0Ministerul Educației,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat «Alecu Russo»

Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului
Catedra Științe fizice și inginerești
Disciplina: Abordarea prin competență

Evaluarea finală la disciplina:

ABORDAREA PRIN COMPETENȚE ÎN Î N V Ă Ţ Ă MÎNT

Studentul grupei TI11M:

Ababii Andrei
Controlat
Doctor habilitat:
Cabac Valeriu

Bibliogarfie
1. ARDELEAN, Aurel, MÂNDRUȚ, Octavian, Didactica formării competențelor,
„Vasile Goldiş” University Press , ARAD – 2012.
2. BUCUN, Nicolae. Bazele științifice ale dezvoltării învățămîntului în
Republica Moldova, Chișinău. Prometeu: 1997;

3. BOTNARI, Valentina. Competenţele profesionale: Reflecţii asupra conceptului . În:

Materialele Conferinţei Ştiinţifico-practice Internaţionale “Pregătirea şi pertfecţionarea
cadrelor didactice în domeniul învăţămîntului şcolar”. Ediţia a 2-a, 15-16 mai 2008,
Chişinău.
4. BÎRZEA, Cezar, Definirea şi clasificarea competenţelor, în Revista de Pedagogie, nr.
58 (3), Bucureşti: 2010.

5. Competenţele. [online] [citat 15 decembrie 2011]. Disponibil pe internet :

<http://www.aaenfe.org/pdf/ulm/01_RO_Competences_RO.pdf>
6. CARTILEANU, Tatiana, COSOVAN, Olga, GORAŞ-POSTICĂ, Viorica,
Formarea de competenţă prin strategii didactice interactive/., Centrul Educaţionl
Prodidactica, 2008(Combinatul poligrafic).-204p.ISBN 978-9975-9763-4-3.
7. Curriculum la Educația tehnologică modernizat, Chișinău 2010

8. CRISTEA, Sorin. Conceptul pedagogic de competenţă. În: Didactica Pro. Revistă de

teorie şi practică educaţională. Nr.1 (65) februarie 2011, ISSN 1810-6455
9. CUCOȘ, C., Teoria şi metodologia evaluării, Iaşi, Editura Polirom ( 2008),

10. CUCOȘ, C. Pedagogie. Ed. A II-a, rev. şi adăug. Iaşi: Polirom, 2002.
11. COJOCARU, Vasile, dr. hab., prof. univ., Conceptualizarea dezvoltării competențelor
didactice și manageriale în sistemul educație continuă, Chișinău 2015

12. CRISTEA, S. Dicţionar de pedagogie. Chişinău-Bucureşti: Grupul editorial

Litera&Litera Internaţional. 400 p.
13. CUCOŞ, C. Pedagogie. Ed. A II-a, rev. şi adăug. Iaşi: Polirom, 2002. 464 p.
14. CĂPIȚAĂ, Laura, Inovație și performanță în dezvoltarea profesională a cadrelor
didactice din mediul urban, Bucureşti 2011
15. DUMBRĂVEANU, Roza, PÂSLARU, Vlad, CABAC, Valeriu, Competențe ale
pedagogilor: Interpretări Continental Grup, 2014

16. GHERGHINESCU, R., MARCUS, S., MÂNZAT, I., NEACŞU, G., NICOLA, G.,
SĂUCAN, Ş. Competenţa didactică: perspectivă psihologică / Bucureşti: ALL
Educational, 1999. 173 p. ISBN: 973-684-016-6
17. GOLU, P; MITROFAN, N. Dimensiuni psihologice ale competenţei didactice .În :
Revista de psihologie, nr 2, 1982
18. GREMALSCHI, Anatol, Formarea competenţelor-cheie în învăţământul general:
Provocări si constrângeri, Chișinău, 2015
19. GUȚU, Vladimir, Învățământul centrat pe competențe – articol Didactica Pro N1
februarie 2011, p 24-25

20. KULIKOVSKI, L. Competenţa - noţiune definitorie în dezvoltarea profesională. În:

Biblio Polis, nr 3, vol 15,2005
21. MUREŞAN, V. , Competenţa pedagogic în activitatea didactică şi extradidactică.
Timişoara: Mitron, 1997. 122p.
22. NICOLA, Ioan. Tratat de pedagogie școlară, București, Editura Didactică
și pedagogic, 1996;

23. SADOVEI, Larisa. Competenţa de comunicare didactică: repere epistemologice şi

metodologice. Chişinău: 2008.172 p. ISBN: 978-9975-46-026-2 [online] [citat 15
decembrie 2011] disponibil pe internet:<
http://xa.yimg.com/kq/groups/23151537/1203491849/name/larisa_sadovei_thesis.pdf>
24. SAVA (Peculea), Lorena, Dezvoltarea competențelor de a învăța să înveți elevul cu
dificultăți de învățare. Program de intervenție educațională, Cluj-Napoca 2014

