UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ȘI

DEZVOLTARE RURALĂ
Specializare: ,,Inginerie si management în alimentație publică și agroturism’’

PROIECT DEZVOLTARE RURALĂ

TITLUL PROIECTULUI: INFIINTARE FERMĂ GĂINI OUĂTOARE
Submăsura: 4.1

Prof.coord: Student:
Chiurciu Irina Diaconu Manuela
Grupa: 8414
Cuprins
I: Descrierea obiectului de investiție
1.1. Descrierea societății în care se implementează investiția
1.2. Descrierea investiției

Capitolul II: Datele tehnice ale investiției

2.1. Amplasament
2.2. Piața de aprovizionare/ desfacere și concurența
2.3. Descrierea fluxului tehnologic
2.4. Datele tehnice ale investiției
2.5. Descrierea fluxului de producție
2.6. Durata de realizare a investiției

Capitolul III: Bugetul investiției

3.1. Resursele necesare pentru investiție
3.2. Resursele necesare procesului tehnologic
a) Cheltuielile pe ciclu de producție
b) Cheltuieli cu salariații

Capitolul IV: Planul de afaceri

4.1. Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor și a cheltuielilor
4.1.1. Estimarea veniturilor pe 5 ani
4.1.2. Estimarea cheltuielilor cu ciclul de productie pe 5 ani
4.1.3. Estimarea rezultatului financiar
4.1.4. Estimarea rezultatului financiar în urma efectului dat de sursele de finanțare

4.2. Indicatorii de investiție

4.2.1. Indicatorii financiari
a) Valoarea investiției (Vi)
b) Durata de recuperare a investiției (Dr)
c) Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN)
d) Rata de actualizare
e) Valoarea actualizată netă (VAN)
f) Disponibilul de numerar la sfârșitul perioadei
4.2.2. Tabel încasări și plăți
Bibliografie
 CAPITOLUL I. DESCRIEREA OBIECTULUI DE INVESTITIE

1.1. Descrierea societatii in care se implementeaza investitia

Denumire solicitant: Diaconu Manuela

Forma juridică de constituire: Intreprindere Familiala Diaconu

Sediul social: Localitatea Durau, judetul Neamt

Cod postal:617130

- Codul unic de înregistrare: R 6958422 din data de 10.10.2016

- Numărul de ordine în registrul comerţului: J44/9915;

- Domeniul principal de activitate: cod CAEN 0147 – Cresterea pasarilor;

Telefon Fix : 0233266537

Telefon mobil:0764505381
Email : me_manu173@yahoo.com
Persoana de contact: Diaconu Manuela

Principalul mijloc fix (proprietate privata) aflat in patrimoniul intreprinderii este terenul
de 5000 mp curti constructii in valoare de 10000 euro, proprietate Diaconu Manuela
conform Contractului de vanzare- cumparare nr. 20 din 10.10.2016.

Intreprinderea Familiala Diaconu are ca obiect principal de activitate conform actului

constitutiv cod CAEN 0147 – „Cresterea pasarilor”, iar domeniul de interes pentru
propunerea de finantare este Cresterea pasarilor domestice – gaini ouatoare.
TERENURI

Amplasare Suprafata totala (mp) / Valoarea

Regim juridic
Judet/Localitate Categoria de folosinta contabila
 - euro-

LocalitateaDurau, 5000 mp 10000 Proprietate privata

Jud.Neamt

DENUMIRE SO 2010 EURO/CAP NUMAR DE CAPETE SO

C.5.2 GAINI OUATOARE 2,273.88 5000 11369,4

1.2. Descrierea investitiei

Acest plan de afaceri este întocmit de către firma Intreprinderea familiala Diaconu,
pentru obţinerea unei finantari PNDR, accesand “SubMăsura 4.1 - Investiții în exploatații
agricole” necesara achiziţionării a unor instalatii pentru creşterea găinilor ouătoare, în
scopul realizării şi valorificării producţiei de ouă obţinute, ce vor fi amplasate în localitatea
Durau , judetul Neamt.

Se are in vedere construirea şi punerea în funcţiune a unei hale cu o suprafaţă de

1000 mp.Hala este utilizata pentru creşterea pe aşternut permanent ,hala se populează cu
5000 puicuţe de 16 săptămâni, care sunt menţinute în producţie până la vârsta de 77-80
săptămâni, după care se sacrifică şi se înlocuiesc, după dezinfecţia halei, cu o nouă serie
de 5000 puicuţe.

Se va construi o microfermă (fermă familiară) compusă dintr-un adăpost de 1000 mp,

cu creştere pe aşternut permanent, precum şi anexele – necesare sau opţionale – ale
activităţii de producţie :

 filtru sanitar,
 depozite de furaje,materiale, produse,
 eventual o instalaţie proprie de producere a necesarului de furaje combinate.

Se are în vedere producerea de ouă pentru consum în sistemul de creştere pe aşternut

permanent, care impune:
- Construirea unei hale închise, fără ferestre, prevăzută cu un sistem de ventilaţie care
să asigure un microclimat corespunzător atât în timpul verii, cât şi al iernii. În plus, hala
închisă permite un program de lumină conform tehnologiei de creştere şi asigură o foarte
bună biosecuritate, datorită limitării contaminării păsărilor cu germeni patogeni, în
comparaţie cu creşterea în aer liber sau chiar în hale prevăzute cu ferestre

- Sistemul de hrănire este prevăzut din hrănitoare tronconice, în care furajele sunt
distribuite printr-un sistem care extrage furajele combinate dintr-un buncăr (siloz) central,
exterior sau interior, şi le transportă mecanic în hrănitoarele tronconice, accesibile
păsărilor, dar care elimină risipa.

- Sistemul de adăpare este compus dintr-o sursă (proprie sau reţeaua comunală),
din conducta de alimentare a halei, un sistem de reglare a presiunii, şi din conducte
interioare pe care sunt fixate adăpătorile automate de tip picurător;

- Sistemul de iluminat este reprezentat dintr-o reţea electrică interioară, pe care sunt
dispuse, sub tavan, lămpi electrice, preferabil fluorescente, pentru economisirea curentului
electric;

- Pardoseala adăpostului este constituită în proporţie relativ egală din paturi de

dormit şi aşternut permanent. De-a lungul halei, longitudinal, sunt amplasate cuibarele de
ouat, cu recoltare manuală sau mecanizată a ouălor.

Proiectul prevede o activitate de creştere a găinilor ouătoare pe aşternut permanent

Se pot adopta două tehnologii de creştere, ambele pe aşternut permanent.

