Ţesutul conjunctiv

Prof. univ.dr. Antoaneta Crețu

Structura tesutului conjunctiv

 Acest tip de tesut este prezent in toate organele interne, in derm, vase sanguine, formeaza
reteaua structurala a scheletului osos si a elementelor care se fixeaza pe os (cartilaj, ligamente,
tendoane, fascii).

 Are rol structural si mecanic, datorita continutului sarac in celule si metabolism scazut. Are o
mare capacitate de regenerare, fiind implicat in procesul de cicatrizare.

 Componentele tesutului conjunctiv sunt prezente in: celule, structuri extracelulare, format din
fibre proteice fixate intr-o substanta fundamentala. In functie de acestea(celule si structuri
extracelulare) se deosebesc mai multe tipuri de tesut conjunctiv.

 Structurile extracelulare pot fi diferite, iar aceste diferente se realizeaza prin: functia celulelor si
continutul in proteine fibrilare, macromolecule nefibrilare si electroliti.

 Matricea (structura extracelulara) este specifica fiecarui tip de tesut, putand fii rigida (os),
elastica (cartilaj), fluida (lichid sinovial).

1. Celulele
 Tesutul conjunctiv are un numar mic de celule:
 Celule extrinseci – nu sunt prezente obligatoriu in tesutul conjunctiv; dintre ele amintim
: mastocitul, limfocitul, monocitul, leucocitul polimorfonuclear.
 Celule intrinseci – sunt specifice, au rol in sinteza elementelor extracelulare; cele mai
importante sunt fibroblastii, dar apar si condrocite, osteocite, celule reticulare, celule
adipoase.
Fibroblastii – sintetizeaza fibrele de colagen si substanta fundamentala, fabricate simultan de
celula in proportii diferite.
 Rata secretiei variaza cu varsta si este influentata de factori hormonali: - hidrocortizonul (direct)
- inhiba
- ACTH (indirect) - inhiba
- tiroxina – inhiba
- STH –ul - stimuleaza
- hormonii sexuali – stimuleaza.
2. Fibrele
In structura tesutului conjunctiv se intalnesc:
 Fibre de colagen – sunt cele mai reprezentate; confera tesuturilor extensibilitate
variata si o mai mare rezistenta la tensiune si deformare. Ele formeaza componenta
fibroasa majoritara in piele, os, tendon, cartilaj, vase, dinti.
Rol: structural, reglarea proceselor complexe ale cresterii, imbatranirii, cicatrizarii,
induce agregarea trombocitara cu rol important in hemostaza.
Formarea colagenului este dependenta de prezenta acidului ascorbic (vit C) ca agent
reducator.
 Degradarea colagenului se produce sub influenta colagenazei care rupe molecula in 2
fragmente, avand rol important in distrugerea cartilajului articular in PR (in starile inflamatorii se
elibereaza in mediul intern o cantitate mare de colagenaza).
 Fibre de reticulina – ca structura sunt similare cu colagenul; ele sunt dispuse in jurul
celulelor adipoase si reprezinta un suport anatomic pentru celulele endoteliilor capilare,
organelor limfoide si hematopoietice.
 Fibre elastice – se gasesc in special in ligamente si in peretele arterelor mari. Elastina,
confera proprietati de intindere pana la 150% fata de lungimea initiala a fibrei, fara
rupere si cu revenire la normal.
Poate servi ca suport pentru procesul de calcifiere.
Elastina se depune in oragnism sub 2 forme:
 Fascicule compacte (forma fibrilara) in tendoane;
 Lame fenestrate (forma lamelara) in peretele vascular.
Elastina este sintetizata de fibroblasti (in tendon si piele) si de celule musculare ale vaselor mari.
Este degradata de elastaza, enzima care se gaseste in pancreas, macrofage, polimorfonucleare,
trombocite. Continutul in elastaza din structura peretelui aortic creste odata cu varsta, ceea ce
explica degradarea fibrelor elastice in procesul imbatranirii.

2. Substanta fundamental
 Material amorf, care se gaseste intre celule si fibre. Este constituita din molecule mari de
mucoproteine (proteoglicani) si din glicoproteine structurale.
Proteoglicanii contin o mare cantitate de apa structurala, permite difuziunea substantelor
hidrosolubile, usureaza migrarea celulelor si confera o mare flexibilitate si compresibilitate.
Glicoproteinele au rol important in adezivitatea celulelor de fibre de colagen, de
substanta fundamentala si intre ele.
 Functiile tesutului conjunctiv:
- de suport si de protectie: in special la muschi, tesut nervos si epitelii.
Este realizat prin umplerea spatiilor intercelulare cu tesut conjunctiv, determinand coeziunea
celulelor. Astfel capsulele organelor, membranele sistemului nervos central, aponevrozele si
tendoanele musculare au functia de suport si/ sau de protectie.
- de depozit prin: stocarea lipidelor sub forma de tesut adipos.
Proteoglicanii reprezinta un important depozit de apa si electroliti (Na).

