DIAGNOSTICUL ŞI TRATAMENTUL LARINGITEI CRONICE CATARALE ŞI

ATROFICE CU REGESAN
Vladimir Popa, Elvira Gariuc, Ilie Banari, Mariana Zapuhlâh,
Lucia Şciurov, Amer Ayman
Catedra Otorinolaringologie USMF „Nicolae Testemiţanu”

Summary
Diagnosis ant treatment of chronic catarrhal and atrophic laryngitis with Regesan
The authors studied the influence of Regesan’s curative effect in the treatment of
catarrhal and atrophic chronic laryngitis. During the investigation on 100 patients with catarrhal
and atrophic chronic laryngitis, it was established and concluded that this preparation can be
considered as having a polyvalent action, particularly regenerating and improving the blood
microcirculation in the wall of the larynx. Therefore, Regesan allows to serve as a healing
remedy in the treatment of chronic laryngitis.

Rezumat
Autorii au studiat influenţa efectului curativ a preparatului autohton Regesan în
tratamentul laringitei cronice catarale şi atrofice. S-au stabilit rezultatele obţinute în urma
investigării a 100 de pacienţi cu laringite cronice catarale şi atrofice, concluzionând că acest
preparat poate fi apreciat ca având acţiune polivalentă, în special regeneratoare, antierozivă şi
antiulceroasă, de ameliorare a microcirculaţiei sangvine în peretele laringelui. Prin urmare,
Regesanul poate servi drept remediu curativ în tratamentul laringitei cronice.

Actualitatea
Laringitele cronice constituie unele dintre cele mai importante şi frecvente afecţiuni cu
caracter medico-socio-profesional [1, 2, 8, 10]. Actualitatea studiului este condiţionată de mai
mulţi factori. Printre aceşti putem concretiza:
- Incidenţa înaltă a laringitelor cronice [3] – boli care, nefiind diagnosticate şi tratate la timp,
pun probleme nu numai în faţa otorinolaringologilor, dar au şi repercusiuni asupra altor
organe şi sisteme, afectând astfel întreaga societate;
- Cauzele laringitelor, după datele bibliografice din ultimii 10–20 de ani, sunt diverse, multiple,
complexe şi totodată controversate [4, 8, 9]. Aceasta duce la dezvoltarea diferitor forme de
laringite cronice având şi o simptomatologie diversă şi multiplă;
- În mecanismul de dezvoltare a laringitelor sunt implicaţi mai mulţi factori, în primul rând cel
vascular, nervos, imun, ceea ce creează anumite dificultăţi în precizarea diagnosticului şi
efectuarea unui tratament adecvat;
- Simptomatologia şi evoluţia bolii sunt extrem de variate [8] şi are, de obicei, un caracter
benign. Din aceste considerente bolnavii, în stadiile incipiente ale bolii, evită să apeleze la
medic, iar atunci când tratamentul este administrat, ei nu-l respectă până la termenul indicat
de medic.
Unele dintre formele laringitelor cronice, nefiind diagnosticate şi tratate la timp, evoluează
spre malignizare [5, 6]. Dereglarea funcţiei de formare şi menţinere a vocii se soldează la
profesioniştii vocali, cu pierderea permanentă sau temporară a capacităţii de muncă, nu se
exclude invaliditatea acestor persoane.
În ultimii 10–20 de ani, în cadrul diferitor conferinţe, simpozioane şi congrese atât
naţionale cât şi internaţionale, se discută sistematic problema cancerului de laringe, diversele
aspecte ale acestei patologii.
Laringitele cronice însă nu sunt incluse pe ordinea de zi a acestor forumuri ştiinţifico-
practice, deşi se ştie că ele au un rol important în dezvoltarea unui cancer de laringe, în afară de
factorii de risc ca fumatul, alcoolul [6].