- Se cumpără, pe bază de contract, un număr de 5000 puicuţe în vârstă de 16

săptămâni, acestea încep ouatul la vârsta de 20 săptămâni şi se ţin în exploatare
până la vârsta de 77 săptămâni. Dacă piaţa este favorabilă iar curba de ouat
economică, păsările pot fi ţinute la ouat şi până la vârsta de 80-82 săptămâni.

Un ciclu normal, cu reforma găinilor la vârsta de săptămâni, are lungimea de 64

săptămâni, adică:4 săptămâni acomodare (vârsta 16-20 săptămâni); 57 săptămâni
producţia de ouă (vârsta 20-77 săptămâni); 3 săptămâni perioada de depopulare, vid sanitar
şi o nouă repopulare cu puicuţe de 16 săptămâni.
 Perioada de 64 săptămâni a unui ciclu de ouat presupune utilizarea halei în proporţie
de 81,25 % pe an, adică: 52 săptămâni ⁄64 săptămâni = 81,25 %

Pe de altă parte, efectivul mediu pe perioadă este de 97 % faţă de cel iniţial (100 %
la populare, 94 % la reformă), ceea ce conduce către următorul efectiv mediu anual, la care
se calculează producţia de ouă:

81,25 % x 97 % = 78,8 %

În cazul populării halei cu 5000 puicuţe de 16 săptămâni, efectivul mediu anual va

fi:

5000 x 78,8 % = 3.940 capete

- Cea de a doua tehnologie presupune popularea halei ca şi în tehnologia arătată

mai sus, însă cu practicarea unei năpârliri forţate după 10 luni de producţie.
După ce stau în repaus, după năpârlirea forţată, două luni, găinile realizează un
nou ciclu de ouat de 10 luni, după care halele se repopulează cu o nouă serie de
puicuţe, de 16 săptămâni.

Producţie realizată:

- primul ciclu: 300 zile x 80 % ouat = 240 ouă

- al doilea ciclu: 300 zile x 73 % ouat = 220 ouă

Total pe găină, în 22 luni- 460 ouă

Avantaje:

- Găinile sunt oprite din ouat cele două luni (mai – iulie), când piaţa ouălor este
nefavorabilă;

- Costurile de năpârlire (7 kg porumb = cca. 20.000 lei) sunt mult inferioare preţului
unei puicuţe de16 săptămâni: cca. 160.000 lei
 - La ciclul 2 de ouat, ouăle au mărimea normală încă de la declanşarea ouatului, faţă
de ouăle din ciclul 1, la care 5 % din puicuţe o reprezintă ouăle mici, valorificate inferior.

Dezavantaje:

- Producţia de ouă pe găină la două serii este de cca. 570 ouă/loc găină (285+285),
pe când în cazul năpârlirii este de 460 ouă (240 + 220);

- În ciclul 2 de ouat, de după năpârlire, efectivul mediu este mai mic, datorită
pierderilor prin mortalitate şi reformelor;

- Se recuperează prin sacrificare numai o serie de găini reformate, faţă de două serii
în cazul creşterii găinilor numai pentru un ciclu.

Prezentul studiu ia în calcul prima dintre variante, însă nu exclude cea de a doua
variantă, atunci când piaţa ouălor este nefavorabilă iar păsările sunt sănătoase şi pot suporta
o năpârlire forţată.
 CAPITOLUL II. DATELE TEHNICE ALE INVESTITIEI

2.1. Amplasament

Crescatoria de gaini outoare va fi amplasata in localitatea Durau,judetul Neamt.

Durău este o stațiune turistică montană din județul Neamț, România, parte a satului Ceahlău,
reședința comunei Ceahlău. Este situată la poalele masivului Ceahlău (pe versantul de nord-vest al
acestui) la o altitudine de 780-800 metri și, se află la o distanță de 9 km de lacul de acumulare Izvorul
Muntelui de pe râul Bistrița.

2.2Piaţa de desfacere

În România sunt produse în prezent numai 1,2 miliarde oua în condiţii industriale,
care să poată fi comercializate conform HG 415/2004, adică să fie sortate, marcate,
ambalate, păstrate la temperatura de maximum 14°C şi comercializate corespunzător.
 Cele cca. 5,5 miliarde oua produse în micile gospodării ţărăneşti nu pot fi
comercializate în conformitate cu HG 415/2004, neîndeplinind nici una din condiţiile
prevăzute de reglementările UE.

De aceea, după ce o parte dintre aceste ouă sunt utilizate pentru clocire şi scoatere
de pui de o zi, restul se autoconsumă sau se oferă ocazional la rudele şi cunoştinţele din
mediul urban al producătorilor agricoli.

Odată cu înfiinţarea exploataţiilor agricole, sunt încurajate microferme ca cea care

face obiectul prezentului studiu, iar exploataţiile agricole vor înlocui treptat producţia de
ouă a micilor producători agricoli, al căror număr şi activitate vor scădea treptat în perioada
următoare.

Să admitem că, totuşi, mici producători agricoli vor continua să-şi producă ouăle
pentru autoconsum, iar populaţia urbană – în număr de 11,9 milioane în prezent, dar care
va creşte treptat – se va aproviziona numai de la producătorii industriali actuali, la care se
vor adăuga producătorii cu exploataţii agricole (avicole).

Dar producătorii avicoli actuali riscă să-şi reducă producţia la jumătate în următorii
ani, ca urmare a interzicerii bateriilor actuale în care se cresc ouătoarele, adică să ajungă la
cca. 600 milioane de ouă, care n-ar asigura decât cca. 50 ouă pe locuitor urban, faţă de 250
ouă cât sunt necesare pentru o hrănire raţională. Probabil că se vor înfiinţa câteva complexe
avicole de ouătoare, sau se vor introduce baterii alternative, admise de UE, în unele din
complexele avicole actuale, însă aceste creşteri de capacitate vor fi nesemnificative într-o
perioadă în care avicultura industrială poate să ofere doar 20 % din producţia de ouă
necesară populaţiei.

Înfiinţarea de exploataţii avicole nu este numai în interesul noilor producători

avicoli din România, ci – mai ales – este de interes naţional. Lipsa ouălor de pe piaţa internă
va conduce în mod normal la creşterea masivă a cererii faţă de ofertă, creşterea excesivă a
preţului la ouă şi interesul de export din ţările cu excedent de ouă către piaţa românească.
Acest lucru este de neacceptat, pentru că România este o ţară puternic cerealieră, are
condiţii pedo-climatice favorabile de creştere a păsărilor şi o experienţa bogată în creşterea
păsărilor şi –mai ales – în producerea ouălor pentru consum care – practic – este activitatea
cea mai uşoară, mai accesibilă, din avicultură. Acesta este şi unul din motivele pentru care
autorităţile de decizie din România încurajează în mod particular înfiinţarea de exploataţii
agricole specializate în producerea ouălor pentru consum.

