Între apele Istrului şi cele ale bătrânului Pont au trăit mii de ani geţii cei neînduplecaţi,

cei care credeau că sunt nemuritori. Au rezistat în faţa tuturor cuceritorilor, dârji şi
curajoşi iar povestea lor a supravieţuit până în zilele noastre. Astăzi, noi dobrogenii cei
de naţii amestecate, simţim că avem şi o parte din sângele acestor străbuni şi asta ne
face poate să iubim şi mai mult acest pământ atât de râvnit de toţi.

Cine erau însă aceşti geţi dintre Dunăre şi Mare? Herodot, Phylachos şi Ptolemeu au
scris despre crobizi, geţii dobrogeni conduşi de Isanthes, cel “renumit pentru
frumuseţea, puterea şi bogăţia lui”. Având în vedere că Isanthes este menţionat de
“părintele istoriei” Herodot (484-425 î.H), ştim că acest trib al crobizilor exista în secolul
V, pe vremea când Scytia Minor (Dobrogea de azi) abia începuse a fi colonizată de
greci. Strabon a scris că aceşti geţi se găseau în număr mare undeva între Tomis şi
Callatis. Unii specialişti consideră că centrul puterii lor ar fi fost Amlaidina, o aşezare pe
care astăzi unii o identifică în localitatea modernă 23 August.

Un alt trib getic consemnat de istoricii antici era cel al obulensilor, care trăiau tot în
Moesia Inferior, probabil în apropierea Histriei, conform unor opinii. În Vestul provinciei,
Ptolmeu îi menţiona pe oinensi. Sursele sunt din păcate sărace şi multe informaţii s-au
pierdut. Ştim însă de la Vasile Pârvan, că în sec I î.H, la Sacidava (azi Rasova) exista o
davă condusă de Roles, regele geţilor saci, clientelar Romei. El i-a chemat în Dobrogea
noastră pe romanii conduşi de proconsulul Licinius Crassus pentru a-l ajuta împotriva
altor regi geţi, Dapyx şi Zyraxes. Despre războiul din anul 28 î.H (vezi şi legenda
peşterii Keiris) am mai povestit însă(https://goo.gl/cz2eZj; https://goo.gl/rqscNA). Nu
ştim din nefericire cum se numeau triburile getice conduse de cei doi regi inamici ai lui
Roles. Cunoaştem faptul că geţii au intrat în scurt timp sub stăpânire romană. Au rămas
însă pe aceste pământuri şi şi-au continuat povestea iar noi le păstrăm şi acum
amintirea şi poate le-am moştenit şi dârzenia sau curajul care îi înspăimânta chiar şi pe
cei mai viteji soldaţi ai Romei…

