Ministerul Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea TMIA

Lucrare de an
la management industrial
Tema: Planificarea cafenelei pentru copii de 75 locuri

A elaborat :

A verificat : Luca N.
Lector. Super.

Chişinău

Cuprins
Introducere
Argumentarea tehnico- economică a proiectului
1. Argumentarea tehnico-economică
1.1 Caracteristica concurenţilor
1.2 Argumentarea construcţiei întreprinderii cu capacitatea dată
1.3 Argumentarea formei organizator - juridice a restaurantului
1.4 Argumentarea alegerii tipului întreprinderii
1.5 Argumentarea regimului de lucru al întreprinderii
1.6 Stabilirea surselor de aprovizionare cu materie primă
1.7 Argumentarea posibilităţii tehnice a construirii întreprinderii proiectate în locul
dat
1.8 Asigurarea întreprinderii cu cadre de muncă calificate
1.9 Argumentarea asigurării întreprinderii cu surse financiare
2. Elaborarea programei de producere a cafenelei
2.1Determinarea numarului de consumatori pentru o zi de muncă.
2.2Determinarea numărului de bucate realizate pe zi.
2.3Elaborarea programei de lucru.
3.Calcularea cifrei de afacere (CA) şi a venitului global al întreprinderii
4 Calcularea necesităţii asigurării întreprinderii cu forţa de muncă calificată
5. Calcularea cheltuielilor de producţie şi desfacere
6. Calcularea necesităţii de investiţii şi organizarea creditării cafenelei.
7. Indicii economici a întreprinderii
Concluzia
Bibliografia
 Introducere
Rolul alimentaţiei publice în economia unei ţări a fost întotdeauna
extrem de importantă.
Pentru funcţionarea normală a unităţilor de A. P. este necesară o evidenţă
elocventă a tuturor etapelor de producere, care apoi va forma un sistem bine
dezvoltat.
Prin urmare, activitatea eficientă a firmelor determină dezvoltarea
economiei naţionale. Dar, pentru a asigura activitatea firmelor, este
necesar ca angajaţii şi, în primul rând, managerii lor să cunoască
problemele teoretice şi practice ale economiei de piaţă, să înţeleagă
legalităţile ei şi, consecvent, să le traducă în viaţă.
Baza oricărei economii o constituie producerea bunurilor materiale şi
oferirea diferitor servicii. Veriga de bază a producerii este firma
(întreprinderea).
Firma (întreprinderea) este unitatea structurală de bază a economiei de
piaţă, care atrage, combină şi utilizează factorii de producţie în scopul
producerii şi comercializării bunurilor economice pentru a satisface cerinţele
consumatorilor şi a obţine profit.
Principiile de bază ale formării şi dezvoltării economiei de piaţă sunt
libertatea, concurenţa, interesul individual, profitul şi autoreglarea
echilibrului între cerere şi ofertă.
 Scopul lucrării: Planificarea întreprinderii de alimentaţie publică, determinarea
indicilor eficienţei economice şi rentabilitatea acesteia.

Argumentarea tehnico- economică a proiectului

1. Argumentarea tehnico-economică
1.1 Analza concurenţilor
Argumentarea începe cu o amplă analiză a întreprinderilor de alimentaţie publică , care
funcţionează pe teritoriul ales pentru construirea întreprinderii planificate. În cazul de faţă
sectorul ales pentru construcţia cafenelei va fi Rîşcani.

Tab.1 Caracteristica concurenţilor întreprinderii planificate

nr Regimul Orele de Nls,
Denumirea întreprinderii de lucru, lucru numărul
zile de locuri în
sală
1 Cafenea - bar „Fenix” 7 2400-24oo 48
00 oo
2 Cafenea „ Coral ” 7 8 -23 50
00 oo
3 Cantina 7 8 -16 80
5 Cafenea „Eclipsa” 7 900-23oo 50
00 oo
6 Cafenea-bar „Globus” 7 24 -24 100
7 Cafenea-bar „Acsa „ 7 900-23oo 100
00 oo
8 Cafenea -bar „Taxi –blius” 7 9 -23 60
9 „Yo” cafe 7 900-23oo 60
00 oo
10 Bar „Camel” 7 24 -24 40