Pe această perioadă, preţul ouălor pe piaţa românească este de 1500 lei vechi în
timpul verii şi de 3000 lei în timpul iernii, fără TVA, adică de 4,1 eurocenţi în timpul verii
şi 8,2 eurocenţi în timpul iernii. Datorită pieţii insuficient controlate, pe piaţă existând trei
categorii de ouă (ouă de complex, ouă ţărăneşti şi ouă de import), se constată următoarele
diferenţe de preţ de la o lună la alta sau de la un judeţ la altul:

- Vară: Între 1200 lei (3,2 eurocenţi) şi 2200 lei (6 eurocenţi) făcând o medie
ponderată, între anotimpuri şi judeţe, rezultă un preţ anual de 2200 lei (6 eurocenţi) pe ou
vândut de la poarta fermei, fără TVA, iarna între 2500 lei (6,8 eurocenţi) şi 3600 lei (9,8
eurocenţi).

Consumatorii urbani pot consuma anual 2,9 miliarde ouă (11,9 milioane x 250 ouă).
În prezent se produc industrial numai 1,2 miliarde, cu perspective ca acest număr de ouă
să scadă în perioada următoare. Este, deci, normal ca preţul mediu al ouălor să rămână la
cel actual (2200 lei, sau 6 eurocenţi). Aceste date confirmă potenţialul pieţei române a
ouălor de a suporta creşterea până la dublare a actualei producţii industriale interne,
punerea în funcţiune de exploataţii avicole care aplică principii intensiv – industriale de
creştere, fiind în prezent - şi în perioada următoare oportună şi de mari perspective.

Există încă o problemă, legată de amplasarea viitoarelor exploataţii avicole: în

prezent, numeroase judeţe ale ţării nu produc ouă sau le produc în cantităţi foarte mici.
Doar în următoarele judeţe se produc cantităţi semnificative de ouă: Bacău, Bihor, Braşov,
Brăila, Caraş Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa,
Iaşi, Maramureş, Satu Mare, Sibiu, Vaslui şi Vâlcea, în total 18 judeţe. Restul de 24 judeţe
nu produc ouă de tip industrial, fiind condamnate la subconsum sau la transportul acestora
din alte judeţe, operaţiune care măreşte preţul produsului şi se soldează cu pierderi, oul
fiind uşor perisabil şi cu pierderea prospeţimii.

2.3. Descrierea fluxului tehnologic

În hala de 5000 capete, consumul maxim zilnic de 125 g/cap necesită o cantitate
zilnică de:

5000 x 0,125 = 625 kg furaj

După tipul hrănitorului şi programul de furajare al crescătorului, instalaţia de

distribuire a furajelor este pornită automat, făcând plinul la hrănitori. Dacă admitem
pornirea automată a instalaţiei de cinci ori în 24 ore (în funcţie de programul de lumină),
să admitem poriri automate ale instalaţiei la orele 5, 9, 13, 1730 şi 22, de fiecare dată toate
hrănitoarele fiind alimentate cu cca. 1,25 kg furaj combinat (1,25 x 5 = 6,25 kg).

La fiecare două rânduri de hrănitoare există o instalaţie de distribuire, care la fiecare

pornire alimentează cele 80 hrănitoare ale celor două linii cu câte:

80 x 1,25 = 100 kg

Din cele două instalaţii de distribuire, una alimentează liniile de hrănitoare de pe pat
iar cealaltă pe cele două linii de pe aşternutul permanent, întrucât fiecare dintre acestea au
hrănitoarele tronconice aflate la înălţimi diferite (50 % pe pat, 50 % pe aşternutul
permanent).

Se pot dispune şi patru linii de hrănire, dacă instalaţia este astfel prevăzută de către
constructor, mai ales dacă alimentarea se face cu un spiromatec.

Se prevede un stoc de furaje combinate de trei zile, adică existenţa unui buncăr
central cu capacitatea de trei tone (sau cca. 6 mc, dacă greutatea hectolitică a furajelor
combinate este de 50 kg pe hl, sau 500 kg pe mc). O cantitate mai mică este contraindicată,
 având în vedere lungimea week-end-urilor, iar mai mare pentru că furajele îşi pot denatura
valoarea nutritivă iniţială după 4-5 zile de la producere.

Aşadar, buncărul central, amplasat exterior sau interior, va fi alimentat după un

astfel de program săptămânal:

- luni – 2 tone

- miercuri – 2 tone

- vineri – 3 tone

Dacă se alege soluţia buncărelor metalice (silozurilor) exterioare, acestea se

alimentează, de regulă, cu autobuncărul, mai ales dacă furajele sunt transportate în vrac, cu
acest mijlocde transport,de la un FNC specializat. Dacă se alege soluţia buncărelor
interioare, acestea vor putea fi depuse sub nivelul solului, având acelaşi volum de cca. 6
mc.

În ambele soluţii, vor exista snecuri de extracţie a furajului conţinut şi antrenarea

acestuia către buncărele aferente celor două instalaţii de distribuire, cote maximum 100 kg
la fiecare (total 200 kg) la orele stabilite pentru pornirea automată a instalaţiilor de
distribuire a furajelor combinate.

În timpul verii, când găinile se hrănesc de regulă dimineaţa, seara şi în cursul nopţii,
când temperatura din hală este mai scăzută, programul de pornire automată a instalaţiilor
de hrănire va fi modificat corespunzător. Atenţie la fenomenul de „bătut în tablă”, numit
astfel de crescătorii experimentaţi, atunci când păsările termină furajele din hrănitor şi
lovesc cu ciocurile pe fundul metalic al acestuia.

Instalatia de adapare

Sursa de alimentare cu apă (gospodărie proprie de apă sau reţea comunală) trebuie
în permanenţă controlată, prin examene de laborator, pentru salubritatea acesteia.
 Primul depozit de apă va fi constituit fie dintr-o hidrosferă, depozit aflat la înălţime
pentru a asigura plinul în reţea, fie dintr-un hidrofor, care are aceeaşi menire.

Alimentarea halei cu apă se face printr-o conductă de aducţie metalică, îngropată în

pământ sub punctul de îngheţ.

