AND EDITARD GoLDsMrrH (eds.). The Case York, 1999.
Against the Global Economy. Sierra Club Books, San McKnrrN, BILL. Like ir Hot,. Neu Tork Reaican,S
Francisco,1995. "Some iulie
2001.
MAnGUtts, LYNN. oFrom Gaia to Microcosm". Lecture at
McLuHeN, MeRsneu. (Indmtanding
Corrona Summer School, ,,Scienceand the Wholenessof Media. Macmillan, New
York, 1954.
Life", August 1998b(nepublicat).
MEADo\rs, DoNELIA.
MARGULIS, LyNN. Symbiotic planet. Basic Books, New york, ,scientists slice Genes as Heedlessly as
They Once Split Atoms". Vailq Neus,plainfi.ld,
1998a. Nd
martie 27,1999.
MARGULIS, L:ttw and Donroru SaceN. Microcostnos.publicar
MEDD, Vnrreu. ,Complexity in rhe
inigial in 1986; noui edigie la University of California Vild: Complexity Science
and. Social Systems... ph. D. thesis,
Press,Berkeley,1997. Deparrment of
Sociology, LancasterUniversiry IIK.,
martie 2000.

406 | Conexiuni ascunse

Bibliografie | 402

."s{

,l
 MoLtIsoN, BILL. Introductian tu permacuhure.
Publications,Australia. 1.991. PENRoSE,RocER.
"The Discrete Charm of Complexity...
MooNEy, PATFJCK. .From Cabbages to Kings,,, Keynote Speechat the XXV Internarional
Corrf.r"rr..,oi
ment Dialogue: The Laus of Life. Dag H, the Pio Manzu Centre, Rimini, Italy, octombrie,
tgig
Foundation, Sweden,1988. (nepublicat).
MoRceN, GARETH. Irnagu of Organizatiom. Berrett_ PENRoSE,RocrR. Sbadousof tbeMind:
A Searchfor theMissing
SanFrancisco,1998. Scienceof Consciousne_ss.
Oxford Universiry pr.*, NIJ
Monovrt4 York, L994.
HARoLD. kginnings of Cellular Life.
UniversityPress,1992. PETZINGER, THonaes. The Neu pioneers.Simon &
Schuster,
MyERs, NonveN. penterseSubsidies.InternarionalInstitute New Yodr, 1999.
Sustainable Development,I/innipeg,Manitoba,199g. PosTMAN,Nnrt. Technopoly. Knopf,New yorlc, 1992.
NEvMAN, PETER,AND JEFFREvKENnroRTHv. sustainabiria PRETTT,Jurru, AND RAcHELHrNE.
.Feedingthe \florld with
and Cities.Islandpress,I7ashington, --4 SustainableAgriculture... U.K. Department for
D.C., 199g. Inrer_
NoNeKA, IKLrJrRo, AND HrnoTere TexrucHr. nationalDevelopmenr, octombrie,ZObO.
Tltr PRousT, MeRcn. In Searchof Lost Time,
Knouledge-CreatingCompany.Oxford University vol. iv, Sodomand
Presi,
New York, 1995. Gomorrah. publicat inigial in l92l; rrad.
engl. de
NoRBERG-HoDGE, HELENA, Tooo MERRTFTELD, C. K. Scott Moncrieff gi TerenceKilmartin;
AND revizuit de
STEVEN GoRELrcK. .Bringing the Food fiorro*y D. J. Enright.TheModernLibrary,New york.
Ffome". International Society for Ecology Rtvourr, IcNecro.
C.rltr.rii "The control of pleasure*.Le Monde
Diplomatique,mu2000.
Berkeley,California,octombrie,2000. "nd
NIifiIEZ, RAFAELE. REGISTER, Rrcueno. Ecocities.BerkeleyHills Books, Berkeley
"Eating Soup Sflith Chopsticks:Dogmas, (2001).
Difficulties and Alternadrresin the Stuiy of Corrr".iou'
Experience".Journalof Consciousness REGTSTER, RrcHAnD, AND BRADv pEEKs (eds). Vitkge
Studies,uol.4, no.2,
pp. 143-66,1997. lVirdom/Future Citier. Ecocity Builders,
Oakland, CaliF.,
Onn, Davto. Ecological Literaqt.StateUniversity of New yo;r 1997.
Press,1992. REvoNsUo, ANTT, AND MATTI KAMPPINEN
(eds), Gozscl-
Onn, DRvto. 7he Natare of Derign. Oxford University press, ousness in philoroplry and Cognitiae
Neurorcience.
New York,2001. LawrenceErlbaum,Hiilsdale,N.;., iD+.
PAULI, GUNTER. AonrpxNp. Of \y/,omanBorn.Nonon,
New york,1977.
"Industrial clustering and the secondGreen la",
RoBBINS, JoHN. Tlte Food Reaolution.
Revolution".Lectureat Schumacher College,May, I99i Conari press, Berkeley,
(nepublicat). 2001.
PAuLr, GUNTER.UpSizingGreenleaf,2000. SCHILLER, DnN..Inrernet Feeding Frenzy,,. Le Mondc
Diplomatique, edigie englezd.,februarie 2000.

