ELEMENTE DE VERSIFICAŢIE (PROZODIE) Piciorul metric – grupul sau unitatea de ritm
formată din două sau mai multe silabe, din care
I. Versul – un rând dintr-o poezie cel puţin una este accentuată. Lungimea versurilor poate fi diferită. 1. Troheul – piciorul metric bisilabic format din II. Strofa – grupul de unul, două sau mai două silabe, din care prima accentuată; ritmul se multe versuri numeşte trohaic. 1. monostihul sau monoversul – un vers Ex. –„Doi-nă, doi-nă, cân-tic dul-ce” Ex. – „Nu vorbele, tăcerea dă cântecului glas.” ′ ′ ′ ′ (Ion Pilat, Artă poetică) /__ __ / __ __ / __ __ / __ __/ 2. disthul – două versuri (Folclor) Ex. – „Grai tămâiat,căţuie de petale, 2. Iambul – piciorul metric bisilabic, format Gândul mi-a ciobănit pe plaiurile tale.” din două silabe, în care accentul cade pe a doua (V. Voiculescu, Grai valah) silabă; ritmul se numeşte iambic. 3. terţul sau terţina – trei versuri Ex. „Când tre-mu-rân-du-şi ja-lea şi sfi-a-la” Ex. – „De o gânganie mică, ′ ′ ′ ′ ′ Păru-n cap i se ridică __ __ / __ __ / __ __ /__ __/__ __/ Şi pielea i se furnică.” __ (A. Pann, Povestea vorbii) (O. Goga, 4. catrenul- patru versuri Dăscăliţa) Ex. – „A trecut întâi o boare Rima- potrivirea sunetelor de la sfârşitul a două Pe deasupra viilor sau mai multe versuri începând cu o vocală Şi-a furat de prin ponoare accentuată. Puful păpădiilor.” Felul rimei: (G. Topârceanu, Rapsodii de a) Monorima – aceeaşi rimă la mai mult de toamnă) două versuri 5. cvintet- cinci versuri Ex.„Pân-o fost Horea-mpărat, a Ex. – „ Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină Domnii nu s-au desculţat a Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta; Nici în pat nu s-au culcat a C-acuma din pleiada-ţi auroasă şi senină Nici la masă n-au mâncat.” a Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină, (Pân-o fost Horea-mpărat) Se stinse-o dalbă stea! (M. Eminescu, La mormântul lui b) Rima împerecheată – versul 1 rimează cu Aron Pumnul) 2, iar versul 3 cu 4 6. –sextină – şase versuri Ex. „ – Codrule cu râuri line a Ex.- „Spre apus abia s-arată Vreme trece, vreme vine, a Printre crengi, întunecată, Tu din tânăr precum eşti b O văpaie de rubin... Tot mereu întinereşti.” b Din frunzişurile grele (M. Eminescu, Revedere) De-nnoptare, tot mai vin c. Rima încrucişată- versul 1 rimează cu Glasuri mici de păsărele...” versul 3, iar versul 2 cu versul 4 (G. Topîrceanu, Acceleratul) Ex.– „Acolo unde-s nalţi stejari a Şi cât stejarii nalţi îmi cresc b 7. – polimorfe- 7,8,9,10,11,sau 12 versuri Flăcăi cu piepturile tari a Ex. –„Ai noştri sunt aceşti munţi Ce moartea-n faţă o privesc.” b pietroşi, mănoşi, cărunţi, (I. Neniţescu, Ţara mea) căci noi ne-am căţărat pe ei spre cer, d. Rima îmbrăţişată – versul 1 rimează cu noi le-am deschis adâncurile de-aur şi de fier versul 4, iar versul 2 cu versul 3. şi-am suferit prin ei pe ploi şi ger... Ex. –„Sus în brazii de pe dealuri a noi le-am spintecat uriaşele pântece, Luna-n urmă ţine strajă b noi le-am proslăvit frumuseţile-n cântece Iar izvorul, prins de vrajă b şi le-am cunoscut sufletul şi furtunile mai bine Răsărea sunând din valuri” a ca orişicine...” (M. Eminescu, Povestea teiului) (Aron Cotruş, Ai noştri sunt aceşti munţi...) V. Versurile albe sau libere sunt lipsite III. Măsura – numărul silabelor dintr-un de ritm, rimă şi măsură, în general de vers constrângeri de ordin prozodic. Ex. – „Doi-nă doi-nă cân-tic dul-ce” Ex. – „Această spaimă a curgerii (Folclor) Dinspre A, -măsura este de 8 silabe Niciodată spre A, IV. Ritmul – succesiunea regulată a Această spaimă silabelor accentuate şi neaccentuate De-a trece dintr-un vers Prin toate literele Pe care le ştii dinainte...” (Ana Blandiana, Litere)