25. SADOVEI, Larisa. Competenţa de comunicare didactică: repere epistemologice şi

metodologice. Chişinău: 2008.172 p. ISBN: 978-9975-46-026-2 [online] [citat 15
decembrie 2011] disponibil pe internet:<
http://xa.yimg.com/kq/groups/23151537/1203491849/name/larisa_sadovei_thesis.pdf>
26. SOCOLIUC, Nina, COJOCARU, Victoria, Formarea competențelor pedagogice
pentru cadrele didactice din învățământul universitar, Chișinău 2007

27. SCHAUB, H.;ZENKE, K, traducere NECULAU, Rodica.Dicţionar de pedagogie.Iaşi:

Polirom, 2001.344p. ISBN:973-683-665-7
28. TĂNASE, Ion Constantin , Encicplopedia elevului cultura generală, editura Oscar
Print, Bucureşti, 1055 p, ISBN 973-8338-45-X

29. TOMA, S., NEGRET, I., FRUNZA,V. I., PANIȘOARA, O., Profesorul modern -
competențe, calități și roluri - ABORDĂRI TEORETICE, CULTURĂ – SOCIETATE
– EDUCAŢIE, DEZVOLTARE PROFESIONALĂ, EXPERIENŢE
 PEDAGOGICE, SISTEM DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROGRAMA de PEDAGOGIE ,
PUBLICAT ÎN 08. 07. 2013

30. СЕЛЕЗНЕВА Н. А. Размышления о качестве образования: международный аспект.

În: Высшее образование сегодня, 2004, №4. p. 35-44.
31. ВЕРБИЦКИЙ А. А. Основание для внедрения компетентностного подхода в
образование. В: Инновации и эксперимент в образовании, № 3, 2009
 2. Definiția competenței școlare din curriculum-ul la fizică

Competenţa şcolară - este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi

atitudini dobândite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate
vârstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta
se poate confrunta în viaţa reală.
Definiții din lista surselor bibliografice

1. Competenţa reprezintă acea capacitate intelectuală care dispune de multiple posibilităţi de

transfer sau de aplicabilitate în operarea cu diverse conţinuturi. Deosebirea dintre performanţă şi
competenţă este faptul că aceasta din urmă poate fi realizată în intervale mai lungi de timp.

2. Noțiunea de competență este aceea care consideră competența suma cunoștințelor, abilităților
și atitudinilor care contribuie la capacitatea unei persoane de a-și îndeplini eficient (la
standardele agreate anterior) sarcinile și responsabilitațile postului (pe scurt, de a fi performant).

3. Competenţa este rezultatul punerii în aplicare de către o persoană plasată în situaţie, într-un
context determinat, a unui ansamblu diversificat, dar coordonat de resurse; această punere în
aplicare se sprijină pe selectarea, mobilizarea şi organizarea acestor resurse şi pe acţiunile
pertinente, care îi permit persoanei să trateze reuşit această situaţie.

4. Competenţa este o capacitate profesională remarcabilă, izvorâtă din cunoştinţe şi practică (deci,
în urma cercetării inteligente şi sistematice a unei activităţi relativ dificile). Competenţa conferă
randament, precizie, siguranţă şi permite rezolvarea de situaţii dificile în direcţia în care s-a format
(Şchiopu, U., 1997).

5. Competenţele reprezintă ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin

învăţare, cu ajutorul cărora se pot identifica şi rezolva, în contexte diverse, probleme caracteristice
unui anumit domeniu.
 Compararea definitiilor
1. Competenţa şcolară - este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi
atitudini dobândite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate
vârstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta
se poate confrunta în viaţa reală.

1.Competenţa reprezintă acea capacitate intelectuală care dispune de multiple posibilităţi de

transfer sau de aplicabilitate în operarea cu diverse conţinuturi. Deosebirea dintre performanţă şi
competenţă este faptul că aceasta din urmă poate fi realizată în intervale mai lungi de timp.

Competenţa

Deosebiri Asemănări

1.ansamblu de
de a rezolva o
capacităţi, deprinderi 1. capacitate
problemă
etc

1. adaptate vîrstei 1.posibilitati de

elevului şi nivelului transfer cu diverse
cognitiv al acestuia continuturi.
1. Competenţa şcolară - este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi
atitudini dobândite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate
vârstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta
se poate confrunta în viaţa reală.

2. Noțiunea de competență este aceea care consideră competența suma cunoștințelor, abilităților
și atitudinilor care contribuie la capacitatea unei persoane de a-și îndeplini eficient (la
standardele agreate anterior) sarcinile și responsabilitațile postului (pe scurt, de a fi performant).