- de aparare – substanta fundamentala reprezinta o puternica bariera impotriva invaziei

bacteriene; daca o agresiune bacteriana nu poate fi lichidata de mijloacele curente de aparare,
tesutul conjunctiv formeaza un perete fibros in jurul inflamatiei;
- de reparatie– foarte importanta, zonele de inflamatie sau de leziuni
traumatice fiind supuse unui proces regenerativ; spatiile lasate de leziunile tesuturilor ale caror
celule nu se divid (ex: muschi cardiac), sunt completate de tesut conjunctiv.
Colagenul este o proteina stabila, reinnoirea lui este foarte lenta.
Metabolismul tesutului conjunctiv este influentat de hormoni si vitamine.
Sinteza osului si cartilajului sunt influentate de vitaminele A, D, C, si de hormonii care inhiba
sinteza de fibre (cortizon, tiroxina)
3. Tipuri de tesut conjunctiv

Deosebim:

a. Tesut conjunctiv propriu-zis:

i. lax = tesut areolar – substanta fundamentala abunda, iar fibrele se acumuleaza

la locul conexiunii cu alte structuri. Se gaseste in derm, hipoderm, tesut de
sustinere al mucoaselo9r, seroaselor, organelor cavitare, vaselor sanguine si
limfatice. Un tesut flexibil, permite schimburile de substante intre sange si
celule.

ii. dens – este dominata de fibre de colagen, are mai putine fibre si este mai putin
flexibil. Substanta fundamentala este mai slab reprezentata. Orientarea fibrelor
de colagen este dirijata de fortele de solicitare - exemplu: tendoanele –
structura inextensibila datorita bogatiei fibrelor de colagen

b. Tesut conjunctiv cu proprietati speciale:

i. elastic – in structura acestuia predomina fibrele de elastina, aranjate in benzi

paralele in jurul carora exista tesut conjunctiv lax. Calitatea principala este
extensibilitatea. Se gaseste in abundenta in ligamentele galbene ale coloanei
vertebrale si in ligamentul suspensor al penisului

ii. adipos – celulele acestui tesut se numesc lipoblaste si sunt analoage

fibroblastilor. Celulele mature se numesc adipocite, depoziteaza grasimi neutre
si trigliceride.

iii. reticular – este prezent in organele hemato- si limfopoietice. Se caracterizeaza

printr-o retea formata de prelungirile celulelor reticulare.

 Tesut conjunctiv de sustinere:

 Os - vezi prezentarea “Tesutul osos”

 Cartilaginos – exista o densitate mare de celule si un exces de material

extracelular cu consistenta rigida. Cartilajul reprezinta un suport pentru
tesuturile moi si face posibila alunecarea suprafetelor articulare. Este lipsit de
retea proprie de vascularizatie si de inervatie.

Celulele cartilajului se numesc condrocite. Ele se situeaza in matricea structurata lacunar si

sintetizeaza colagen si proteoglicani.

In functie de cantitatea substantei extracelulare si abundenta fibrelor de colagen si elastina, se

deosebesc:

1. Cartilajul hialin – se gaseste in extremitatea ventrala a oaselor, inelele traheale,

laringe. Acest cartilaj este acoperit de un strat de tesut conjunctiv dens numit
pericondrium care ii asigura cresterea.
 Cresterea si regenerarea cartilajului hialin se realizeaza sub 2 forme: interstitiala (presupune
diviziunea mitotica a condrocitelor preexistente; are importanta mica si se produce in special in
debutul procesului de crestere) si apozitionala (determinata de diferentierea celulelor din
pericondrium in condrocite si stimularea secretorie a acestora).

Degenerarea cartilajului hialin incepe prin marirea in volum si apoi moartea condrocitelor, se
incheie cu aparitia calcificarilor in matrice. Daca in cartilaj patrund vase, este posibila transformarea
locala a cartilajului in os.

1. Cartilajul elastic – se caracterizeaza prin flexibilitate si extensibilitate superioara

tipului hialin. Este bogat in fibre elastice si nu se osifica niciodata. Pot fi gasite
in: urechea externa, peretii conductului auditiv extern, epiglota.

2. Fibrocartilaj - este intalnit la locul de fixare a unor tendoane pe os, la

ligamentul rotund al capului femural, simfiza pubiana, in meniscurile
intraarticulare (radiocarpia, genunchi, sternocalvicular), in discurile
intervertebrale. Are o structura bazata in special pe fibre de colagen si este
lipsit de pericondrium.