Necesarul de apă al halei este, de regulă, de 1,5 ori cantitatea de hrană, adică:

125 x 1,5 = 187,5 ml/zi

În timpul verii, sau în condiţiile hrănirii cu furaje având densitate nutritivă mare (sau
procent ridicat de sare), consumul poate să crească până la de trei ori consumul de furaje,
adică

125 x 3 = 375 ml/zi

Având în vedere şi eventualele pierderi din reţea, precum şi unele nevoi de spălare
igienizare, se calculează un necesar de 0,5 l pe găină, adică 4000 l, pentru toate păsările
din hală.

În interiorul halei, se face o rezervă de apă pentru câteva ore, de cca. un metru cub,
depozitată într-un bazin tampon, prevăzut cu o instalaţie de prea-plin şi cu conducte care
alimentează cele două instalaţii de adăpare ale halei (sau patru instalaţii (linii) dacă aşa este
prevăzută instalaţia de către constructor.

Instalaţia interioară de adăpare: Este compusă din cele 4 linii de adăpare, fiecare
prevăzute cu câte 250 picurătoare, însumând pe hală 1000 picurătoare,asigurând, pe această
cale, accesul a opt găini la fiecare picurător.

Cele patru linii de adăpare sunt intercalate în hală cu cele patru linii de hrănire, astfel
că, în orice poziţie s-ar afla în hală, o găină să poată găsi la maximum doi metri de ea o
instalaţie de hrănire sau de adăpare. Câte o linie de adăpare trebuie amplasată în faţa
rândului de cuibare, deoarece găina, imediat după ouat, simte nevoia să se adape. O grijă
deosebită trebuie avută la buna funcţionare a tuturor picurătoarelor, dar mai ales a liniilor
din apropierea cuibarelor, altfel găinile îşi udă ghiarele şi murdăresc cuibarele, deci şi ouăle
produse.

Înălţimea picurătoarelor trebuie mărită pe măsură ce puicuţele devin găini şi-şi

măresc statura, iar înălţimea trebuie fixată la înălţimea ciocului întins şi a gâtului în poziţie
obligă. O înălţime prea mare sau prea mică nu permite o adăpare normală a păsărilor.

Instalaţia de climatizare: Practic, cu o hală având o bună inerţie termică, nu este necesară
încălzirea halelor de ouătoare, oarecari dificultăţi cu menţinerea temperaturii optime în
adăpost existând doar în scurtele perioade din iarnă când temperatura exterioară scade sub
-10°C şi, excepţional, sub -20°C.

Există acum instalaţii foarte precise de menţinere a temperaturii şi a umidităţii

tehnologice în hală, aparaturile respective permiţând comanda pentru un regim termic şi
hidric impus de crescător. Este recomandabil ca aceste instalaţii să fie incluse în proiect,
altfel periclitându-se o bună parte din producţie (şi sănătatea păsărilor), prin lăsarea acestor
parametrii la aprecierea crescătorului, care este susceptibilă de multe erori umane, inclusiv
datorită prezenţei limitate a acestuia în interiorul halei.

- Se pot accepta două sisteme de ventilaţie:

- Cu ventilatoare electrice şi orificii de admisie pe pereţii longitudinali ai halelor;

Ventilaţie-tunel, cu evacuarea forţată a aerului printr-unul din pereţii laterali, cu orificii de

admisie dispuşi pe pereţii longitudinali, cu suprafeţe diferite ale orificiilor de admisie
micşorate pe măsura apropierii de peretele lateral pe care sunt depuse ventilatoarele.

Pentru cele 5000 găini, care cântăresc în medie câte max. 2,5 kg/cap şi au împreună 12.500
kg, sunt aşadar necesari 100.000 mc de aer în timpul verii şi doar 14 mii mc în timpul iernii.

Diferenţa de la iarnă la vară poate fi făcută prin:

 - 20 ventilatoare de câte 10 mii mc pe oră în timpul verii;

- Aceleaşi ventilatoare, cu turaţie variabilă, permiţând accesul a numai 14 mii metri

cubi în timpul iernii; sau

- Grupuri de ventilatoare, care funcţionează în totalitate, iar iarna doar atâtea (3-4)
care să asigure minimumul de aer necesar.

Desigur, între aceste dimensiuni minime şi maxime există situaţii intermediare şi numai o
instalaţie complexă poate comanda regimul optim de ventilaţie.

Pe timpul verii, pot fi solicitate de la furnizorul de echipamente instalaţii de

umidificare a aerului, întrucât aerul exterior foarte uscat este introdus în hală la o umiditate
foarte scăzută, inconfortabilă pentru păsări.

2.4.Datele tehnice ale investitiei

Pentru clădiri: Pentru a realiza atât o rezistenţă – în ani – a construcţiei, cât şi o bună
funcţionalitate a acesteia, se are în vedere:

- amplasarea acesteia pe un teren sănătos, cu o structură a solului corespunzătoare, fără

riscul de a suferi datorită apelor freatice aflate - ca strat – la o distanţă limită faţă de
fundaţie, sau a apelor pluviale, datorită riscului de băltire a acestora se va alege un teren
uşor ridicat ca nivel faţă de zona înconjurătoare, cu o construcţie amplasată cu unghiul
dintre peretele longitudinal – spate şi peretele lateral – spate în direcţia vântului dominant
rece, de iarnă, în vederea unei mai bune controlări a climatizării de iarnă.
 Amenajare interioara a camerei de serviciu

2.4. Datele tehnice ale investitiei

Echipamente achizitionate si componente ale

Cantităţi
acestora

ECHIPAMENTE DE HRĂNIRE

1. Buncăr (siloz) metalic, din material inoxidabil,

capacitate 3-4 tone, cu gură superioară de
1
alimentare şi snec de extracţie şi dirijare a furajelor
în interiorul halei
2. Buncăre interioare, capacitate 100-150 kg,
alimentate cu furaje prin snecul de extracţie şi
2
prevăzute cu mecanisme de antrenare a furajelor
către hrănitoarele din hală

3. Linii interioare de alimentare, compuse din câte

80 hrănitoare tronconice, în sistem închis dus- 2
întors

ECHIPAMENTE DE ADĂPARE

1. Bazin-tampon de apă, capacitate 1500-2000 l,

1
reprezentând necesarul de o zi al halei

2. Linii de adăpare cu nipleuri (picurători), lungime

83 m, cu 250 picurători/linie (sau 4 linii cu câte 125 4
picurători).
 Instalaţie completă de climatizare a halei, compusă
din orificii de admisie liberă, practicate în pereţii
longitudinali ai halei şi ventilatoare electrice de
evacuare a aerului viciat, cu turaţie variabilă, 1
capabile să elimine din hală 100.000 mc aer în
timpul verii şi 14.000 mc în cursul iernii, racordat la
un sistem automat de funcţionare

