Deseori in cazul strungirii e necesar de inlaturat adausuri mari de aschiere care nu pto fi strungite printr-

o singura trecere, pentru programarea scoaterii acestui adaosuri se folosesc ciclurile de prelucrare
(activitati care se repeat periodic pastrindusi parametrii constant).

Se utilizeaza urmatoarele cicluri:

G79 – Ciclu de strungire longitudinala.

G78 – Strungire longitudinala cu trecere ulterioara la strungire frontal

G77 – Strungire transversala.

G76 – Strungire transversal cu trecerea ulterioara la strungire transversal.

In acest caz programarea se efectueaza doar in doua cadre (rinduri):

1. Se indica functia ciclului.

2. Se indica coordonatele punctului final sau se mai adauga functia I – care reprezinta adincimea de
aschiere pentru functiile G78-G79 sau deplasarea ulterioara pentru ciclurile G76-G77 si K-
adincime de aschiere la ciclurile G77-76 si ca deplasare finala pentru functiile G78-79.

Fiecare trecere este alcatuita din 4 miscari:

1. Adincirea cutitului cu marimea I sau K

2. Strungirea propriuzisa.
3. Iesirea scule cu 1mm pe ambele coordinate
4. Intoarcerea sculei in pozitia initiala

Daca la ultima trecere adausul e mai mic decit adincimea de aschiere atunci se prelucreaza doar acest
adaus. Fiecare din aceste cicluri se pot efectua in ambele directii atit interior cit si exterior.

Toate miscarile se efectueaza in regim automat pastrindu-se constant S si F

S- viteza

F- avansul .

Dupa ultima miscare cutitul se intoarce in pozitia initiala. Numarul de treceri sint calculate in regim
automat de catre calculator.

Sa analizam citeva cazuri

In acest caz ciclul se programeaza astfel:

N18 G79

N19 X=? Z=? I=? … Toate marimile se introduce in micrimetri.

In cazul cind avem citeva treceri acest ciclu se prezinta astfel:

In cazul strungirii longitudinale cind e necesar de deplasat punctul final atunci programarea se face astfel
: (img1)
N25 G79

N26 X=? Z=? I=? K=? ;

Marimile I si K intotdeauna au doar valori positive.

In cazul utilizarii functiei G78 in loc de iesire sub 45 grade se efectueaza miscarea transversala:

N30 G78

N31 X=?, Z=?, I.

In acest caz K- poate avea valori atit positive cit si negative.

IN cazul operatiilor de: burghiere, frezarea, ciclurile sint programate cu alte functii diferite de cele de mai
sus.

Exemplu de alcaturie a unei programe de dirijare cu comanda numerica.

E necesar de alcatuit programul de comanda numerica pentru confectionarea sau pentru fabricarea unei
bucse confectionata din otel 45. Semifabricatul se obtine prin metoda stantarii prelucrarea se efectueaza
la strungul 16K20F3.

Analizind desenul observam ca flansa reprezinta un corp de rotatie in trepte, lungimea piesei este 116
mm. iar diametrul maximal 120mm. in interiorul bucsei ave un orificiu cu diametrul de 38mm si o largire
a acestuia pe lungime de 24 mm cu diametrul de 40 H9. Cualitetul H9 se poate obtine sau utilizind
alizorul sau cutitul de strung prin strungire fina. Mai observam ca pe suprafata exterioara avem doua
fatete a cite 1,5X45 si 2X45 si trei raze de curburi 2 exterioare si una interioara. Deoarece semifabricatu e
obtinut prin stantare el are deja si un orificiu cu 2,3mm mai mic decit cel final. Semifabricatul il vom
prinde in universal.

Semifabricatul aare toate dimensiunie cu 2mm mai mare decit cotele finale.

Alcatuim algoritmul prelucratii si determinam sculele si elementele regimului de prelucrare.

Se propune urmatorul algoritm:

1. Gaurirea cu ajutorul unui burghiu cu diametrul de 38mm.

Burgiul il pozitionam in pozitia 1 T1;

Frecventa de rotatie a burghiului 140 rot/min;

Avansul 0.3 mm/rot.

2. Strungirea exterioara prin degrosare (deoarece nu se indica nici un parametrul al preciziei de

prelucrare). Vom folosi un cutit de strung de trecere (T2) vom folosi urmatoarele de aschiere:

710 rot/min; Avans 0.25 mm/rot.

