STUDIU DE CAZ I

REZOLVAREA UNUI CONFLICT

1.Identificarea cazului

Conflict:- părinte nemulţumit de rezultatele testului de evaluare semestrială la

sfârşitul clasei a-V-a, la disciplina l.română.
- cadru didactic.

2.Analiza –sinteza cazului

În urma desfăşurării testului de evaluare semestrială –l.română, unul dintre părinţi
a fost nemulţumit de rezultatele testului.
Acesta a intrat supărat în sala de curs, în timpul activităţilor, exprimându-şi
nemulţumirea cu privire la rezultatele evaluării testului. A afirmat că rezultatul testului
nu confirmă realitatea, deoarece „ copilul său este foarte bun şi lucrează pe
calculator.”.

3.Stabilirea alternativelor de rezolvare a cazului

Profesoara discută cu părintele nemulţumit , ascultându-i argumentele aduse.
Analizează situaţia, exprimându-şi dorinţa de cooperare pentru rezolvarea
conflictului.
 Parintele are impresia că, fiul său este cel mai bun şi nici un copil nu este la
nivelul standardelor sale. Renuntă la căutarea soluţiilor, lamentându-se că, profesoara
l-a nedreptăţit.
Se foloseşte de orice pretext, de orice lucru cât de mic şi făra nici o legătură
pentru a se dezlănţui.

Se identifică cauzele :
- absentarea de la unele ore de l.română pe diferite motive;
- sosirea uneori a acestuia după ce profesoara a intrat la oră;
- neatenţia elevului, datorită stării de visare în care se afla la ore;
- nu manifestă interes de cunoaştere;
- renunţă uşor la activitatea în grupele de lucru şi nu duce la bun sfârşit
sarcina pe care o are de îndeplinit;
Profesoara pune întrebări, iar părintele este nevoit să răspundă. Profesoara încearcă
să particularizeze situaţia, centrându-se pe latura afectivă, pentru a-l împiedica pe
părinte să generalizeze.

4.Optimizarea soluţiei finale pentru rezolvarea cazului

- participarea părintelui la unele activitaţi de peredare în clasă ;
- acceptarea programului de recuperare, sosirea acestuia la timp la ore ,
eliminarea zilelor în care acesta să lipsească de la şcoală, participarea elevului
în fiecare săptămână de doua ori după programul de curs la cosultaţii;
- stabilirea unui timp în programul zilnic al elevului, în care acesta este la
calculator;
- stabilirea unui program de vizionare la calculator;
- stabilirea orei de culcare, nu mai târziu de ora 22.;
- atragera acestuia în activitaţi prin metode interactive şi stimularea acestuia în
vederea rezolvării sarcinilor primite;
- realizarea unui program de a citi carţile propuse în lista de lecturi suplimentare;
 - compromis între părinte şi profesoară pentru acceptarea rezultatelor minime
obţinute la test.

5. Stabilirea unor concluzii

Conflictul s-a creat din cauza comunicării ineficiente între cadru didactic şi
părinte.
Elevul frecventează şcoala dar părintele nu s-a arătat interesat de modul în
care acesta îşi îndeplineşte sarcinile, profesoara nu a putut lua la timp legatura cu
parintele, dar nici acesta nu a răspuns mereu invitaţiilor adresate de catre profesoară
prin corespondenţă .
STUDIU DE CAZ II

Identificarea cazului
Existenţa unei comunicări negative în cadrul colectivului de elevi,
prezenţa unor tensiuni între copii, manifestată prin limbaj vulgar, lipsa de cooperare
,neatenţia şi indisciplina la or , marginalizarea unora.

Aplicabilitate :clasa a-V-a

Timpul afectat :4 ore dispersate în cursul fiecărei saptămâni în cadrul orelor de

dirigenţie.

Obiectiv cadru : Rezolvarea conflictelor interne şi integrarea elevilor în grup prin

dezvoltarea stimei de sine la elevii marginalizaţi, dezvoltarea abilităţilor comunicative
şi a toleranţei în cadrul grupului.
Obiectivul ţintă al acestei activităţi îl reprezintă omogenizarea şi mărirea adeziunii
la grup.Crearea unui sentiment de mândrie de apartenenţa la aceleşi grup.
Conştientizarea influenţei benefice pe care fiecare membru o poate aduce grupului.