266
 Recuperarea funcţiei vocale a laringelui are o mare importanţă pentru cei care suferă de o
laringită cronică, deoarece vocea este singura formă umană de comunicare verbală cu semenii
[3].
Schimbările morfologice care au loc în ţesuturile laringiene sunt foarte diferite, iar
clasificarea laringitelor cronice în catarale, hipertrofice (hiperplastice) şi atrofice nu rezolvă pe
deplin problema indicaţiilor pentru un tratament al acestor patologii, deoarece etiopatogenia lor
este diversă [7, 11].
Este de menţionat, în context, că farmacoterapia a făcut paşi considerabili în combaterea
afecţiunilor provocate de diferiţi agenţi microbieni. Pe când gama medicamentelor destinate
tratamentului laringitelor cronice este foarte redusă şi abia în ultimul timp catedra condusă de
profesorul V. Ghicavîi a propus un medicament – Regesan, cu acţiune antioxidantă,
regeneratoare şi citoprotectoare, care până astăzi s-a utilizat în tratamentul:
- keratitelor;
- maladiilor infecţioase cu sindroame: stomatită aftoasă, hemocolită şi altele;
- afecţiunilor tubului digestiv însoţite de diaree;
- ulcerului duodenal;
- şi în miringoplastie [A. Antohii, 2005].

Scopul
Stabilirea criteriilor de diagnostic şi tratament a laringitei cronice catarale şi atrofice cu
Regesan.

Obiectivele
1. Studierea şi analiza datelor anamnestice şi laringoscopice în diagnosticul laringitei
cronice.
2. Analiza rezultatelor de tratament a laringitei cronice catarale şi atrofice cu Regesan.
3. Propunerea măsurilor de profilaxie a laringitei cronice.

Materiale şi metode
Au fost supuşi studiului 100 de bolnavi cu laringite cronice. Aceşti bolnavi au fost
examinaţi după următoarea schemă de cercetare care includea:
- anamneza şi datele subiective;
- datele endoscopice – laringoscopia indirectă şi directă;
- fibrolaringoscopia; laringotraheobronhoscopia;
- laringoscopia directă suspendată prin utilizarea tehnicii Kleinsasser;
- consultaţiile specialiştilor;
- examenul endoscopic O.R.L. (rinoscopia, faringoscopia, otoscopia);
- examenul general pe organe.

Rezultate
La baza analizei rezultatelor tratamentului au fost puse repartizarea bolnavilor după
anumite criterii (sex, vârstă, profesie, forma laringitei cronice), evoluţia simptomatologiei
subiective şi obiective a laringitelor cronice şi efectul în urma tratamentului cu Regesan.
Din analiza datelor s-a constatat: bărbaţii constituiau 86,0 ± 3,74 %, iar femeile – 14,0 ±
9,27 % (p<0,001); de laringită cronică suferă preponderent persoanele cu vârste apte de muncă,
între 30 şi 59 de ani, care constituie 66,0 ± 4,74%. Bărbaţii de această categorie reprezintă 55,0
± 4,97%; 16,0 ± 3,67% din cei examinaţi erau pacienţii cu vârste de peste 70 de ani, ceea ce arată
că în instituţia medicală respectivă procentul pacienţilor cu vârste înaintate alcătuiesc mai mult
de 20% din totalul bolnavilor spitalizaţi la acea perioadă.
Aşadar, de laringită cronică suferă persoane apte de muncă, şi deci laringitele cronice pot
fi influenţate de factorii socio-profesionali.

267
 Tab. 1. Structura pacienţilor cu laringite cronice în funcţie de vârstă şi sex (abs., %)
Nr. Sex Bărbaţi Femei Total
Vârsta Abs. % Abs. % Abs. %
1 20-29 5 5,0 1 1,0 6,0 6,0
2 30-39 11 11,0 2 2,0 13,0 13,0
3 40-49 19 19,0 4 4,0 23,0 23,0
4 50-59 25 25,0 5 5,0 30,0 30,0
5 60-69 11 11,0 1 1,0 12,0 12,0
6 >70 15 15,0 1 1,0 16,0 16,0
Total 86 86,0 14 14,0 100,0 100,0