Instalaţie completă, compusă din două linii de

iluminat electric, instalate sub tavan, în lungime de
83 m fiecare, cu becuri fluorescente de 60 waţi,
câte 28 becuri pe fiecare linie, aşezate din 3 în 3 1
metri, cu program de aprindere şi stingere
automată a luminii şi de simulare a răsăritului şi
amurgului şi cu sistem de alarmă

MICRO - FNC

Instalaţie completă de măcinarea, dozarea,

malaxarea şi depozitarea produsului finit, cu o 1
capacitate de 500 kg pe oră

Instalaţie completă de sortare – colectare –

marcare – preambalare ouă, capacitate mică (2-4 1
mii ouă pe oră)

Congelator, capac 100 l, pentru păstrat pasta de

1
ouă

Fiind vorba de o fermă familială, majoritatea acţiunilor necesare bunului mers al

activităţii vor fi efectuate de membrii familiei.

Mod de ocupare a personalului

Îngrijitor hală păsări

– 1 oră pentru supravegherea păsărilor şi a echipamentelor de hală

- 1 oră pentru aprovizionarea cu furaje a halei

 - 3 ore pentru recoltarea ouălor

- 3 ore pentru sortarea-marcarea-ambalarea ouălor (cca. 15 lăzi x 260 ouă) pe zi

Muncitor auxiliar 1

- 3 ore pentru sortarea-marcarea-ambalarea ouălor (cca. 15 lăzi x 360 ouă) pe zi

- 3 ore pentru fabricat nutreţuri combinate

- 2 ore pentru manipulare diverse materiale - furaje

Muncitor auxiliar 2

- 3 ore pentru fabricat nutreţuri combinate

- 2 ore pentru manipulare diverse materiale - furaje

- 3 ore pentru acţiuni gospodăreşti în incinta fermei

Tractorist – mecanic

- 6 ore transport furaje, ouă, alte materiale

- 2 ore reparaţie – întreţinere echipamente hală

Este preferabil ca patronul să îndeplinească şi atribuţiile de tractorist, pentru a

urmări personal recepţia-livrarea mărfurilor şi produselor.

Celelalte trei posturi vor fi ocupate de alţi membri ai familiei sau de angajaţi
permanenţi.

Aceste patru locuri de muncă pot fi considerate ca nou create.

2.5. Descrierea fluxului de productie

 PATURILE ŞI CUIBARELE

Proporţia de 50 % dintre paturi şi aşternut, recomandată în acest studiu, nu este

obligatorie, furnizorul de paturi şi cuibare putând schimba această proporţie, în funcţie de
caracteristicile acestora şi de costuri.

Paturile trebuie confecţionate din material plastic, fiind rezistente pentru a suporta
greutatea păsărilor şi a personalului, confortabile pentru părăsi şi uşor de spălat şi
dezinfectat. Sunt amplasate la o înălţime suficient de mare pentru stratul de dejecţii care se
formează într-un ciclu de producţie.

Cuibarele, în număr de cca. 8 pasări / cuibar, sau 1000 pe hală, aşezate pe două
rânduri, spate în spate, şi pe două nivele, pe lungimea mediană a halei, conform anexei nr.
1. La fiecare nivel, între rândurile de cuibare, există câte o bandă colectoare de ouă, c are
le transportă la capul halei, pentru colectare manuală sau mecanică, după dorinţă.

Într-o hală de 5000 găini se pot produce, în vârf de ouat, cca. 2500 de ouă. Instalaţia
de recoltat ouă poate fi acţionată la ore fixe, în ideea că peste 80 % din ouă se produc de
dimineaţa, până la ora 14.

Instalaţia de iluminat trebuie prevăzută cu ceasuri tip PARAGON, care comandă

stingerea şi aprinderea luminii la orele prevăzute în tehnologie, preferabil cu simularea
amurgului şi zorilor (descreşterea şi respectiv creşterea progresivă a intensităţii luminoase).

Lămpile electrice trebuie amplasate sub tavan, la cca. 2 m deasupra păsărilor, iar reţeaua
electrică să elimine orice posibilitate de producere a scurt-circuitelor, cauzatoare de
incendii şi electrocutări.

Instalaţia interioară de adăpare: Este compusă din cele 4 linii de adăpare, fiecare
prevăzute cu câte 250 picurătoare, însumând pe hală 1000 picurătoare,asigurând, pe această
cale, accesul a opt găini la fiecare picurător.
 Cele patru linii de adăpare sunt intercalate în hală cu cele patru linii de hrănire, astfel
că, în orice poziţie s-ar afla în hală, o găină să poată găsi la maximum doi metri de ea o
instalaţie de hrănire sau de adăpare.

Câte o linie de adăpare trebuie amplasată în faţa rândului de cuibare, deoarece găina,
imediat după ouat, simte nevoia să se adape. O grijă deosebită trebuie avută la buna
funcţionare a tuturor picurătoarelor, dar mai ales a liniilor din apropierea cuibarelor, altfel
găinile îşi udă ghiarele şi murdăresc cuibarele, deci şi ouăle produse.

Înălţimea picurătoarelor trebuie mărită pe măsură ce puicuţele devin găini şi-şi

măresc statura, iar înălţimea trebuie fixată la înălţimea ciocului întins şi a gâtului în poziţie
obligă. O înălţime prea mare sau prea mică nu permite o adăpare normală a păsărilor.

CLĂDIRE:

Suprafaţa utilă a halei (exclusiv camera de serviciu) este de 1000 mp, din care
lungime 84 m şi lăţime 12 m, folosind 28 module-tip de 3 m lungime şi o suprafaţă de 36
mp. Camera de serviciu poate fi constituită, de asemenea, dintr-un modul-tip de 3 m.
Înălţimea medie a halei este de 2,5 m iar volumul acesteia de 2500 mc (1000 x 2,5), într-
un singur nivel.

Fundaţii cu marginea inferioară sub punctul de îngheţ al zonei, din beton, cu o bună
hidroizolaţie între sol şi pereţii construcţiei;

Pereţi din panouri-sandvici, cu un indice corespunzător de izolaţie termică, fixaţi pe

stâlpi de beton armat, care să confere rezistenţă construcţiei;

Acoperiş care să confere o perfectă izolaţie termică (având în vedere că 70 % din

căldura halei se pierde prin acoperiş) şi izolaţie hidrică. Un acoperiş cu o bună izolaţie
termică şi hidrică poate face inutilă existenţa podului construcţiei.

