Mediul socio-demografic:

influența asupra afacerilor la

nivel internațional

Curs nr. 9

Lect. Univ. Dr. IRINA ION

irinazgreaban@yahoo.com
irina.zgreaban@rei.ase.ro
Mărimea populației

 Populația lumii – 7,6 miliarde în

2017

 2005-2017 – populația lumii a

crescut cu aprx. 1 miliard
 Mărimea populației și structura pe
grupe de vârstă

Anul 2017, pentru țări cu peste 90.000 locuitori, 2015- prognoze

Source: United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population

Division (2017). World Population Prospects: The 2017 Revision, disponibil la
adresa https://esa.un.org/unpd/wpp/Graphs/DemographicProfiles/
 Mărimea populației pe regiuni ale lumii

Sursa: World Population Prospects, The 2017 Revision, Key Findings and Advance Tables United Nations, New York, 2017,
disponibil la adresa https://esa.un.org/unpd/wpp/
 Țări care însumează aprx. 75% din populația lumii,
în anii 1950, 2017, 2050 și 2100

Sursa: World Population Prospects, The 2017 Revision, Key Findings and Advance Tables United Nations, New York, 2017, disponibil
la adresa https://esa.un.org/unpd/wpp/
Mărimea populației – tendințe
 Creșterea populației – mare mai ales în grupul celor 47 de țări cel mai
puțin dezvoltate (least developed countries - LDC), inclusiv 33 de țări din
Afica
◦ Mărimea acestei populații – așteptată să se dubleze, de la 1 miliard
locuitori în 2017 la 1,9 miliarde în 2050

 Populația a 51 de țări va scădea cu peste 15%:

◦ Exemple de țări: Bulgaria, Croația, Latvia, Lituania, Polonia, Republica
Moldova, România, Serbia, Ukraina, Insulele Virgine Americane

Sursa: World Population Prospects, The 2017 Revision, Key Findings and Advance Tables United Nations, New York, 2017,
disponibil la adresa https://esa.un.org/unpd/wpp/
Structura pe vârste a populației, 2017, pe
regiuni, în procente %

Sursa: World Population Prospects, The 2017 Revision, Key Findings and Advance Tables United Nations, New York, 2017,
disponibil la adresa https://esa.un.org/unpd/wpp/
 Rata de fertilitate și rata de natalitate

 Rata de fertilitate • Rata de natalitate

 numărul anual de născuţi- • numărul de născuţi-vii
vii proveniţi de la femeile dintr-un an, raportat la
în vârstă de 15-49 ani populaţia medie din
raportat la 1000 femei cu anul respectiv
vârsta între 15-49 ani • se exprimă în număr de
născuţi-vii la 1000
locuitori
 Rata de fertilitate 1950-2100, la
nivel global

Source: United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division (2017). World Population
Prospects:The 2017 Revision, disponibil la adresa https://esa.un.org/unpd/wpp/Graphs/DemographicProfiles/
 Rata de fertilitate - tendințe
 Din cele 22 de țări cu rate relativ mari de fertilitate: 20 – Africa și 2 – Asia
 Exemple de țări: Nigeria, Congo,Tanzania, Uganda,Afghanistan
 2045-2050: nivelul fertilității nu va depăsi 5 copii/femeie
 Regiuni cu fertilitate scăzută: țări din Europa, America de Nord, 19 țări din
Asia, etc.
 Exemple de țări cu fertilitate scăzută: China, SUA, Brazilia, Rusia, Japonia

Sursa: World Population Prospects, The 2017 Revision, Key Findings and Advance Tables United Nations, New York,
2017, disponibil la adresa https://esa.un.org/unpd/wpp/
Rata de fertilitate
Trend descendent - factori:
– Creșterea ratei de utilizare a contracepției
– Creșterea vârstei de căsătorie
– Schimbarea cu privire la rolul femeii în
societate
– Schimbări cu privire la tipologia familiei
– Efect principal: scăderea ratei natalității
 Speranța de viață la naștere
Definiție = numărul mediu de ani pe care o persoană se așteaptă să îi trăiască
în condițiile menținerii mortalității curente

Sursa: World Population Prospects, The 2017 Revision, Key Findings and Advance Tables United Nations, New York, 2017,
disponibil la adresa https://esa.un.org/unpd/wpp/
Speranța de viață la naștere 1950- 2100