408 | Conexiuni ascunse

Bibliografie | 409

I
,l
 SEARLE, Jorrx. Minds,Brains,and Science. Harvard Univerrityl STANLE! V., S. EvEN, AND
A. puszter.
Press,Cambridge, Mass.,1984. ContainingGeneticallyModifiedpot"to.,"Effects of Diets
SEAntE,JoHN. ...onRat Small
Mystery of Consciousnesso. TheNewyoill Inrestines".Lancet,16octombrie
"The 1999.
Rwicutof Boohs,2noiembriegi 15noiembrie 1995. STEINBR-ECHER, RTCARDA. rtr/rong !/ith Nature?"
SENGE,Prrtn. Tbe Fifth Discipline.Doubleday, New yod{j Resargence, "Vhat Is
mailiunie 199g.
t990. STEINDL-RAST, Devlo. Jpirituality as Common
SENGE,Ppren. Forewordto Arie de Geus,TheLiaing Comparry, Sense*.The
- -:l Quest.Theor.r*i."1-Society ln America, Vfr."r.",
tgg6. vol.3,no. 2,l9g}. nl
SHAPIRo,Jeurs. oGenomeSystemArchitecture and Naturd STEv/ART, IlN. Lifi\ OtberSecret.John Viley, New york, 199g.
Genetic Engineering in Evolution., in Lynn Hclcntl STROHMAN,Rrcneno.
Caporale (eds), Molecalar Snategies in Biotoginll "The Coming Kuhnian Revolution in
Biology". NatureBiotecbnology,Jol.
Eaolution, Annals of tbe Neat york Acadcmy of ScirJlca2 rs, manie 1997.
SuzLlKI,Devro. panel discussior,
vol.870,1999. .orrf.renceon .Technology
"t
& Globalization.. fnrernational
SHEAR,JoNATHAN,AND RoN JEVI{ING.,pure Consciousnertr, Forum on Globalization,
New york City, februarie2001.
ScientificExploration of Meditation Technique s".Journd Sr-rzuKr, DAvrD AND HoLLy
of Conrciousness Studies,vol.6, no. 2-3,pp. lg9_2@,1999, DREsSEL.From Naked Ape to
Superspecics.Stoddan,Toronto, 1999.
Snlve, VANDANA.Biopiracy.South End press,Boston,Mas3.,
SZOSTAK'J.*Cr, DIVrO BARTEL,
1997. AND PIER LUrq LUrSr.
SHlvA, VANDANA. "SynthesizingLife". Natare, vol. 4O9,nr.6g1g, 1g ianuarie
"Genetically EngineeredVitamin A Ricc: 200t.
A Blind Approach to Blindnessprw6ntion", in Tokrr
BnreN (ed.).RedcsigningLife?Ze4
(2001). ]oren, New york, 2001.
Towowt, GIUuo, AND GERALD
SHIVA, VANDANA. world on the Edge", in Hutton andl EDEI'IAN. .Consciousness
"The and Complexityo. Sciznce, vo|.
Giddens(2000). 2g2, lp. 1g46_ii;i;
4 decembrie199g.
SlMMs,ANonrv. Suicide".Christian Aid Report, mai
"selling TuoMI, ILKrq. CotporateKnowled.ge.Metaxis,
1999. Helsinki, 1999.
Ur.rrols oF INTERNATIoNALAssocnnorus
Sorq fuceRD, AND Brueru GooovrN. Signs of Life. Balic (ed.).yearbookof
International Organizations,4 rrolume,
Books,New York,2000. Saur, Munchen,
Germania,2OOO/2OOI.
SoNEA,SoRIN, AND MAURICEpANIssET.A NeatBacteriolog,\
UNTTEDNATroNs DEvELopMEr.rTpRocRAM
Jones& Banlett,Sudbury,Mass.,1993. (tIIrIDp). Haman
De,uelopment Report 1996.Oxf.ordUniversity press,
soRos, Groncr. Thecrisisof Gtobatcapiutism. public Affairs, York, 1996. New
New York, 1998.
UNTTEDNATroNs DEVELoPMENTpRocRAM
SpneTNAx, CnanmNB Gd.). The politics of Vlomen,s (tII\rDp). Human
Report 1999.Oxford University press,
Spirituality.Anchor./Doubleday,New york, i9g l. ?::bl!:, New
York, 1999.

