unde ne sunt zeii puternici de

pin și stejar din care morții

noștri ciopleau porți cerului
tu duh al pământului lasă-i să
mă găsească să mă ridice din praf
și iar șarpe tânăr să fiu căutând
printre crengi cuibul luminii
din nord lumina ce lasă pământul
transparent o dată la o mie de
ani mai fă-mă cântecul lor sălbatic
să-l cânt prin focuri să sar și
ieșind din mine curat ca un prunc
să privesc cu dispreț la cel care
am fost când mergând în genunchi
credeam că am aripi