VASILE ALECSANDRI – DRAMATURG

Groza V. Laura Emilia

Anul I, conversie română, semestrul I

Cu o operă destul de vastă, cu influențe franceze în ciuda originilor sale grecești,

Vasile Alecsandri (1821 – 1890) este primul scriitor român în adevăratul sens al cuvântului.
Scrierile de până la Alecsandri au valoarea lor, dar putem să-l considerăm pe scriitorul
moldovean primul mare scriitor român. Reprezentant al romantismului și al clasicilor scriitori
români, Alecsandri este cunoscut mai ales pentru poeziile sale, atât cele creație proprie, cât și
cele populare, culese.
Om politic, poet, dramaturg, fruntaș de seamă al mișcării revoluționare de la 1848,
Vasile Alecsandri a fost membru al societății Junimea și al Academiei Române.
În ceea ce privește opera dramaturgică a lui Vasile Alecsandri putem afirma că este
un element de referință important al literaturii române.
Vasile Alecsandri este primul dintre autorii români care scrie și publică piese de
teatru. La data de 18 noiembrie 1840 are loc debutul lui Vasile Alecsandri în teatru cu piesa
„Farmazonul din Hîrlău”, pusă în scenă de Costache Caragiale. Această piesă poate fi
considerată drept piesa ce a dat naştere Teatrului Naţional românesc.
Piesele de teatru ce aveau loc pe scenele din Iaşi erau în limba franceză sau italiană.
Vasile Alecsandri a avut iniţiativa de a folosi în teatru limbra română, fapt privit cu
scepticism de către public. Alături de Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi, tânărul
Alecsandri a înfiinţat Teatrul Naţional. Acesta scrie în limbra română piesa „Farmazonul din
Hârlău”, care poate fi considerată drept piesa ce a dat naştere Teatrului Naţional românesc.
Această piesă a fost jucată pe scena Teatrului Naţional din România la data de 18 noiembrie
1840, fiind pusă în scenă de Costache Caragiale . Deşi actorii se aflau la început de drum,
spectacolul a fost unul extrem de apreciat, amatorii de teatru fiind impresionaţi de piesa lui
Alecsandri. Astfel, prin intermediul acestei piese, teatrul în limba română a început să fie
văzut cu alţi ochi chiar de către românii ce l-au privit cu neîncredere la început. „Farmazonul
din Hârlău” este despre Pestriţ, un tânăr ce dorea să obţină mâna fiicei unui boier. Venit de la
Hârlău, acesta ajunge la Iaşi, unde se împrieteneşte cu mai mulţi escroci care s-au dat drept
boieri ieşeni şi care nu ştiau decât să se distreze pe banii naivilor. Tânărul Pestriţ merge la Iaşi
cu intenţia de a se căsători şi de a deveni parte a societăţii farmazonilor. Farmecul piesei este
acela ca Pestriţ, un boier mic de la ţară, doreşte cu orice preţ să-şi îndeplinească ţelurile în
viaţă.
Putem delimita piesele de teatru scrise de Alecsandri în două direcții: comedii și
drame. Ciclul Chirița încântă atât cititorii, cât și spectatorii teatrelor acolo unde piesele sunt
puse în scenă. Despot Vodă este o dramă istorică.
Ciclul de piese Chirița cuprinde următoarele patru piese de teatru:
 Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă – apărută în 1850;
 Chirița în provincie – apărută în 1855;
 Chirița în voiagiu – apărută în 1865;
 Chirița în balon – apărută în 1875.
Umorul acestor piese de teatru este dat de comicul de limbaj (cuvintele franceze
inventate ,,furculision”, ,,cutision”, nota moldovenească a limbajului personajelor), comicul
de situație (deghizarea lui Leonaș în ofițer, momentul primirii răvașului de către Chirița –
aceasta, deși nerăbdătoare să afle conținutul scrisorii, pune sluga să-i aducă scrisoarea
conform etichetei, etc), comicul de caracter (Chirița este întruchipată prin o oarecare
exagerare și prin parvenitism). Desigur, Alecsandri creează situații comice diverse și diferite
înt tot spectrul specific.
Ciclul Chirițelor sunt piesele de teatru cele mai reprezentative din cadrul
dramaturgiei lui Alecsandri. Chirița este personajul principal al celor patru piese de teatru. În
fiecare dintre ele ea este puse în diferite situații comice.
Despot Vodă este o dramă istorică romantică. Despot, personajul principal al piesei,
îl înlătură pe Alexandru Lăpușneanul de la tron, dar și joacă la dublu, iubind două femei în
același timp, pe Carmina, soția lui Laski, ambii ajutându-l să aungă pe tronul Moldovei în
locul lui Lăpușneanul, dar și pe fiica boierului Moțoc, Ana, căreia îi promite că o ia de
nevastă.
Venind cu un suflu nou în literatura română, piesele de teatru ale lui Alcsandri se
bucură de un mare succes încă de la primele reprezentări de pe scena teatrului ieșean înființat
chiar de către Alecsandri.

Bibliografie:
Călinescu, George: Istoria literaturii române – compendiu, Editura pentru literatură, [s.l.],
1968;
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri
https://crispedia.ro/teatrul-lui-vasile-alecsandri/