Activitatea I

Elevii vor fi solicitaţi să specifice problema principala a

grupului.Aceasta se va face prin joc, alegorii şi comparaii.Ca metada se va folosii
jocul de rol.Se va concepe o poveste în care elevii se transpun în eroi ai unui castel
.Aceştia vor trebui să întreţină castelul şi să rezolve problemele care apar. Fiecare
copil îşi va lua rolul, o funcţie în administrarea şi întreţinerea castelului, conducerea
acestuia având dreptul de a aloca funcţiile rămase libere. Astfel se va putea cuantifica
poziţia fiecărui copil în cadrul clasei. Se va introduce un factor de pericol pentru a
sesiza şi dezvolta gradul de coeziune al grupului.
La sfârşitul activităţtii cadrul didactic oferă soluţii şi moderează grupul
prin sfaturile care le dă pentru păstrarea integritaţii castelului. Astfel el va urmării să
inducă nevoia de acceptare a tuturor copiilor, explicând faptul că deşi lupta a fost
imaginară, ea se poate întâmpla şi în realitate.
Pe parcursul şedinţelor rolurile se vor inversa pentru a urmării reacţiile
şi manifestările comportamentale ale copiilor în diferitele ipostaze şi contexte. Prin
inversarea de rol, copiii îşi vor da seama şi de sentimentele şi trăirile prin care trec
ceilalti copii.
Prin acest procedeu este evaluată şi capacitatea de anticipaţie şi
prevenţie a problemelor cu care se poate confrunta grupul.
După fiecare şedinţă, elevii sunt rugaţi să noteze şi să realizeze o
schemă mai eficientă de defensivă şi de mărire a gradului de coeziune a grupului.Sunt
rugaţi să noteze cine a fost cel mai bun în timpul jocului, de ce, şi de asemenea, care a
fost veriga slabă şi ce se poate face pentru a o îmbunătăţii pe baza muncii şi asistenţei
colective.
După identificarea elevilor cu stima de sine scăzută, pentru şedinţa
următoare le vom pregăti un rol nou care să li se potrivească şi să ajute la dezvoltarea
stimei de sine.
Pe baza răspunsurilor în şedinţa urmatoare se va ţine cont de aprecierile
copiilor şi vom urma modelul impus de aceştia.
Elevii vor fi incitaţi să dezbată propriile acţiuni şi să justifice apariţia
acestora în contextul dat.
Utilizarea sinecticii pentru a pregăti sesiunea următoare, sinectica
folosită în mod metaforic, implicată în problema dată, cea a castelului.
Evaluarea activităţii
La sfârşitul orelor prevăzute pentru activitate, pe baza aprecierilor date de elevi după
fiecare şedinta vom trage concluziile necesare pentru a elimina problema existentă,
astfel:
- pe baza structurii obţinute din jocul copiilor se pot deduce elevii a căror stimă
de sine este scăzută, elevii care creează probleme prin neglijarea celorlalti;
- se poate obţine ierarhia grupului;
- se poate introduce o problemă reală pentru a studia dacă jocul de rol a avut
efect sau nu;
- conştientizarea de către elevi a importanţei tuturor membrilor colectivităţii;
- pentru conştientizarea relaţiilor existente în cadrul grupului fiecare elev este
rugat sa se autoevalueze, metoda prin care vom extrage informaţiile necesare în
vederea cuantificarii stimei de sine şi totodată identificarea elevilor cu stimă de
sine scăzută.
Observaţii:Metoda prezentată poate fi adaptată şi altor probleme care pot exista în
grup, autoanaliza cadrului didactic şi a jocului fiind de o importanţă vitală în
dezvoltarea unor strategii de rezolvare a unor probleme ulterioare .Jocul se poate
aplica şi pe micro-grupuri de 3-4-5 persoane în funcie de problema ivită.

Student,
Danciu Carmen

Mai 2007