1.2 Argumentarea formei organizator - juridice

Societatea cu raspundere limitata este una din cele mai răspîndite forme ale întreprinderii în
economia de piaţă. Capitalul statutar al societăţii este divizat în acţiuni care reprezintă hîrtii de
valoare.
Societatea cu raspundere limitata, în cadrul raporturilor de drept , este persoană juridică şi poartă
răspundere pentru obligaţiile asumate cu întreg patrimoniu său. Această forma de organizare are
următoarele avantaje :
- posibilitatea de a realiza uşor investiţii ;
- poate fi formată de o persoană;
- riscuri financiare reduse ;
- timp nelimitat de existenţă ;
- fondatorul poartă răspundere cu partea sa socială.
Dezavantaje:
- cheltuieli mari la înregistrare;
- proces anevoios de conducere .
1.3 Argumentarea alegerii tipului întreprinderii
Cu toate că în microraionul dat se află un număr destul de mare de întreprinderi de alimentaţie
publică de tip cafenea, ele totuşi nu pot satisface pe deplin cererea consumătorilor de aceea tipul
întreprinderii planificate va fi cafenea pentru copii.

1.4 Argumentarea construcţiei întreprinderii cu capacitatea dată

Întreprinderea planificată va fi cu capacitatea de 75 de locuri , acesata va permite deservirea a
11005 de consumători pe zi. Pe lîngă aceasta va sigura cererea locuitorilor din
microraionul dat , deoarece întreprinderile vecine nu pot satisface pe deplin cererea
acestora.

1.5 Argumentarea regimului de lucru al întreprinderii

Regimul de lucru al întreprinderilor cu acces liber se stabileşte în dependenţă de locul
amplasării întreprinderii, de tipul ei şi de contingentul de consumători. Regimul de lucru a
întreprinderii planificate va fi de la 09-20. Întreprinderea va lucra într –un schimb şi jumătate ,
fără pauza la masă.
1.6 Stabilirea surselor de aprovizionare cu materie primă
Datorită faptului că întreprinderea este dotată cu transportul propriu , sursa de aprovizionare cu
materie primă va fi piaţa angro . Pe lîngă această materie primă va fi achiziţionată de la SA
„Lacta +” „ , SA „Vitanta” , SA „Carmez” , SA „Franzeluţa „ în baza contractelor.

1.7 Argumentarea posibilităţii tehnice a construirii întreprinderii

proiectate în locul dat
Alegerea locului dat de construcţie poate fi argumentat astfel:
- apropierea materiei prime de locul de lucru ,învăţătură ,trai şi odihnă al consumatorului
- respectarea normelor igienice şi sanitare
- locul dat se află la periferia de oraş, pe un traseu aglomerat de autoturisme deoarece e
la intrare în oraş.
În sectorul dat apeductele de apă rece şi caldă, reţelele electrice, de canalizare ,de
încălzire centrală , căile de comunicaţie pentru transport sunt într-o stare bună şi bine
dispuse la locul de construcţie ales .Aceste condiţii ne dau posibilitatea de a reduce
cheltuielile pentru conectarea la ele.
Din punct de vedere sanitar , locul dat se afla într-o stare satisfăcătoare, graţie lucrătorilor
de salubritate care menţin ordinea . Starea igienică satisface normele stabilite .
1.8 Asigurarea întreprinderii cu cadre de muncă calificate
Întreprinderea planificată va fi de categorie superioară de aceea ea trebuie să dispună de
cadre cu un înalt grad de pregătire , calificare.
Se vor selecta personalul pe baza instituţiilor de învăţămînt studiate , va fi angajat prin
concurs , în baza de anunţuri publicitare.
Cafeneaua va avea nevoie de angajaţi din categoria personalului economic ,tehnic:
contabil, tehnolog contabil -şef. De asemenea va avea nevoie de personal operativ: şef de
producţie ,bucătari , servitoare.

1.9 Argumentarea asigurării întreprinderii cu surse financiare

Finanţarea se va face prin autofinanţare, din veniturile proprii şi din surse creditare.
Astfel finanţarea va fi organizată în felul următor :
- 70% - din cote părţi ale asociaţilor ;
- 30% - din credit bancar .
 2. Elaborarea programei de producere a întreprinderii

2.1Determinarea numărului de consumători pentru o zi de muncă

N = ( P * Y * X ) / 100
unde N – numărul de consumători pentru ora dată ;
P – numărul de locuri a UAP;
Y – rotaţia unui loc în sala în ora dată;
X - % de compectare a sălii pentru ora dată.
Calculele se includ în tabelul 1.