3. Strungirea interioara fina, vom folosi cutitul de strung de strungit interior (T3) cu elementele de
aschiere:

N=1400 rot/min Avans = 0.1mm.rot.

Pentru a usura procesul de programare vom efectua o schema conventionala a deplasarilor virfului sculei
aschietoare.

Pentru programare se allege P.I (punct initial) cu coordonatele virfului sculei.

Coordonatele punctului initial x=100000, Z= 200000 sunt stabilite de programator dar introduce in
calculator de adjustor.

N1 G90 – coordinate in sistemul absolut

N2 G01 – Deplasari liniare.

N3 T1 – Functia sculei.

N4 M7 – Conectarea LRU.

N5 M3 – Directia de rotire a sculei

N6 M41 – Diapazonul de rotatii

N7 S08 – Codul vitezei.

N8 G95 – Avans mm/rot.

N9 F30 – Avans 0.3mm/rot

N10 ~ X=0 miscare accelerate;

N11~ Z=2000 miscare accelerate.

N12 Z=128000;

N13 Z=2000:

N14 ~X=100000 Z=2000000

Structura sistemelor de comanda numerica

Dirajarea programata a masinii unelte este o dirijare automata a lucrului acesteia dupa programa
data sub forma da cifre si simboluri care caracterizeaza marimile si caracterile deplasarilor orhanelor de
lucru ale masinilor. O schema generala a masinilor cu comanda numerica este reprezentata mai jos:
 DAP – Dispozitiv pentru avansarea port programului;

DCP – dispozitiv de citirea a programului;

DDC – Dispozitiv de decodificare si convertire a informatiei;

DM – Dispozitiv de memorizare;

DIM – Dispozitiv de inregistrare in memorie;

DCP – Dispozitiv de comaparare;

DCd – Dispozitiv de comanda;

DA – Dispozitiv de actioanare;

DR – Dispozitiv de reactie (convertor);

DCt – Dispozitiv de citire;

Dispozitivul DAP consta dintr-un mechanism care executa deplasarea port-programului(cap

magnetic, lazer, banda de tragere). DCt- executa citirea programului inregistrat pe port program DAP
impreuna cu DCt se numeste dispozitiv de introducere a programului. Dupa DCt apar un sir de impulsuri
electrice care urmeaza a fi decodificate de catre DDC.Acesta converteste informatia numerica in valori a
unor tensiuni electrice, curenti electrici, rezistenta pentru a pune in miscare ulterior organelle de lucru a
masinilor unelte. DM memorizeaza informatia primita de la port-program si o introduce in sschema de
comanda a masinii. DR care poate fi un convertor/traductor controleaza deplasarea organului de lucru al
masinii unelte in timp ce DCp compara informatia primita de la port-program cu semnalul primit de la
organul de lucru al masinii masiniii unelte. DCd cuprinde elementele care comanda dispozitivul de
actionare DA format din: motoare, cuplaje, diferite tipuri de mecanisme etc. care realizeaza deplasarea
organelor de lucru ale masinilor unelte.

Clasificarea sistemelor cu comanda numerica

Sistemele cu comanda numerica poti fi clasificate:

a) Dupa destinatie;
b) Dupa numarul de fluxuri informationale;

Dupa destinatie distingem sisteme de comanda:

1. Pozitionale;

2. Dupa contor;

3. Adaptive;
 Sisteme de poztionale sunt siteme de comanda a masinilor unelte la care deplasarile organelor de
lucru au loc in puncte prestabilite insa traiectoria miscarii organului de lucru poate fi una oarecare, cu
astfel de sisteme sunt dotate mashine de gaurit si cele de alezat. In marcarea acestui tip de masini se
introduce litera ф2.