Source: United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division (2017). World Population
Prospects:The 2017 Revision, disponibil la adresa https://esa.un.org/unpd/wpp/Graphs/DemographicProfiles/
Speranța de viață la naștere (ani)
 TRANZIȚIA DEMOGRAFICĂ
• procesul prin care populaţiile trec de la regimul demografic vechi, în care natalitatea
şi mortalitatea aveau niveluri ridicate, la regimul demografic modern, în care aceste
fenomene sunt în scădere
• Teoria tranziţiei demografice - Warren Thompson (1929) şi Frank Notestein (1954):
• odată cu trecerea societăţilor de la economii pre-industriale la economia
modernă, ratele de natalitate şi mortalitate încep să scadă
• fertilitatea tradiţională (5-6 copii pentru o femeie) s-a schimbat, înregistrându-
se rate scăzute:
• Industrializare
• Urbanizare
• Creşterea nivelului de instruire
• Cauzele tranziției demografice: factori sociali, economici, legislativi, educaţionali,
sanitari, psihologici şi culturali
• Cele mai multe societăţi europene – a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi
secolul al XIX-lea

Sursa: Evoluţia natalităţii şi fertilităţii în România, 2012, INS

 TRANZIȚIA DEMOGRAFICĂ
• Revoluţia industrială – al doilea război mondial: scade mortalitatea și crește
natalitatea
• anii ’50, începutul anilor ’60: generația Baby-boom
• după anii ’70: declinului natalităţii, reducerea fertilităţii, reducerea numărului
căsătoriilor, celibatului definitiv, limitarea fertilităţii căsătoriilor, schimbarea
condiţiei femeii
– prelungirea perioadei de şcolarizare
– schimbarea rolului în societate prin activitatea economică/angajare

 Îmbătrânirea populației + scăderea natalității + creșterea speranței de viață la

naștere = creșterea ponderii populației de peste o anumită vârstă

Sursa: Evoluţia natalităţii şi fertilităţii în România, 2012, INS

 Îmbătrânirea populației
 2017 – estimare: 962 milioane de persoane 60 + la nivel global = 13% din populația
totală
 Raportul populație angajată/populație la pensie – se deteriorează
 Presiuni fiscale, asupra sistemului de pensii, sănătate, protecție socială = bomba
demografică

 2017, total populație 20 – 64/ populație 65 +:

◦ Africa: 12,9 persoane cu vârstă 20 - 64 la 1 personă 65+
◦ Asia: 7,4
◦ America Latină și Caraibe: 7,3
◦ Oceania: 4,6
◦ America de Nord: 3,8
◦ Europa: 3,3
◦ Japonia: 2,1
 2050: multe țări vor avea rapoarte sub 2

Sursa: World Population Prospects, The 2017 Revision, Key Findings and Advance Tables United Nations, New York, 2017, disponibil
la adresa https://esa.un.org/unpd/wpp/
Migrația internațională
 Migrant internațional – orice persoană care își schimbă țara de rezidență
 mai mult de 1 an = migrant pe termen lung
 3 luni – 1 an = migrant pe termen scurt
 Ultimii 20 ani – numărul migranților a crescu rapid
 Anul 2050 - 244 milioane migranți
 Anul 2010 - 220 milioane în 2010
 Anul 2000 - 173 milioane
 Aproape 2/3 din migranții internaționali trăiesc în Europa (76 milioane), Asia
(75 milioane), America de Nord (54 milioane)
 2015, 2/3 din migranți – răspândiți în 22 de țări (de ex.: SUA, Germania, Rusia,
Arabia Saudită)

Sursa: Report of the Special Representative of the Secretary-General on Migration , UN, 2017,
International Migration Report, 2015, disponibil la adresa
http://www.un.org/en/development/desa/population/migration/publications/migrationreport/index.shtml
Sursa: International Migration Report
2015, disponibil la adresa http://www.un.org/en/development/desa/population/migration/publications/migrationreport/index.shtml
Țări care găzduiesc cel mai mare număr
de migranți, 2015