Printre cauzele şi factorii de risc în apariţia şi evoluţia laringitei cronice un loc important
îl ocupă apartenenţa profesională. În urma analizei putem conchide că persoanele care au
participat la activităţi menite să diminueze consecinţele accidentului nuclear de la Cernobîl
(PDCANC) (Ucraina) ocupă primul loc după criteriul apartenenţei profesionale, apoi urmează
aşa numiţii profesionişti vocali: artişti, crainici, profesori, cântăreţi, medici ş.a. (locul doi).
Muncitorii de la fabrici şi uzine ocupă locul trei. Din cei 100 de pacienţi incluşi în studiu 38 sunt
participanţi la lichidarea consecinţelor accidentului nuclear de la Cernobîl în anii 1986–1987,
constituind 38,0 ± 4,85%.
Vom începe cu anamneza. Rezultatele analizei anamnezei şi interogării bolnavilor sunt
prezentate în tab. 2.
Tab. 2. Incidenţa simptomatologiei subiective la pacienţii cu laringită cronică (abs., %)
Nr. Simptomatologia Numărul Incidenţa din Incidenţa din P
subiectivă bolnavilor numărul total de numărul total de
simptome bolnavi (100)
Abs. P1 ± ES1 % P2 ± ES2 %
1 Disfonie 92 27,2 ± 4,45 92,0 ± 2,71 p<0,001
2 Senzaţie de corp 9 2,66 ± 1,61 9,0 ± 2,86 p>0,05
străin în laringe
3 Tuse cu eliminări 15 4,44 ± 2,06 15,0 ± 3,57 p<0,05
4 Tuse uscată 21 6,21 ± 2,41 21,0 ± 4,07 p<0,01
periodică
5 Fonastenie 18 5,32 ± 2,24 18,0 ± 3,84 p<0,05
6 Senzaţie de 22 6,50 ± 2,47 22,0 ± 4,14 p<0,01
uscăciune
7 Dispnee în efort 16 4,73 ± 2,12 16,0 ± 3,67 p<0,05
8 Disconfort la 51 15,09 ± 3,58 51,0 ± 4,99 p<0,001
respiraţie
9 Disfagie 8 2,37 ± 1,52 8,0 ± 2,71 p>0,05
10 Dereglări periodice 36 10,65 ± 3,08 36,0 ± 4,80 p<0,001
la deglutiţie
11 Odinofagie 11 3,25 ± 1,77 11,0 ± 3,13 p<0,05
12 Exercitarea vocii 27 7,99 ± 2,71 27,0 ± 4,44 p<0,001
nu în plină
posibilitate
13 Afonie periodică 7 2,07 ± 1,42 7,0 ± 2,55 p>0,05
14 Rezastenie 5 1,48 ± 1,21 5,0 ± 2,18 p>0,05

268
 Analiza datelor ne demonstrează că:
- simptomatologia subiectivă a laringitelor cronice este multiplă şi variată,
- majoritatea simptomelor evidenţiate nu sunt specifice laringitelor cronice şi se
întâlnesc la bolnavii cu faringite, tonsilite cronice, traheite, bronşite şi altele,
- semnele subiective: fonastenia, disfagia, disfonia, dispneea, afonia, rezastenia - se pot
socoti semne patognomonice ale laringitelor cronice,
- fiecare bolnav cu laringită cronică prezintă 2 - 3 şi mai multe acuze asupra afectării
organului vocal,
- semnul subiectiv patognomonic al laringitei cronice este disfonia de divers grad de
pronunţare.
Din cele 14 semne subiective, prezentate de bolnavii cu laringite cronice, disfonia se
întâlneşte în 95% din cazuri. Fiecare bolnav, după datele din tab. 2, prezintă patru şi mai multe
acuze. Disconfort la respiraţie are fiecare al doilea bolnav. Celelalte simptome se întâlnesc de
asemenea frecvent, dar mai rar decât cele relatate anterior. Diapazonul frecvenţei
simptomatologiei subiective este destul de variat – de la 1,1% (rezastenia), până la 95%
(disfonia). Aceste date trebuie să fie luate în consideraţie de orice medic şi mai ales de
otorinolaringolog atunci când stabileşte un diagnostic de laringită cronică sau face un diagnostic
diferenţiat între laringita cronică şi alte afecţiuni atât cu localizare în laringe, cât şi cu alte
localizări ale procesului patologic, dar cu răsunet în simptomatologia subiectivă a laringitelor
cronice.