Sistemul de hrănire este prevăzut din hrănitoare tronconice, în care furajele sunt
distribuite printr-un sistem care extrage furajele combinate dintr-un buncăr (siloz) central,
exterior sau interior, şi le transportă mecanic în hrănitoarele tronconice, accesibile
păsărilor, dar care elimină risipa.

Sistemul de adăpare este compus dintr-o sursă (proprie sau reţeaua comunală), din
conducta de alimentare a halei, un sistem de reglare a presiunii, şi din conducte interioare
pe care sunt fixate adăpătorile automate de tip picurător;

Sistemul de iluminat este reprezentat dintr-o reţea electrică interioară, pe care sunt
dispuse, sub tavan, lămpi electrice, preferabil fluorescente, pentru economisirea curentului
electric;

Pardoseala adăpostului este constituită în proporţie relativ egală din paturi de

dormit şi aşternut permanent. De-a lungul halei, longitudinal, sunt amplasate cuibarele de
ouat, cu recoltare manuală sau mecanizată a ouălor

2.6. Durata de realizare a investitiei (perioada de implementare)

Intreprinderea familiala Diaconu are in componenta un numar de 4 persoane.

Durata de implementare a proiectului de investitii este de 2 ani (24 luni calendaristice).

Se solicita primirea ajutorului FEADR in trei transe de plata, esalonate pe durata de

executie a proiectului proportional cu nivelul cheltuielilor eligibile efectuate.

Se estimeaza ca ajutorul FEADR va fi primit in termen de 90 de zile de la depunerea

Cererilor de plata.

Ne propunem in prima etapa sa achizitonam 5000 de puicute.

Dupa un ciclu de productie acestea vor fi sacrificate si valorificate.

Grafic implementare proiect

ANUL 1
Nr crt

aug sept oct noi dec ian Feb mar apr mai
1 Achizitionarea
terenului
2 Obtinerea
finantarii
3 Construirea
halei
4 Realizarea
cladirilor
fermei
5 Achizionarea
puicutelor
6 Obtinerea si
valorificarea
productiei

ANUL 2
Nr crt Achizitii Ian febr Martie Aprilie mai Iunie iulie

1 Gard
2 Amenajare
curte
 CAPITOLUL III

1. Bugetul investiţei

3.1 Resursele necesare pentru investiţie

Curs euro RON de la Bcr din data de 21.11.2016 (1 euro= 4.5105)

Nr Denumire Pret unitar Valoare Val

Totala Valoare Valoare
crt coloana nr 2 fara TVA fara tva Valoare Val
TOTALA totala
Can U TVA/UM TVA (cu
fara (TVA
t M TVA)
Tot TVA tva inclus)
Tot
Euro Lei Euro Lei Euro eur Euro Lei Lei Lei
puicute 16
1 saptamani 5000 buc 2.2 9.9 0.44 1.98 11000 2200 13200 49500 9900 59400
31403
hala 1 mp 69624 9 13925 62808 69624 13924.8 83548.8 314039 62807.8 376846.8
4 Hranitoare tronice 100 buc 76 345 15.2 69 7600 1520 9120 34500 6900 41400
2901.
5 Instalatie adapare 1 buc 3226 14508 645.2 6 3226 645.2 3871.2 14508 2901.6 17409.6
1903.
6 sistem ventilatie 1 buc 2116 9516 423.2 2 2116 423.2 2539.2 9516 1903.2 11419.2
1082.
7 instalatie iluminat 1 buc 1210 5414 242 8 1210 242 1452 5414 1082.8 6496.8
8 paturi si cuibare 600 buc 5.5 25 1.1 5 3300 660 3960 15000 3000 18000
9 cantar nutreturi 1 buc 101 454 20.2 90.8 101 20.2 121.2 454 90.8 544.8
10 malaxor 1 buc 363 1632 72.6 326.4 363 72.6 435.6 1632 326.4 1958.4
11 siloz metalic 1 buc 351 1578 70.2 315.6 351 70.2 421.2 1578 315.6 1893.6
12 bazin apa 1 buc 121 544 24.2 108.8 121 24.2 145.2 544 108.8 652.8
 instalatie sortat 1088.
13 oua 1 buc 1210 5441 242 2 1210 242 1452 5441 1088.2 6529.2
Alimentare cu bu
14 1 0.7 3.2 0.1 0.6 0.7 0.1 0.8 3.2 0.6 3.8
energie electrica c
bu
15 Fosa septica 1 2400 10825 480 2165 2400 480 2880 10825.2 2165 12990.2
c
##1 bu
Instalatie sanitara 1 1800 8118.9 360 1623.8 1800 360 2160 8118.9 1623.8 9742.7
6 c
bu
17 Siloz exterior 1 1795 8096.3 359 1619.3 1795 359 2154 8096.3 1619.3 9715.6
c
Sistem transport bu
18 1 897 4045.9 179.4 809.2 897 179.4 1076.4 4045.9 809.2 4855.1
furaj c
bu
19 Sistem furajare 1 4985 22485 997 4497 4985 997 5982 22484.8 4497 26981.8
c
bu
20 Sistem adapare 1 1995 8998.4 399 1799.7 1995 399 2394 8998.4 1799.7 10798.1
c
Echipament
bu
21 sortare, marcare, 1 4785 21583 957 4316.5 4785 957 5742 21582.7 4316.5 25899.3
c
ambalare oua
bu
22 Filtru auto 1 2791 12589 558.2 2517.8 2791 558.2 3349.2 12588.8 2517.8 15106.6
c
bu
23 Vitrine frigorifice 2 648 2922.8 129.6 584.6 1296 259.2 1555.2 5845.6 1169.1 7014.7
c
24 TOTAL 100502.4 453173 20100 90635 122966.7 24593.3 147560 554715.8 110943.2 665659.1
 3.2 Resurse necesare procesului tehnologic:

a) Cheltuieli cu ciclul de productie

Pret Valoare Valoare

Valoare totala
Nr.c Consum unitar TVA/UM totala TVA totala
Specificatie Cantitate UM fara TVA
rt total fara lei (TVA lei/ an (TVA
lei/an
TVA lei inclus) lei inclus)/an
0.11
1. Furaj kg/pasare/z kg 547,8 1.2 l 0.24 1.44 241.935 48387 290322
i
1 doza/
2. vaccinuri doza 4980 0.5 0.05 0.55 2475 495 2970
pasare
3. Paie asternut 1kg/cap kg 4980 0.4 0.08 0.48 1992 398 2390
2
Energie
4. kWh/cap/a KWh 2x4032=8064 0.5 0.1 0.60 0.5x8064=4032 403 4432
electrica
n
Materiale pentru
5. - l - - - - 900 180 1080
dezinfectia halei
30
6 Cofraje 30 oua 46247 0.3 0.03 0.33 13874 2774 16648
oua/cofraj