Particularitatile acestui system:

1. Dirijarea este pozitionala adica de la un punct la altul;

2. Dirijarea se efectueaza in deosebi cu miscarile in gol;
3. Precizia de deplasare/pozitionare este foarte inalta;
4. Marimea minima discrete 1-10 micrometri;
5. Numarul de coordonate de comanda 3;
6. Viteza mersului in gol este foarte mare dar odata cu cresterea vitezei cresc fortele de inertie, in
practica viteza mersului in gol alcatuieste 12 m/min. In Japonia si USA sint masini care lucreaza
cu viteza in gol pina la 24m/min. si frecventa de rotatie pina la 20000 rot/min;
7. Masinile unelte trebuie sa aiba un sistem automat de instrumente (deoarece se foloseste o
gama large instrumente se folosesc magazine de instrumente);

Sisteme de comanda dupa contur sint sisteme de dirijare a masinilor unelte la care deplasarea organelor
de lucru se efectueaza dupa o traiectorie data, cu o anumita viteza pentru obtinerea unui contu necesar
de prelucrare
 In industria construtoare de masini deseori este necesar sa obtinem piese cu un profil compus fie ca
intr-un plan sau in spatiu in acest caz se dirijeaza cu masina unealta astfel ca sa obtine profilul necesar. In
acest caz se dirijeaza nu de la un punct la altul dar pe intregul process de prelucrare cu astfel de sisteme
sint dotate Strungurile si masinele de frezat.

Prticularitatile acestui sistem :

1. Este necesar de dirijat cu cursele de lucru;

2. Dirijarea este continua, dupa conturul piesei;
3. Viteza mersului in gol este aceiasi ca si in cazul precedent;
4. Viteza deplasarilor de lucru este variabila deoarece adausul de prelucrare este diferit in acest
caz se mentine constant avansul dar viteza este diferita;
5. Precizia deplasarilor este foarte inalta, marimea discrete a deplasarilor 5-10 micrimetri;
6. Schimbul sculei este automat si se foloseste capul revolver.
7. Se dirijeaza concomitant cu 2-6 coordonate;

Aceste masini sunt foarte scumpe.

Sisteme de comanda comanda combinata.

 Deseori in industria costructoare de masini se folosesc piese de o constructive complicata care
contin atit suprafete prifilate cit si orificii asezate strict dimensional. La prima vedere parca am putea
folosi prelucrarea partiala: intii a gaurilor apoi a suprafetelor profilate sau invers, insa observam ca
orificiile sint facute pe suprafete diferite astfel nu putem garanta pozitionarea corecta a semifabricatului
la intoarcerea acestuia. In aceste cazuri se folosesc masini cu comanda combinata numite si centre de
prelucrare aceste masini se marcheaza cu indicele ф4. Astfel de masini intra in grupa masiniilor agragat
dar dirijate numeric.

Particularitati:

1. Este necesar de dirijat atit cu cursele de lucru cit si in gol.

2. Este necesara dirijarea atit pozitionala cit si dupa contur;
3. Precizia de prelucrare este foarte inalta (1-10 microni);
4. Se dirijeaza de la 2-6 coordonate dar cel mai des cu 4 coordonate;
5. Costul pentru centrele de prelucrare este foarte ridicat.

Sistemele de comanda dupa numarul de fluxuri informationale

Deosebim sisteme de comanda:

1. Cu contur deschis (un flux de informatie).

2. Cu contur Inchis(2 fluxuri de informatie);
3. Sisteme de comanda adaptive (3 fluxuri de comanda);
 1. Dispozitiv de comanda;
2. Motor electric pas cu pas;
3. Amplificator hidraulic;
4. Mecanizm de executare;
5. Blocul de compensare;
6. Convertor de lagatura inversa;
7. Dispozitiv de decodificare si convertire a informatiei;
8. Motor electric;

In cazul sistemelor adaptive exista un al treilea flux care masoara un parametru al regimului de
prelucrare: forta de aschiere sau puterea sau momentul de rotatie.Pentru a inlatura vibratiile (cel mai
mare dusman al preciziei) e necesar de mentinut unul din acesti parametric F,P,M constanti. In timpul
prelucrarii adincimea de aschiere, duritatea materialului, uzura sculei aschietoare aceste marimi pot
varia de la punct la punct ceia ce conduce si la variatia F,P,M adica la aparitia vibratiilor ca sa nu se
intimple acest lucru Informatia legata de P,F,M se duce la dispozitivul 5 care schimba viteza si avansul
astfel ca sa pastram constante F,P,M adica are loc adaptarea programului la conditiile concrete de
prelucrare de aici si denumirea sistem adaptive de comnada.

Particularitatile constructive ale masinilor cu comanda numerica