Tabela 1.Determinarea numărului de consumători pentru o zi de muncă

Orele de lucru Rotaţia unui loc în Procent de Numărul de
sală timp de o oră completare a sălii de consumători
comerţ pentru ora
dată
09-10 2 50 75
10-11 2 50 75
11-12 2 50 75
12-13 2 90 135
13-14 2 90 135
14-15 2 80 120
15-16 2 60 90
16-17 2 30 45
17-18 2 40 60
18-19 2 70 105
19-20 2 60 90
Total 1005
 2.2Determinarea numărului de bucate realizate pe zi
Se calculează după următoarea formulă:
n = N * m = 1005*1,5 = 1510
unde n – numărul de bucate realizate pe zi ;
N – numărul de consumători pe zi ;
m - coeficient de întrebuinţare a bucatelor .
Calculele se includ în tabelul 2.
Tabelul 2. Determinarea numărului de bucate realizate pe zi
Relaţia procentuală între bucate Numărul bucatelor
Denumirea
preparatului Din număr total de Din grupa dată, %
bucate , %

Bucate reci 25 380

- Tartine 10 40
- Salate 50 190
- Produse acido- 40 150
lactice
Bucate calde de bază 45 680
- din carne 40 275
- legume 30 200
- ouă, brînză 30
Preparate dulci 30 100 450

Tabela 4. Calcularea cantităţii de băuturi , produse de patiserie , pîine şi alte produse achiziţionate
 Denumirea Unităţi de Normativ Cantitatea pentru număr de
grupei de măsură pentru o consumători
l/kg porţii
preparate persoană

Băuturi fierbinţi
- Ceai l 0,01 10 50
- Cafea l 0,005 5 25
- Cacao l 0,035 35 175
Băuturi reci
Apa dulce l 0,09 90 450
- Apa minerală l 0,14 140 700
- Suc natural l 0,02 20 100
Pîine şi articole
de patiserie
- secară g 50 50 330
- grîu g 100 100 670
Articole de buc 0.5 503 1006
cofetărie
- fructe kg 75 75 1000

2.3Elaborarea programei de lucru

Nr. Reţetei Denumirea preparatului Gramaj pentru o Numărul
porţie de porţii
3 Tartina cu cascaval 40/10/30 20
20 Tartina inchisa cu carne de 30/50 20
gaina fiarta
59 Salata de rosii cu 150 30
castraveti si smintina
157 Fileu de gaina sub 75/75/40 20
 maioneza
101 Salata de capitala 150 30
99 Salata delicates de peste 150 20
75 Salata de cartofi cu 70/17/30/32/15 30
bastonase de crabi
84 Salata vitaminizata 25/10/10/15/20/4/15/20 30
118 Vinete umplute cu legume 64/48/8/20/1 15
111 Oua sub maioneza 50/60/40/4 15
482 Brinza cu smintina 130 30
500 Crema de brinza 235 30
Bucate de felul 2
577/323 Pirjoala naturala la aburi 75/160 40
586 Biftec cu ou 264 30
590 Fileu cu ciuperci si sos 319 50
1072 Coltunasi cu carne 210 50
665 Zraze cu carne de vita 223 30
umplute cu carne de orez
697 Carne de pasare fiarta 275 40
728 Friptura poftoasa 350 35
324 Ciuperci cu cartofi 285 50
351 Cartofi inabusiti cu fructe 300 40
uscate
366 Blinele de bostan 280 30
424 Budinca de orez cu stafide 250 50
1083 Clatite cu umplutura 200 50
variata
471 Omleta cu cascaval 120 50
466 Oua prajite cu carne 135 50
499 Budinca cu smintina 180 50
Bauturi calde
1009 Ceai cu lamie 200/15/7 150
1014 Cafea naturala 100 50
1017 Cafea cu lapte 150/50 40
1029 Ciocalata fierbinte 200 100
1031 lapte 200 35
Bauturi reci
1059 Cocktail din lapte cu 150 150
inghetata cu pomusoare
Apa dulce vitanta 1/200 200
Suc natural(in asortiment) 1/200 100
Produse de patiserie-
cofetarie
Corn cu brinza 80 140
Corn cu cascaval,brinza si 80 100
marar
Mar in foietaj 70 150
Pateuri cu brinza 50 100
Placinta cu mere 100 10
Cozonac cu nuci 100
 Covrig cu mere si nuci 90 150
Chifla de casa 50 150
Covrigi dulci 60 100
Tarta cu caise 120 100
Tarta cu frisca si fructe 80 100
Ecler cu mere 100 150
Ecler cu caise 100 150
Strudel cu brinza de vaci 100 50
si stafide