7 Cofraje 10 oua 138742 0.2 0.02 0.22 27748 5549 33297

8 Cutii carton 3853 0.4 0.04 0.44 1541 308 1849

Piese de schimb,
intretinere si
9 - - - - - - 850 170 1020
reparatii

Cheltuieli cu
tertii (preluarea
10 dejectiilor, - - - - - - - - 2000
depopularea
fermei)

TOTAL 356008
b) Cheltuieli salariale

Nr. Categorie de personal Nr. Salariul (lei) brut* Contributii Total

Crt persoane angajator
(lei) –
22,759%

lunar anual lunar anual ANUAL

1 Tractorist-mecanic 1 1300 15600 295 3551 19151
2 Ingrijitor hala 1 1300 15600 295 3551 19151
3 Muncitor 2 1300*2= 19200 365 5980 25180
1600
4 director 1 2300 27600 527 6324 33924
5 contabil 1 1700 20400 387 4644 25044
122450
 CAPITOLUL IV

4.1 Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor si a cheltuielilor

4.1.1 Estimarea veniturilor pe 5 ani

a) Venituri din activitatea principal

Nr Crt AN UM Productie Pret de Valoare totala

vanzare (lei)/ou (Prod*PV)
1 1 buc 1387428 0,46 638216
2 2 buc 1387428 0,49 679839
3 3 buc 1387428 0,5 693714
4 4 Buc 1387428 0,5 693714
5 5 Buc 1387428 0,52 721462
6 TOTAL 3426945

b) Estimare venituri din productie secundara

Nr. crt AN Denumire UM Productie Pret de vanzare Valoare totala

(lei)

1. I carne kg 11453 3.2 36649

Gunoi grajd to 248 70 17360
2. II Carne kg 11453 3.2 36649
Gunoi grajd to 248 70 17360
3. III Carne kg 11453 3.2 36649
Gunoi grajd to 248 70 17360
4. IV Carne kg 11453 3 34359
Gunoi grajd to 248 70 17360
5. V Carne kg 11453 3 34359
Gunoi grajd to 248 70 17360
TOTAL 265465
c) Estimare subventii pe 5 ani

Nr. AN Valoare Total

crt subventie/
cap animal
1. I. 6 lei 29880
2. II. 6 lei 29880
3. III. 6 lei 29880
4. IV. 6 lei 29880
5. V. 6 lei 29880
TOTAL 149400

d) Estimare venituri totale pe 5 ani de exploatatie

Nr. crt AN Total venituri

1. I. 722025
2. II. 763728
3. III. 777603
4. IV. 775313
5. V. 803061
3841730
TOTAL
 4.1.2 Estimarea cheltuielilor cu ciclul de productie pentru 5 ani

Anul I
Pret Valoare Valoare
Valoare totala
Nr.c Consum unitar TVA/UM totala TVA totala
Specificatie Cantitate UM fara TVA
rt total fara lei (TVA lei/ an (TVA
lei/an
TVA lei inclus) lei inclus)/an
0.11
1. Furaj kg/pasare/z kg 547,8 1.2 l 0.24 1.44 241.935 48387 290322
i
1 doza/
2. vaccinuri doza 4980 0.5 0.05 0.55 2475 495 2970
pasare
3. Paie asternut 1kg/cap kg 4980 0.4 0.08 0.48 1992 398 2390
2
Energie
4. kWh/cap/a KWh 2x4032=8064 0.5 0.1 0.60 0.5x8064=4032 403 4432
electrica
n
Materiale pentru
5. - l - - - - 900 180 1080
dezinfectia halei
30
6 Cofraje 30 oua 46247 0.3 0.03 0.33 13874 2774 16648
oua/cofraj

7 Cofraje 10 oua 138742 0.2 0.02 0.22 27748 5549 33297

8 Cutii carton 3853 0.4 0.04 0.44 1541 308 1849

Piese de schimb,
intretinere si
9 - - - - - - 850 170 1020
reparatii

Cheltuieli cu
tertii (preluarea
10 dejectiilor, - - - - - - - - 2000
depopularea
fermei)

TOTAL 356008

anulII
Pret Valoare Valoare
Valoare totala
Nr.c Consum unitar TVA/UM totala TVA totala
Specificatie Cantitate UM fara TVA
rt total fara lei (TVA lei/ an (TVA
lei/an
TVA lei inclus) lei inclus)/an
0.11
1. Furaj kg/pasare/z kg 547,8 1.2 2 0.24 1.44 243579 48715 292292
i
1 doza/
2. vaccinuri doza 4980 0.6 0.05 0.55 2988 597 3585
pasare
3. Paie asternut 1kg/cap kg 4980 0.6 0.08 0.48 2988 597 3585
2
Energie
4. kWh/cap/a KWh 8064 0.6 0.1 0.60 4838 967 5805
electrica
n
 Materiale pentru
5. - l - - - - 900 180 1080
dezinfectia halei
30
6 Cofraje 30 oua 46247 0.2 0.03 0.33 9249 1849 11098
oua/cofraj

7 Cofraje 10 oua 138742 0.2 0.02 0.22 27748 5549 33297

8 Cutii carton 3853 0.3 0.04 0.44 1155 231 1386

Piese de schimb,
intretinere si
9 - - - - - - 850 170 1020
reparatii

Cheltuieli cu
tertii (preluarea
10 dejectiilor, - - - - - - - - 2000
depopularea
fermei)

TOTAL 351566

Anul III
Pret Valoare Valoare
Valoare totala
Nr.c Consum unitar TVA/UM totala TVA totala
Specificatie Cantitate UM fara TVA
rt total fara lei (TVA lei/ an (TVA
lei/an
TVA lei inclus) lei inclus)/an
0.11
1. Furaj kg/pasare/z kg 547,8 1.2 3 0.24 1.44 245575 49115 294690
i
1 doza/
2. vaccinuri doza 4980 0.7 0.05 0.55 3479 698 4174
pasare
3. Paie asternut 1kg/cap kg 4980 0.6 0.08 0.48 2988 597 3585
2
Energie
4. kWh/cap/a KWh 8064 0.6 0.1 0.60 4838 967 5805
electrica
n
Materiale pentru
5. - l - - - - 900 180 1080
dezinfectia halei
30
6 Cofraje 30 oua 46247 0.2 0.03 0.33 9249 1849 11098
oua/cofraj