Sitalkes (431 – 424 î.Hr.) a fost unul dintre primii regi din Tracia. El a ajuns pe tron, în anul 431
î.Hr., extinzându-şi regatul prin războaiele purtate, teritoriul fiind cuprins între oraşul grec
Abdera, Dunăre, Marea Neagră şi izvoarele râului Struma. La începutul războiului peloponesiac,
Sitalkes s-a aliat cu atenienii, iar în anul 429 î.Hr. a invadat Macedonia cu o armată vastă ce
cuprinde 150.000 de războinici. El a fost asasinat în anul 424 î.Hr. de membrii triburilor tracice.
Seuthes (424 – 407 î.Hr.) a fost regele tracilor timp de 17 ani de zile, fiind nepotul lui Sitalkes.
Acesta a mărit tributul oraşelor elene de pe coasta de est, iar în anul 411 î.Hr. a condus o
campanie împotriva Atenei. Seuthes a murit în anul 407 î.Hr. după o boală gravă. Charnabon a
fost rege al geţilor în secolul V î.Hr., fiind menţionat de piesa de teatru Triptolem a
dramaturgului Sofocles. În timpul misiunii sale de a introduce agricultura în diferite părţi ale
lumii, Triptolem a venit în Tracia, fiind primit la început de către Charnabon. Regele get a fost
pedepsit de zeiţa agriculturii, Demeter, făcându-i viaţa insuportabilă. Rex Histrianorum: în anul
339, regele scit Ateas a primit o replică puternică în Dobrogea din partea regelui Rex
Historianorul, despre a cărui moarte nu sunt oferite foarte multe detalii. După moartea acestuia,
Ateas a avut cale liberă spre Filip al II-lea al Macedoniei. Moskon a fost un rege getic ce a
condus în secolul III î.Hr., părţile de nord ale Dobrogei, fiind şeful unui trib din zonă. El avea
relaţii strânse cu coloniile greceşti de pe malul Mării Negre, adoptând stilul grecesc de
administraţie. Existenţa sa a fost dovedită în urma descoperirii unor monede de argint în
apropierea oraşului Tulcea. Dromihete a fost conducătorul geţilor de la nord de Dunăre în jurul
anului 300 î.Hr.. Acesta a reuşit să-l învingă pe Lisimah, generalul lui Alexandru Macedon, pe
care reuşeşte să-l şi captureze. După ce îl cinsteşte, oferindu-i cele mai bune mâncăruri şi dar şi
mai multe daruri, iar apoi l-a eliberat. Pacea dintre cele două părţi a fost încheiată ca urmare a
căsătoriei dintre Dromihete şi fiica lui Lisimah. Zalmodegikos a fost regele geţilor în perioada
anului 200 î.Hr. El ar fi avut un trib în estul Munteniei sau în sudul Moldovei, care era destul de
puternic. Zalmodegikos ar fi ţinut ostatici undeva în jur de 60 de histrieni şi a cerut tribut
oraşelor greceşti din apropiere de Marea Neagră. „Sfatul şi Poporul au găsit cu cale: Întrucât
Diodoros al lui Thrasikles, Prokritos al lui Pherekles şi Klearchos al lui Aristomachos, trimişi
soli la Zalmodegikos în privinţa ostatecilor, au călătorit prin ţară duşmană şi – înfruntând
primejdii de tot felul şi dând dovadă de cea mai deplină râvnă - au adus înapoi ostatecii (fiind
aceştia la număr peste şaizeci), convingându-l totodată pe Zalmodegikos să restituie cetăţii
veniturile, Sfatul şi Poporul să găsească cu cale ca aceştia şi urmaşii lor să fie înscrişi printre
binefăcătorii obştii; să fie încununaţi, ca şi urmaşii lor, la toate spectacolele de teatru, pentru
bărbăţia şi râvna faţă de Popor, pentru ca şi ceilalţi cetăţeni, cunoscând că Poporul cinsteşte pe
bărbaţii vrednici, să se îndemne a sluji cetatea. Hegemonii să poarte de grijă ca prezentul decret
să fie săpat pe două lespezi, din care una să se aşeze în agora, în faţa porticului, iar cealaltă în
preajma altarului lui Zeus Polieus”, scria pe un decret dăltuit în piatră descoperit în anul 1959 pe
raza comunei Istria, judeţul Constanţa. Rhemaxos a fost un rege ce a condus triburile de la nord
de Dunăre în secolul II î.Hr. şi care a fost protectorul coloniilor greceşti din Dobrogea, primind
tribut din partea acestora, în schimbul protecţiei împotriva atacurilor externe. Rhemaxos ar fi
condus un trib dacic din zona Câmpiei Române. Oroles a fost regele Daciei în prima jumătate a
secolului al II-lea î.Hr. Acesta s-a opus cu succes bastarneilor, blocând invazia lor în
Transilvania. Istoricul roman Trogus Pompeius a scris despre regele Oroles, că i-ar fi pedepsit pe
soldaţi daci să doarmă la picioarele soţiilor lor şi să facă treburile casnice, din cauza eşecului lor
iniţial în înfrângerea invadatorilor. Ulterior, armata dacică o oprit invazia şi regele Oroles, a
ridicat toate „sancţiunile”. Rubobostes a fost un rege dac din Transilvania, în secolul al II-lea
î.Hr. A fost menţionat de istoricul roman Gnaeus Pompeius Trogus, care a scris că, în timpul
domniei sale, puterea dacilor a crescut, după ce i-au învins pe celţi, care au deţinut anterior
puterea în regiune.