Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cap 21 PDF
Cap 21 PDF
ANOMALIILE DE PREZENTATIE
SI POZITIE A FATULUI
1.1. GENERALITATI
'Dozitia capului fetal fata de axa coloanei vertebrale determina flexiu-
@*- nea sau deflexiunea capului in cursul travaliului.
Mecanismul nasterii in prezentatiile craniene flectate este considerat
fiziologic si are cateva prioritati:
1) Capul fetal, efectuand miscari de progresare trece prin bazin cu diame-
trul sau eel mai mic (diametrul oblic mic - 9,5 cm, circumferinta suboccipito-
bregmatica - 32 cm);
2) Capul pastreaza raportui sau natural catre coloana vertebrala - inclina-
rea inainte;
3) Ca regula, linia curbei craniene coincide in timpul nasterii cu curba axe
longitudinale a bazinului;
4) Coloana vertebrala a fatului capata cele mai mari posibilitafi de flexiu-
ne si deflexiune.
Toate aceste momente creeaza eonditii ideale pentru trecerea capusorului
fatului prin bazin. Biomecanismul nasterii m prezentatiile craniene deflectate,
considerat patologic, decurge cu particularitati (fig. 21.1).
Capul fetal in deflexiune are urmatoarele grade (fig. 21.2):
@ Deflexiunea minima - prezentafie bregmatica;
@ Deflexiunea medie - prezenta^ie frontaia;
@ Deflexiunea maxima - prezenta^ie faciala.
534 GH. PALADI, OLGA CERNETCHI
declansarea nasterii prin operate cezariana in mod urgent, in caz de moarte in-
tranatala, care se mai complica cu insuficienta a scremetelor, care nu se supun
corectiei, se recurge la declansarea nasterii prin operate de mutilate a fatului
(embriotomie).
Prognosticul matern. Durata nasterii este mai mare, de aceea mai free-
vent se intalneste traumatismul matem. Frecvent proba de nastere este negati-
va si de aceea apare indicafia de operate cezariana.
Prognosticul fetal, in timpul travaliului mai frecvent au loc suferintele fe-
tale (hipoxia incipienta si progresanta) din motive de nastere prelungita si/sau
aplicarea dificila a forcepsului.
2.1. GENERALITATI
Angajarea fatului se numeste transversals cand axa longitudinals a fatului
este perpendiculars (formeaza un unghi de 90@), pe axa longitudinals a uteru-
lui. Oblica este angajarea la care axa longitudinals a fatului formeaza un unghi
ascutit cu axa longitudinals a uterului.
in mod practic angajare transversa- __
la apreciem situatia cand partea masiva ,/^te^ -^, ,cpi^
a fatului (capul ori pelvisul) este incli- | [ '-@gL ^S^f ^-"iff^
nata intr-o parte de la linia medians a v!r'^ /Y^t'Ol'^BB
corpului gravidei fiind situata mai sus ^Sa \ it ^ScSSSKf^l
de crista iliaca, iar oblica - cand par- VSSL v- JJ^'tfS^^SBf^fS^
tea masiva a fatului este situata mai jos ^S^&jhy ^, i,?St3&g8c^?y
de crista iliaca (fig. 21.10). ?^hi^l '^'^^/f JlSF~i
Pozi(ia fatului in aceste situatii \^^ ^t^^ff \ (
se determina dupa capusorul fatului ^Sl ^5"^ T
@ daca capusorul se ana in stanga, este Ltpi .> V
apreciata ca prima pozitie, si daca ca- ^^^ 111 >i @@'
pusorul fatului se ana in dreapta, avem p^Fig. 21.10. Pozi^ia
21.10. Pozi^iatransversala
transversals
pozitia a doua. Varietatea pozitiei ca si a fatului a fatului
in angajarile longitudinale, se determi-
na dupa spinarusa fatului: daca ea este indreptata anterior vorbim de varietatea
anterioara, daca posterior- de varietatea posterioara.
Are mare insemnatate (in alegerea manevrei obstetricale) determinarea
orientarii spinarusei fatului catre fundul uterului ori catre intrarea in micul ba-
zin. Cand spinarusa fatului este orientata inferior, catre intrarea in micul bazin,
aceasta situate este numita situs dorsoinferior, iar cand este orientatS in sus,
cStre fundul uterului - situs dorsosuperior.
in prima situarie manevra obstetricala de versiune interna a fatului este cu
mult mai dificilS decat in a doua.
Incidenta: Angajarile transversale si oblice ale fatului se intalnesc rar,
comparativ cu prezentatiile craniene si pelviene, alcatuind 0,3 - 0,75% din
numarul total de nasteri.
2.2. ETIOLOGIE
Cauzele aparitiei angajarilor patologice ale fatului (transversals, oblica)
sunt diverse. Mai cu seama ele pot fi din urmatoarele motive:
@ ScSderea tonusului musculaturii uterine;
@ Prematuritatea marcata;
@ Musculatura peretelui abdominal flaxa;
@ Multiparitatea;
542........................................................ GH- PALADI, OLGA CERNETCHI
2.3. DIAGNOSTIC
Diagnosticul angajarilor transversale si oblice ale fatului se bazeaza pe
datele examenului obiectiv al gravidei: palpatia, auscultafia si examenul va-
ginal (mai ales in nastere); examenul ultrasonor; extrem de rar - examenul
roentgenologic.
La inspectia abdomenului se mentioneaza forma lui exceptional - extins
transversal. Uterul nu are forma ovala, ci rotunda, deoarece este extins trans-
versal.
La palpape partea prezentata lipseste; capusorul se palpeaza in dreapta
ori in stanga de la linia medians a corpului gravidei. in cazurile de duplex,
polihidramnios, contractii ale miometrului nu intotdeauna este accesibila de-
terminarea angajarii si pozipei fatului. Examenul vaginal in sarcina, la fel, este
insuficient informativ. Este dificil diagnosticul prin tactui vaginal si in prima
perioada de nastere, la o dilatare a colului uterin de 3 - 4 cm si punga amni-
otica intacta. Totdeauna examenul vaginal se efectueaza cu mare precautie,
pentru a pastra punga amniotica intacta timp mai indelungat, pana la o dilatare
a colului mai aproape de completa. Diagnosticul prezentafiei transversale ne-
glijate nu prezinta dificultati (manuta prolabeaza mult din fanta genitals).
OBSTETRICA PATOLOGICA 543
fetal, spatele, pelvisul si, in sfarsit, capul. Pentru a se realiza acest me-
canism, este necesar a avea conditii speciale datoritS faptului ca exista o
compresiune viscerala a fatului, provenita din partea propriului sau cap.
Bibliografie