Fig. 1. Date comparative între acuzele bolnavilor cu laringite cronice

până la şi după tratament

Datele prezentate în fig. 1 ne permit să afirmăm că tratamentul aplicat la bolnavii cu

laringite cronice a fost eficient, lucru de care ne convingem dacă analizăm dinamica semiologiei
subiective la aceşti bolnavi. Incidenţa medie a efectului pozitiv este de 70,1 ± 4,58%.
Pentru a confirma eficacitatea tratamentului am analizat dinamica semnelor
laringoscopice la bolnavii cu laringite cronice după tratament.
În urma analizei s-a dovedit că administrarea preparatului Regesan este un factor de
protecţie puternic pentru micşorarea unor simptome ca: hiperemia mucoasei diferitor regiuni ale
laringelui (RR=0,15 95% i↑:0,126-0,174), edemul mucoasei laringelui (RR=0,33 95% i↑:0,277-

269
0,383), mucozităţi pe mucoasa laringelui (RR=0,22 95% i↑:0,185-0,255), cruste pe mucoasa
laringelui (RR=0,14 95% i↑0,118-0,162) şi eroziuni şi ulceraţii pe mucoasa laringelui (RR=0,0).

Tab. 3. Date comparative între semnele obiective ale bolnavilor cu laringite cronice
până la şi după tratament cu Regesan
Nr. Forma laringitei Numărul simptomelor Incidenţa RR 95% i↑
cronice obiective rezultatelor
Până la După pozitive
Simptomatologia tratament tratament
obiectivă
1 Hiperemia mucoasei 50 15 85% 0,15 0,126-0,174
diferitor regiuni ale
laringelui
2 Edemul mucoasei 9 3 67% 0,33 0,277-0,383
laringelui
3 Mucozităţi pe mucoasa 28 12 78% 0,22 0,185-0,255
laringelui
4 Cruste pe mucoasa 28 4 86% 0,14 0,118-0,162
laringelui
5 Eroziuni şi ulceraţii pe 16 0 100% 0,0 -
mucoasa laringelui
6 Stenoza rimei glotice 4 4 0% 1,0 0,867-1,239
7 Diminuarea mişcărilor 21 18 14% 0,86 0,753-0,967
plicelor vocale

Majoritatea absolută a semnelor endoscopice-obiective ale laringitelor cronice după

tratament s-au micşorat, ceea ce corespunde şi vine în concordanţă cu dinamica semiologiei
subiective.
Totodată, datele din tabele ne demonstrează că tratamentul cu Regesan al laringitelor
cronice este eficient.
Aşadar, Regesanul propus de catedra Farmacologie şi Farmacologie clinică a USMF
„N. Testemiţanu” (prof. V. Ghicavîi), s-a dovedit a avea o acţiune benefică, tămăduitoare şi în
cazurile de diferite forme de laringite cronice.

Concluzii
Analiza şi sinteza acestor date au stabilit că rezultatul tratamentului cu Regesan a fost
pozitiv, atât în cazul laringitei cronice catarale cât şi în cazul celei atrofice, cu o diminuare
considerabilă, demonstrată statistic, atât a semnelor subiective cât şi a celor obiective-
laringoscopice. S-a studiat atât în experiment cât şi în clinică eficacitatea preparatului Regesan.
Rezultatele obţinute ne permit să concluzionăm că acest preparat poate fi apreciat ca având
acţiune polivalentă, în special regeneratoare, antierozivă şi antiulceroasă, de ameliorare a
microcirculaţiei sangvine în peretele laringelui în laringita cronică. Prin urmare, preparatul vizat
poate servi drept remediu curativ în tratamentul laringitei cronice.
Rezultatele studiului au demonstrat că laringita cronică, prin etiopatogenia şi evoluţia sa
clinică, prezintă o problemă a otorinolaringologiei. Investigaţiile în cauză ne-au permis să
optimizăm metodele de diagnostic şi tratament al laringitei cronice, elaborând în acest sens
algoritmul respectiv.

