Andros Laura

DE CE ESTE NECESAR GESTUL PENTRU NEVOILE/ACTUL COMUNICARII?

Nu credem că gestul este un accesoriu de care te poți lipsi fără a prejudicia efectele
comuncării. El a apărut din motive temeinice, care țin de esența umanului și a comunicării.
Gestul are, pentru esența umană, o întemeiere de ordin metafizic: modul de a fi al
individului se bazează pe gest. Singur omul este capabil de asumarea conștientă a acestuia. Nu
putem rămâne, ca ființe umane, în afara gesturilor esențiale, chiar dacă ele, poate, nu se vor
actualiza niciodată. Gestualitatea este o chestiune de atitudine, de poziționare a insului în raport
cu semenii, cu lumea, cu istoria.
Gestul lui N .S. Hruşciov de a bate cu pantoful în masă la ONU exprimă, pe de o parte,
atitudinea de dispreţ a vorbitorului faţă de normele elementare a le relaţiilor internaţionale şi, pe
de altă parte, vrea să transmit auditoriului fermitatea de neclintit cu care o mare putere îşi impune
punctul de vedere.

Gestualitatea are o întemeiere psihologică: ea exprimă trăirile, aspirațiile, frustrările,

bucuriile. Fundamentul psihologic întemeiază exteriorizarea personalității ca individualitatea.
Dacă întemeierea metafizică a gestului ne atrage atenția că indivisul resimte nevoia de a exprima
pri gest ceea ce el este ca esență, întemeierea psihologică ne avertizează că individul resimte
aceeași nevoie acută de a exprima prin gest ceea ce el este ca individualitate.
Aceasta (gestul lui Hrusciov) este una dintre situațiile în care gesturile individului erup
dintr-o nevoie general-umană de a exprima cât mai expresiv trăririle și interesele la momentul
dat.
Oricât ar vrea omul să-și ascundă unele trăiri, emoții, nu va reuși în totalitatea, ceva tot
răzbate la suprafață. Limbajul gestua scapă adeseori cenzurii: de multe ori ne dăm seama de
adevărata intenție a oratorului numai din gest. Gesturile sunt, de cele mai multe ori, și ca o
descărcare nervoasă și afectivă a individului. Întemeierea psihologică a gestului are și o conotație
contextuală, gestul este interpretat ”aici și acum”.