410 | Conexiuni ascunse

BibliografieI cU

I
I
,l
VARELA, FRANcIsco.,Neurophenomenology". Jonrail TVELUVIAN, Bennv (ed.). Networks in the Global Vilkge.
Consciousness
Studies,vol. 3, no. 4, pp. 330-349,I996t, Vestview Press,Boulder, Colo., 1999.
VARELA, FRANcIsco.,,Phenomenology in VENGER, ETInNNE. Communities of practice. Cambridge
Research".Lecture at Dartington Hall, Devon, University Press, 1998.
noiembrie,1996b(nepublicar). \/ENGER, EnErwr. ,Communities of practice.. Heahhcare
VARI,te, FneNctsco.,,Present-Time Consciousness'. Forurn Joamal, iulie/august 1996.
ConsciousnessSadies,vol.5, no.2-3, pp. 111-140,1999, \/HEATLEv, MARGARET. Real Work of Knowledge
VenELA, FRANcIsco. .Resonant Cell Assemblies".Ba "The
Management". Human ResoarceInforrnation Managemit
Researcb,
vol. 28, pp.8L-95,1995. tournal, primivara 2001.
VARELA, FneNcrsco, EvAN THonapsoN, AND VHEATIEv, MARGARET. .seminar on Self_Organizing
RoscH. Tbe EmbodicdMind. MTI Press. Cam Sysrems".Sundance, lJ tah, L997(nepublicat).
Mass.,1991. \Uf/HEATr.Ey, Mencenrt AND MyRoN KELLNER_RoGERs.
VARELA, FRANcrsco AND JoNATHAN SHEAR. Life to OrganizationLrl Change". Journal of
"Fi "Bringing
\il7hy,
Methodologies:I(hat, How?" Joarnalof StrategicPerforrnanceMeasarement,aprilie / mu L99g.
ness
Studics,vol. 5, no.2-3, pp. I-14, 1999. \/ILLIAMS, ReyuoNo. Culture. Fonrana, Londra, 19g1.
VERMERSCH, PIEn-RE.,Introspection as Practice". Journal VILsoN, DoN, AND DEr ANN REEDER.Mammal Specicsof tbe
Consciousness vol. 6, nr. 2-3, pp.L742,L999.
StrrdiEs, lVorld, edigia a II-a, Smithsonian Institute press, 1993.-
VotcxrR, Pnur. ,,The Seaof Global Finance"in Hutron rVtNoprsnND, VTLHELM.
A History of pbilosoplry. Macmillan,
Giddens(2000). New York, 1901.
lVAuacE, ALAN. Buddhist Tradition of Samatha: \/INNER, LANGDoN. Autonomous Tecbnology.MIT Press,
"The
for Refining and Examining Consciousness'.lourdtl Cambridge,Mass.,1977.
Consciatisness
Studics,vol. 5, no. 2-3, pp. L75-I87, L999. VrNocnno, TERRy,AND FERNANDoFLoRES.Undersunding
'\/ALLAcH, Cornputers
LoRI, AND MtcHBrrB SFoRzA. lY/hoseTrad6 and Cognition.Addison $[esley, New York,
Organization
iPublic Citizen,\(ashington,D.C.,2001. ' r991.
rVenxrNnN, CRAIG, AND KAREN MINGsT. Vonro CounatssroN oN ENvTRoNMENTAND Dlrrop_
.Internariond
Institutions, the State,and Global Civil Societyin the Agc MENT. Oar Common Future. Oxford lJniversity press,
of the lVorld Wide lVeb" Global Governance, vol. New York, 1982.
pp.37-57,2000. ZuNes, STEPHEN.,,InternationalTerrorism". Institute for
'VATsoN, PolicyStudies,www.fpif.org.,septembrie
JAMES.Tbe Double Helix. Ltheneum, New York, 2001.
1968.
\/EATHERALL, DAvID. .How Much Has Genetics Helped?J
TintesLiterary Supplernent,Londra, 30 iafluarie 1998.

412, I Conexiuni ascunse

Bibliografie| 413