Bibliografie
1. Bahnarel I. Strategia de promovare a sănătăţii şi profilaxia maladiilor în Republica Moldova.
În: B.A.Ş, 4(4) 2005, p. 29-33.
270
2. Bogdan C.I. Foniatrie clinică. Vocea, Bucureşti: Viaţa Medicală Românească, 2001, 388 p.
3. Luchian V., Popa Vl., Gariuc E. et al. Metode complementare în tratamentul complex al
bronşitelor în asociere cu laringitele cronice. Recomandări metodice, Centrul Editorial -
Poligrafic Medicina, 2007, 30 p.
4. Popa V., Gariuc E. Aspectele de etiologie a laringitelor. În: Revista medicală ştiinţifico
practică „Arta medica”, 4(19), 2006, p. 35-37.
5. Popa V., Osman V., Cernolev E. Tratamentul chirurgical al leziunilor precanceroase
laringiene-Experienţa clinicii ORL a SCR. În: Anale ştiinţifice ale USMF „N.Testemiţanu”,
vol. III, 16-17 octombrie, Chişinău, 2003, p. 211.
6. Popa V., Antohi I., Cabac V. ş.a. Rolul medicului de familie în diagnosticarea tumorilor de
laringe. În: Buletinul Academiei de Ştiinţă a Moldovei, Ştiinţe Medicale, Chişinău 2007,
4(13), p. 73-74.
7. Абдуллаева Н.Н., Хасанов У.С., Байбекова Э.М. Морфологические изменения тканей
дыхательного тракта у больных с деформациями гортани и трахеи. B: Вестник
оториноларингологии 6, 2002, cтр. 24-26.
8. Гусева И.Ю. Восстановление голосовой функции у больных хроническими
катаральными ларингитами. Актуальные проблемы фониатрии: Тез. Докл. Междунар.
Симпоз., 29мая-1 июня 1995 г., Казань, 1995, стр. 68-70.
9. Лопатин А.С., Сидоренко И.В., Черкасов И.В., Леонов О.А. Характер поражения Лор-
органов у больных с первичными дефектами гуморального звена иммунитета. B:
Вестник оториноларингологии, 4, 2002, стр. 15-17.
10. Hocevar-Boltezar I., Radsel Z., Zargi M. The role of allergy in the etiopathogenesis of
laryngeal mucosal lesions. University Department of Otorhinolaryngology and Cervicofacial
Surgery, Ljubljana, Slovenia. In: Acta Otolaryngol Suppl., 1997; 527: 134-137 p.
11. Kambic V. Epithelial hyperplastic lesions − a challenging topic in laryngology. In: Acta
Otolaringol. Suppl., 1997, 527: 7-11 p.

PARTICULARITĂŢILE CLINICO-EVOLUTIVE ALE MICETOMULUI CU

LOCALIZARE ÎN SINUSUL MAXILAR
Vasile Cabac, Alexandru Sandul, Olga Lupei, Lilia Scutelnic

Summary
Clinical-evolutionary particularities of mycetoma with maxillar sinus localisation
Sinus mycetomas, or fungus balls, is a mass of mycelium, contained in a dense substance,
white, which is called fungin mucina. It is a chronic form, non-invasive, has fungal sinusitis,
affects adults, 30-50 years, immunocompetent, which usually have no atopic status.
Clinically it is manifested by nasal obstruction, headache, running nose with dense whitish, fetid
odor, foreign body sensation in the sinus. Diagnosis is established in case of positive fungal
culture, CT- total / subtotal opasity affected sinus, MRI shows a marked decrease in signal
intensity of T1-T2 imaging. Histological examination - specific triade: eosinophilia, Charcot-
Leiden crystals, fungal hyphae. Treatment-surgical formation excision. Rare recurrence.

Rezumat
Micetomul,de asemenea, numit şi sfera micotică, reprezintă o masa de miceliu, cuprinsă
intr-o substanţă densă, albicioasă care este numită mucină fungică. Este o formă cronică,
neinvazivă, a sinusitelor micotice, afectează adulţii, 30-50 ani, imunocompetenţi care de obicei
nu au un status atopic. Clinic se manifestă prin obstrucţie nazală, cefalee, eliminări nazale dense
albicioase cu miros fetid, senzaţie de corp străin în sinus. Diagnosticul se stabileşte în caz de
cultură fungică pozitivă, CT-opacifieri totale/subtotale a sinusului afectat, RMN-ul indică o
scădere marcată a intensităţii imaginii prin semnalul T1-T2. Examenul histologic - triada
271