PLAGA DENTINARA SI TRATAMENTUL EI

Def. Plaga dentinara este o suprafata de dentina expusa mediului extern, rezultata in urma - timpului
chirurgical de tratament al cariei simple (prepararea de cavitati) - slefuirii dintilor cu obtinerea de bonturi
care vor fi acoperite cu microproteze

CARACTERISTICI
1. nesangeranda
a. avantaj – vizibilitate buna datorita lipsei sangelui
b. dezavantaj – capacitate de aparare redusa prin lipsa mijloacelor specifice ale sangelui
2. expusa mediului extern – sensibilitate crescuta la factori chimici, termici si electrici
3. infectata
4. are pe suprafata limfa dentinara (lichid cu componenta diferita fata de limfa si sange si are in alcatuire
enzyme, aminoacizi si minerale)
a. avantaj – rol trofic pentru complexul pulpo-dentinar
b. dezavantaj – reprezinta mediul de cultura (hranitor) pentru microorganisme

SMEAR LAYER (strat noroios =detritus dentinar remanent = DDR)

1. Def. strat care are in component microcristale incorporate intr-o matrice organica de naturata alcatuita din
- fibre de colagen partial distruse
- limfa dentinara
- resturi de dentina alterata - etc.
2. Grosimea variaza in functie de
a. profunzimea cavitatii – stratul de DDR este cu atat mai gros cu cat cavitatea este mai adanca
deoarece diametrul canaliculelor dentinare creste
b. tipul de instrument utilizat – stratul de DDR cel mai gros se obtine la folosirea frezelor
diamantate cu granulatie mare
c. cantitatea sau lipsa lichidului de lavaj – DDR gros la lichid redus cantitativ
d. tipul de lichid de lavaj
3. Smear-plugs (dopuri de DDR)
Def. In dreptul DDR formeaza dopuri care oblitereaza portiunea initiala a canaliculelor
nepermitand trecerea microorganismelor dar permitand trecerea produsilor metabolici ale acestora.

Hibridizarea plagii dentinare

Def. proces care realizeaza la nivel molecular in tesutul respectiv un hibrid adica o zona cu proprietati
fizico-chimice complet diferite

Hibridizarea se poate realiza

1. cu indepartarea completa a DDR – la composite
a. gravarea acida (smalt + dentina) cu H3PO4
b. primer
c. adeziv
2. cu indepartarea partiala a DDR – la CIS gravare cu acid poliacrilic
3. cu pastrarea DDR – la compomeri – primeri auto-gravanti (au acid, primer si adeziv intr-o singrua
componenta) *DDR – liner natural dar care este penetrabil de produsii de metabolism ai
microorganismelor si care este dizolvat prin microfiltrare marginala

Tratamentul plagii dentinare

Def. cuprinde mijloace de protectie a complexului pulpo-dentinar. Protectia poate fi

1. activa – protectia biologica si consta in aplicarea de substante medicamentoase ce stimuleaza
 complexul pulpo-dentinar prin efecte: a. analgetic b. antimicrobian c. neodentinogenetic
2. pasiva – izolarea complexului pulpo-dentinar de actiunea agentilor
a. Fizici
i. mecanic (presiune)
ii. termic
iii. electric
b. chimici

Calitatile unui material de protectie a plagii

- izolare termica, electrica, mecanica, chimica
- rezistent mecanic
- radioopac (pentru a vedea radiologic caria secundara)
- remineralizare
- neodentinogenetic
- sa blocheze microorganismele in canalicule
- sa nu coloreze dintele
- sa fie insolubile si inalterabile in lichidul bucal
- sa nu interactioneze cu materiale de obturatie definitive

Criteriile de alegere a unui material de protectie dentinara

1. profunzimea cavitatii
2. tipul de material definitive ales
3. permeabilitatea plagii

Obturatie de baza: Rol

1. protectie chimica (nu lasa substantele straine sa patrunda la pulpa)
2. agent terapeutic pulpar prin neodentinogeneza

Baza propriu-zisa

= strat protector suplimentar aplicat pe plaga dentinara intr-o cantitate medie

Enumerare:
- CIS o Foto o Conventional
- ZOE
- FOZ
- PCZ

Rol
1. suport mecanic pentru obturatii definitive
2. protectie fizica: termica, electrica

Aspectul dentinei de pe fundul cavitatilor profunde dicteaza materialele ce vor fi alese pentru
tratamentul de coafaj indirect:
- dentina dura cu aspect normal : CIS, ZOE (liner + obturatie propriu-zisa)
- Dentina dura pigmentata: CIS, ZOE (liner + obturatie prorpiu-zisa)
- Dentina dura cu zone de dentina alterata: Coafaj in I sau II timpi