Competenţa

Deosebiri Asemănări

1. Capacitatea 2.capacitatea ansamblu de

elevului persoanei cunostinte

indeplinirea
sarcinii
1. Competenţa şcolară - este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi
atitudini dobândite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate
vârstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta
se poate confrunta în viaţa reală.

3. Competenţa este rezultatul punerii în aplicare de către o persoană plasată în situaţie, într-un
context determinat, a unui ansamblu diversificat, dar coordonat de resurse; această punere în
aplicare se sprijină pe selectarea, mobilizarea şi organizarea acestor resurse şi pe acţiunile
pertinente, care îi permit persoanei să trateze reuşit această situaţie.

Competenţa

Deosebiri Asemănări

1. Sistem integrat 3.aplicarea

tratarea unei situatii
de cunostinte cunostintelor

context specific
de realizare
1. Competenţa şcolară - este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi
atitudini dobândite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate
vârstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta
se poate confrunta în viaţa reală.

4. Competenţa este o capacitate profesională remarcabilă, izvorâtă din cunoştinţe şi practică (deci,
în urma cercetării inteligente şi sistematice a unei activităţi relativ dificile). Competenţa conferă
randament, precizie, siguranţă şi permite rezolvarea de situaţii dificile în direcţia în care s-a format
(Şchiopu, U., 1997).

Competenţa

Deosebiri Asemănări

1.Ansamblu de
4. Capacitate context specific de
capacitati, cunostinte,
profesionala realizare
deprinderi

1.Dobindita prin 4. Izvorita din

rezolvarea de situatii
invatare cunostinte si practica
1. Competenţa şcolară - este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi
atitudini dobândite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate
vârstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta
se poate confrunta în viaţa reală.

5. Competenţele reprezintă ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin

învăţare, cu ajutorul cărora se pot identifica şi rezolva, în contexte diverse, probleme caracteristice
unui anumit domeniu.

Competenţa

Deosebiri Asemănări

1.Ansamblu 5.Ansamblu deprinderi

intergrat de intergrat de dobindite prin
cunostinte cunostinte invatare

Cunostinte
1.Contexte 5.Contexte
dobindite prin
specifice diverse
invatare

Aspectele tari ale definiţiei noţiunii de competenţă, utilizate în sistemul de învăţământ

din Republica Moldova ar fi următoarele: bazarea pe un ansamblu de cunoștințe,precum și
capacități, deprinderi, atitudini care, respective sunt obținute de către elev prin inetrmediul
învățării și context sau situații de realizare ale acestora, în dependență de vârsta și capacitățile
cognitive.
 Aspectele slabe ale definiției de competență, utilizate de învășământul din Republica
Moldova sunt: nu este evidențiat momentul că prin competenţe cunoştinţele devin resurse pentru
formarea şi dezvoltarea competenţelor, de rând cu deprinderile, capacităţile, atitudinile; nu se
menționează faptul că aceasta este indivizibilă, dar încă și se mai apică subcompetențele, care nu
au nici o însemnătate; la fel nu se spune nimic despre evaluarea competenței mai mult sau mai
puțin la concret.
 Manualul de educație tehnologică bazat pe competenţe

Manualul şcolar reprezintă un document oficial, care asigură concretizarea programei

