Functia logaritmica

Def.Fie a > 0 ; a  1.Functia g :(0 ; +  )  R definita prin g(x) = log a x se numeste functia
logaritmica de baza a.

Proprietati

1)functia logaritmica este inversa functiei exponentiale

Obs.Din faptul ca g este bijectiva  log a x  log a y  x  y
2) g ( x1 x 2 )  g ( x1 )  g ( x 2 ), x1 , x 2  0
 x1 
3) g    g ( x1 )  g ( x 2 ), x1 , x 2  0
 x2 

4) g ( x1 )    g ( x1 ), x1  0
5) log a 1  0
6) monotonia
a > 1 atunci g este strict crescatoare
0 < a < 1 atunci g este strict descrescatoare
- pentru a > 1  log a x1  log a x 2  x1  x 2
- pentru 0 < a < 1  log a x1  log a x 2  x1  x 2
7) functia logaritmica este concava pentru a > 1 si convexa pentru 0 < a< 1.

Graficul functiei logaritmice

1) intersecteaza Ox in (1,0) , care este simetricul, in raport cu prima bisectoare , punctului (0,1) in care
graficul functiei exponentiale intersecteaza Oy.
2) graficul functiei logaritmice cu baza subunitara este format dintr-o singura ramura care coboara
convex.Punctul (1,0) de pe grafic delimiteaza doua portiuni : una situata deasupra axei Ox (0 < x < 1)
si alta sub Ox (x > 1).
Adica : 0 < x < 1 : g(x) > 0
x =1 : g(x) = 0
x > 1 : g(x) < 0
3) graficul functiei logaritmice cu baza subunitara este din ce in ce mai apropiat de axele de
coordonate , cu cat baza este mai mica
4) graficul functiei logaritmice cu baza supraunitara este format dintr-o singura ramura care urca
concav.Punctul (1,0) de pe grafic delimiteaza doua portiuni : una situata sub axa Ox (0 < x < 1) si alta
deasupra axei Ox (x > 1).
Adica : 0 < x < 1 : g(x) < 0
x =1 : g(x) = 0
x > 1 : g(x) > 0
Semnul functiei logaritmice

loga x  0,0  x  1
0  a 1 
Th.
loga x  ,0 x  1
loga x  ,0 x  1
a 1 
loga x  0,0  x  1
Procedeu practic pentru a studia semnul unei functii g : D g R
1) se rezolva ecuatia g(x) = 0 pe multimea D g
2) daca x1 , x 2  D g ; x1  x 2 sunt doua radacini consecutive ale ecuatiei g(x) = 0 , atunci pe intervalul

( x1 , x 2 ) functia g are acelasi semn.Pentru a-l preciza se calculeaza g(x 0 ) , cu x

0 ( x , x
1 2 ) ales

convenabil astfel incat g(x 0 ) sa fie usor de calculat.

Analog se procedeaza pe orice alt interval din D g .