7 Cofraje 10 oua 138742 0.2 0.02 0.22 27748 5549 33297

8 Cutii carton 3853 0.3 0.04 0.44 1155 231 1386

Piese de schimb,
intretinere si
9 - - - - - - 850 170 1020
reparatii

Cheltuieli cu
tertii (preluarea
10. dejectiilor, - - - - - - - - 2000
depopularea
fermei)
 TOTAL 358135

Anul IV
Pret Valoare Valoare
Valoare totala
Nr.c Consum unitar TVA/UM totala TVA totala
Specificatie Cantitate UM fara TVA
rt total fara lei (TVA lei/ an (TVA
lei/an
TVA lei inclus) lei inclus)/an
0.11
1. Furaj kg/pasare/z kg 547,8 1.2 4 0.24 1.44 247572 49514 297086
i
1 doza/
2. vaccinuri doza 4980 0.5 0.05 0.55 2325 495 2970
pasare
3. Paie asternut 1kg/cap kg 4980 0.6 0.08 0.48 2988 597 3585
2
Energie
4. kWh/cap/a KWh 8064 0.6 0.1 0.60 4838 967 5805
electrica
n
Materiale pentru
5. - l - - - - 900 180 1080
dezinfectia halei
30
6 Cofraje 30 oua 46247 0.2 0.03 0.33 9249 1849 11098
oua/cofraj

7 Cofraje 10 oua 138742 0.2 0.02 0.22 27748 5549 33297

8 Cutii carton 3853 0.3 0.04 0.44 1155 231 1386

Piese de schimb,
intretinere si
9 - - - - - - 850 170 1020
reparatii

Cheltuieli cu
tertii (preluarea
10. dejectiilor, - - - - - - - - 2000
depopularea
fermei)

TOTAL 359327

Anul V
Pret Valoare Valoare
Valoare totala
Nr.c Consum unitar TVA/UM totala TVA totala
Specificatie Cantitate UM fara TVA
rt total fara lei (TVA lei/ an (TVA
lei/an
TVA lei inclus) lei inclus)/an
0.11
1. Furaj kg/pasare/z kg 547,8 1.2 2 0.24 1.44 243579 48715 292292
i
1 doza/
2. vaccinuri doza 4980 0.6 0.05 0.55 2988 597 3585
pasare
 3. Paie asternut 1kg/cap kg 4980 0.6 0.08 0.48 2988 597 3585
2
Energie
4. kWh/cap/a KWh 8064 0.6 0.1 0.60 4838 967 5805
electrica
n
Materiale pentru
5. - l - - - - 900 180 1080
dezinfectia halei
30
6 Cofraje 30 oua 46247 0.2 0.03 0.33 9249 1849 11098
oua/cofraj

7 Cofraje 10 oua 138742 0.2 0.02 0.22 27748 5549 33297

8 Cutii carton 3853 0.3 0.04 0.44 1155 231 1386

Piese de schimb,
intretinere si
9 - - - - - - 850 170 1020
reparatii

Cheltuieli cu
tertii (preluarea
10. dejectiilor, - - - - - - - - 2000
depopularea
fermei)

TOTAL 351566

Nr. crt AN Valoare (lei)

1. I. 356008
2. II. 351566
3. III. 358813
4. IV. 359327
5. V. 351566
TOTAL
1777280

B) Cheltuielile salariale pe 5 ani de productie

Nr An Salariul Contributii Total

crt brut angajator
(lei)
1 I 98400 24050 122450
2 … 98400 24050 122450
3 98400 24050 122450
4 98400 24050 122450
 5 98400 24050 122450
612250

C) Centralizator cheltuieli

Nr. crt AN Total cheltuieli

1. I. 478538
2. II. 474016
3. III. 481263
4. IV. 481772
5. V. 474016
TOTAL 2389610

4.1.3 Estimarea rezultatului financiar

Rezultatul
Cheltuieli totale Rezultatului financiar
Nr.crt An Venituri totale (lei) financiar
(lei) (lei)
(euro)
1. I 722025 478538 243487 54204
2. II 763728 474016 289712 64495
3. III 777603 481263 296340 65972
4. IV 775313 481772 293542 65347
5. V 803061 474016 329045 73251
3841730
TOTAL
2389610 1452120 323268
4.1.4 Estimarea rezultatului financiar în urma efectului dat de sursele de finanţare

a) Sursele de finanţare
Nr. crt. Sursele de finanţare Valoare (lei) Valoare (euro)
1 Imprumut conf. Submasura 4.1 50% max 50 % max 300 000
(ajutorul public) 300.000 euro euro
279140.2 61886,75
2 Autofinanţare 279140.2 61886,75
3 Împrumuturi -
TOTAL 122966.7 554715.8

4.2.1. Indicatorii financiari

Anul UM Total Total Total Total Total
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Nr. Specificatie Valoare
Crt.
1 Valoarea investitiei (VI) = LEI 665659.1
CAP.3.1.
2 Durata de recuperare a investitiei ANI 2
(Dr)

3 Rata de actualizare 8%
4 Valoarea actualizata neta(VAN) – LEI 3182112
trebuie sa fie pozitiva
5 Disponibilul de numerar la LEI 148830.9 247649.4 346467.5 445286 544104.5
sfarsitul perioadei - trebuie sa fie
pozitiv
 4.2.2 Grafic incasari – plati (durata de recuperare)

Valoare LEI
Specificatie
An I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1. Incasari (total/an) = 722025 753728 777603 775313 803061

- platile de la AFIR se fac in 5 transe
corespunzator grupelor de achizitii;
- venituri din prod. pp
- venituri din prod. secundara
- venituri din subventii
- imprumut de la Banca
2.Plati (total/an) = 478538 474016 481263 481772 474016
- cheltuieli cu productia
- cheltuieli cu salariile
- cheltuieli cu arenda
- chelt cu amortizarea
file:///C:/Users/Admin/Downloads/Anexa_1_-
_CEREREA_de_FINANTARE_sM4.1_.pdf
- dobanda pt imprumutul de la Banca
3. Excedent/ deficit
243487 289712 296340 293542 329045
4. Disponibil perioada precedenta - 243487 533199 829539 1123081

5.Disponibil de numerar la sf perioadei 243487 533199 829539 1123081 1452126

6.Actualizare cash flow 8% 459654

225450 663631 831911 1001466
BIBLIOGRAFIE:

www.afir.info-
http://www.madr.ro/proiecte-tip-in-atentia-beneficiarilor.html