şcolare într-o formă care vizează prezentarea cunoştinţelor şi capacităţilor la nivel sistemic, prin
diferite unităţi didactice, operaţionalizabile şi structurate în : capitole, subcapitole, grupuri de
lecţii, secvenţe de învăţare. El reprezintă orice creaţie imprimată, destinată atât elevului, cât şi
coordonatorului didactic al acestuia, căreia i se pot ataşa documente audiovizuale şi informatice,
ce tratează elementele programului de studii pe o perioadă de un an sau mai mulţi ani şcolari.
Manualul şcolar dobândeşte astfel o structură de funcţionare prioritar formativă – el oferă o
descriere detaliată a unui proces de formare specific –care include nu numai materia care trebuie
studiată, ci şi obiectivele şi strategiile de predare-învăţare-evaluare, operaţionalizate pînă la nivelul
unor teste pedagogice aplicabile în diferite contexte didactice şi extradidactice. Un element
important este ca manualul să fie orientat anume spre formarea competențelor.
În manualul de educație tehnologică elevii ar fi bine să dezvolte competențele de:
1. Aplicarea tehnologiei de prelucrare sau preparare și în viața cotidiană;
2. Insusire a unor tehnologii noi de prelucrare sau prepare.
3. De alege modul de prelucrare corect.
4. De a citi cartile tehnologice pentru fabricare unui produs finit;
5. Elabora cartile tehnologice pentru un anumit produs.
Etapele de formare a competenţei școlare se condiţionează reciproc și constituie un ciclu
continuu care, prin utilizarea diferitor metode, forme, mijloace de învăţare, are drept rezultat
avansarea performanţei. În proiectarea unui manual de educație tehnologică orientat spre formarea
competenţelor urmează să se ţină cont de următoarele condiţii:
• respectarea sistemului de principii specifice cunoașterii știinţifice, ţinînd cont de particularităţile
de vîrstă;
• organizarea învăţării în baza teoriilor cunoașterii știinţifice, dezvoltării cognitive, învăţării
experimentale;
• realizarea etapelor de formare a competenţelor: cunoștinţe fundamentale, funcţionale,
interiorizate, exteriorizate.
În concluzie, consider că manualul şcolar este unul dintre cele mai important izvoare de
informaţii, atât pentru elev, cât şi pentru învăţător sau profesor, calitatea sa superioară fiind
generată de faptul că îşi îndeplineşte în mod integral scopul pentru care a fost creat – acela de
ajutor în procesul de educare şi formare a competențelor.
 Situaţii complexe
Denumirea Situaţia complexă Acţiunile Resursele
competenţei
specifice
CS1- Competenta Andrei a dorit sa construiasca o 1. 1. Stabilirea dimensiunilor 1. 1. Carte de educatie
de elaborarea unui cutie pentru a-si pastra toate cutiei. tehnologica.
desen tehnic care accesoriile sale in aceasta cutie. 2. 2. Alegerea corecta a 2. 5. Foaie format (A4)
Pentru a confectiona aceasta cutie
sa corespunda creioanelor (taria creioanelor).3. 2. Rigla.
Andrei a avut nevoie mai intii sa
parametrilor elaboreze desenul tehnic al cutiei3. 3. Elaborarea schitei cutiei. 4. 3. Creion de tarie
tehnici; pa care doreste sa o 4. 4. Stabilirea scarii desenului inalta
Dsesenul tehnic; confectioneze. (ex.2:1). 5. 4. Creion de tarie
Obiectul: Desenul 5. 5. Construirea chenarului. medie.
cutiei. 6. 6. Elaborarea desenului tehnic6. 5. Raportor.
conform ceritelor tehnice. 7. 6. Compas.
7. 7. Cotarea cotelor conform 8.
standartelor. 9.
8. 8. Indicarea materialului din
care v-a fi confectionata cutia.
CS.2. Competenta Andrei avînd desenul tehnic 1. 1. Sa deseneze pe lemn forma1. 1. Materie prima.
cutiei, a decis sa confectioneze fiecarei fete. 2. 2. Ferestrau.
de prelucrare a
aceasta cutie conform desenului 2. 2. Taierea fiecare fete din lemn 3. 3. Hirtie abraziva.
lemnului. elaborat, respectind tehnologia
cu ferestraul. 4. 4. Creion tarie medie.
prelucrarii lemnului. Andrei a ales
Tehnologia
ca meterial pentru confectionare a3. 3. Slefuirea fiecarei fete cu 5. 5. Rigla.
prelucrării cutie lemn destul de dur (Frasen), hirtie abraziva. 6. 6. Compas.
deoarece este un lemn foarte 4. 4. Fetele laterale sa fie taiete 7. 7. Raportor.
lemnului.
frumos. sub unghi de (45˚). 8. 8. Clei.
5. 5. Fixarea tuturor fetelor si 9. 9. Vopsea de tonare.
fundului cu ajutorul cleiului. 10. Ciocan.
6. 6. Fixarea capacului cutiei. 11. Cuie.
7. 7. Vopsirea cutiei cu vopsea de
tonare.
CS3- Conceperea Andrei a decis sa-si faca un scaun8. 1. Să alegă corect fibrele 10. 1.Fibrele fierte in apa.
din fibre vegetale pentru al folosi vegetale 11. 2. Decojitorul.
şi organizarea
la terasa de vara. Pentru a constru9. 2. Să fiarbă fibrele conform 12. 3.Despicătorul în 3
mijloacelor de scaunul din fibre vegetale Andrei
indicatiilor prescrise. muchii.
v-a trebui sa aplice impletitul
confecţionare a 4. Subțietorul pentru
traditional din fibre vegetale si 10. 3.Sa curite fibrele fierte.
unui obiect anume rachitul. 11. 4. Sa despice fibrele vegetale subțierea fibrelor
in trei. 5. Manusi de
conform protectie.
12. 5. Sa subtieze fibrele vegetale
proiectului 13. 6. Să utilizeze corect tehnica
elaborat; împletirii
Împletitul din
fibre vegetale