Sursa: International Migration Report

2015, disponibil la adresa http://www.un.org/en/development/desa/population/migration/publications/migrationreport/index.shtml
MIGRAȚIA INTERNAȚIONALĂ
 Estimări:
 2015 - 2050, țări cu sold net pozitiv la migrație: SUA,
Germania, UK,Australia, Rusia
 2015 - 2050, țări cu sold net negativ la migrație: India,
Bangladeș, China, Pakistan, Indonezia
 Factori determinanți ai migrației internaționale:
◦ decalajele de dezvoltare economică
◦ politicile guvernamentale
◦ inegalitățlie economice
◦ conflictele armate
◦ influența acestor factori se intensifică
 migrația este o tendință care va persista în timp
Importanța economică și socială a migrației
• Fară migrație, nu s-ar fi ajuns la nivelul de dezvoltare actual
• Impact în țările gazdă:
• Avantaje:
realizarea unor activități economice necesare
 forță de muncă ieftină pentru companii, mai mult sau mai puțin calificată
 migranții realizează anumite slujbe pe care nativii nu doresc să le realizeze
 plata taxelor
• noi idei
• crește populația totală
• 2000 - 2015 – migrația pozitivă netă a contribuit cu 42% din totalul creșterii populației în
America de Nord și 32% în Oceania
• Dezavantaje:
• salariile nativilor – pot fi influențate negativ de salariile mici pe care migranții le acceptă
• lipsa integrării (extremă: terorism)
• reacții negative ale cetățenilor din țările receptoare
• pierderea indențității culturale
Importanța economică și socială a
migrației
Impact în țările de origine:
Avantaje:
• remitere de bani
• în caz de reîntoarcerea: practici noi, moderne, de lucru

Dezavantaje:
• nerealizarea unor activități economice și sociale necesare
• Migranți cu pregătire superioară (ex: România – medici)

• neplata taxelor
• scăderea populației totale
• alte costuri sociale (ex: impact asupra copiilor rămași în țară)
 GRADUL DE URBANIZARE
 Lumea s-a urbanizat rapid începând cu anii 50
 1950 - mai mult de două treimi din populația
globului - rurală
 2014 – jumătate din populaţia globului -
urbană
 2050 – două treimi din populația globului –
urbană

Sursa: Population facts, UN, 2014, disponibil la

http://www.un.org/en/development/desa/population/publications/pdf/popfacts/PopFacts_2014-3.pdf
GRADUL DE URBANIZARE

Sursa: Population facts, UN, 2014, disponibil la

http://www.un.org/en/development/desa/population/publications/pdf/popfacts/PopFacts_2014-3.pdf
Gradul de urbanizare
 Tokyo – cel mai mare oraș, 38 milioane de locuitori
 Delhi - 25 milioane de locuitori
 Shanghai - 23 milioane de locuitori
 Mexico City, Mumbai, São Paulo – aprx. 21 milioane de
locuitori
 În trecut: mega-orașele: emisfera nordică
 Prezent + viitor: emisfera sudică
 GRADUL DE URBANIZARE
Avantaje:
– oportunităţi sociale și de afaceri
– concentrare a instituţiilor guvernamentale

– mobilitate geografică mai mare

– speranță de viața la naștere mai mare
– niveluri mai mari de educație, alfabetizare
– sistem sanitar mai bun
– acces mai bun la servicii sociale
– oportunități mai mari pentru participare culturală și politică

– hub-uri de comerţ, transport, comunicare

– poli de dezvoltare socio-economică
GRADUL DE URBANIZARE
Provocări
◦ dezvoltarea sustenabilă
◦ apariţia suburbiilor urbane
◦ apariția sărăciei extreme şi
inegalităţii
◦ uneori, tipare de consum
nesănătoase și nesustenabile
 Impactul mediului socio-demografic
• Caracteristicile mediului socio-demografic sunt diferite de la țară la țară/regiune
• Există prognoze demografice pe care managerii companiilor internaționale trebuie să
le ia în calcul

Caracteristicile mediului socio – demografic influențează cererea

• Mărimea pieței potențiale
• Îmbătrânirea populației = cresterea cererii de consum pentru bunuri publice și
private din domeniul sănățații + alte domenii
• Scăderea ratei natalității și fertilității = modificarea cererii pentru educatie,
produse destinate copiilor
• Scăderea populației active = mai puțină FORȚĂ DE MUNCĂ pentru companii
• Urbanizare:
• segmente de consumatori cu venituri mai reduse
• segmente de consumatori cu venituri mai ridicate
• consumatori mai educați și mai informați
• În general, apar modificări în:
• tipurile de bunuri şi servicii furnizate
• cantitățile și prețurile acestor bunuri
• Apar modificări și în cadrul firmei
• Ex: colective de lucru multiculturale