3. Calcularea cifrei de afacere (CA) şi a valorii ajutate(VA)

al întreprinderii

Nr. Denumirea Cantitatea Preţ de Costul Adaos CA, lei

crt. materiei zilnică achiziţie, materiei comercial.lei
prime şi a kg; buc; l lei prime, lei 150%
mărfurilor
1 2 3 4 5 (3*4) 6 7(5+6)
1 Ceai 0,27 40 10,8 16,227 27,02
2 Zahăr 25,6 9 230,4 345,6 576
3 Cafea 0,7 450 315 475,5 787,5
4 Lapte 135,7 10 1357 2035,5 3392,5
5 Lămîie 2,32 16 37,12 55,68 92,8
6 Cacao 0,232 20 4,64 6,96 11,6
7 Ciocolată 4,158 80 332,6 498,9 831,5
8 Frişcă 5,916 20 118,3 177,45 295,75
9 Îngheţată 21,53 30 646 969 1615
10 Chefir 8,4 9 75,6 113,4 189
11 Făină 55,52 8 444,16 666,24 1110,4
12 Ou 1050 11 1155 1732,5 2887,5
13 Unt 10,9 40 436 654 1090
14 Grăsime 3,56 10 35,6 53,4 89
15 Ulei 1,389 18 25 37,5 34,75
16 Smîntînă 34,83 15 522,5 783,75 1306,18
17 Brînza de 74,55 30 2236,5 3354,75 5591,25
vaci
18 Margarină 38,3 20 766 1149 1915
19 Brînza 2 45 90 135 225
telemea
20 Griş 1,19 8 9,52 14,28 23,8
21 Sare 1,407 1 1,41 2,12 3,53
22 Oţet 0,118 7 0,82 1,23 2,05
23 Vanilină 0,003 100 0,3 0,45 0,75
24 Nuci 4,28 80 342,4 513,6 856
25 Cartofi 26,16 5 130,8 196,2 327

26 Sare de 0,179 200 35,8 53,7 89,5

lămîie
27 Morcov 0,88 5 4,4 6,6 10,1
28 Ceapă 5,8 5 29 43,5 72,5
29 Mărar 0,4 20 8 12 20
verde
30 Crenvuşte 2,66 40 106,4 159,6 266
31 Varză 8,84 6 53,1 79,65 132,75
32 Tomat 0,26 15 3,9 5,825 9,75
33 Piper 0,015 50 0,75 1,125 1,875
34 Caise 28,21 15 423,15 634,72 1057,87
35 Amidon 0,114 50 5,7 8,55 14,25
36 Esenţa 0,011 30 0,33 0,49 0,82
37 Drojdie 0,175 50 8,75 13,12 21,87
38 Mere 3,5 22 77 115,5 192,5
conserv.
39 Pesmeţi 0,35 5 1,75 2,625 4,37
40 Scorţişoară 0,02 36 0,72 1,08 1,8
41 Zahăr farin 0,25 16 4 6 10
42 Găină 17,55 30 526,5 789,75 1316,25
43 Pătrunjel 0,83 5 4,15 6,22 10,37
răd.
44 Caşcaval 1,025 67 68,7 103,05 171,75
45 Pate de 0,65 75 48,75 73,12 121,8
ficat
46 Scumbrie 20 64 1280 1920 3200
47 Gelatină 0,69 100 69 103,5 172,5
48 Magiun 3,63 32 116,16 174,24 290,04
49 Mere 7,62 6 45,72 68,58 114,3
 proaspete
50 Dulceaţă 3,63 24 87,12 130,68 217,8
51 Portocale 7,17 18 129 193,5 322,5
52 Prune 5 45 225 337,5 562,5
53 Lapte 0,035 28 1 1,5 2,5
condensat
54 Zmeură 1,17 38 44,46 66,69 111,15
55 Şprote 7,9 30 237 355,5 592,5
56 Masline 2,37 60 142,2 213,3 355,5
57 Bovină 44,87 35 1570,5 2355,75 3926,25
58 Suc 43,2 16 691,2 1036,8 1728
59 Apă 54 3,5 189 283,5 472,5
minerală
60 Pîine albă 54 2,9 156,6 234,9 391,5
61 Pîine de 27 4 108 162 270
secară
62 Vin 5 35 175 262,5 437,5
2165 5413 7578

Calculul adaosului comercial:

A.C=Costmp*%AC/100%=2165*250/100=5413lei

Calculul cifrei de afaceri:

CAzi=Costmp+AC
CAzi=2165+5413=7578lei

CAlun=7578*30zile=227340lei

CAan=CAzi*Nr.zi lucratoare
CAan=7578*365=2765970lei

VA = CAan-Cmp an unde:
 VA – valoarea ajutată, lei;
 CAan- cifra de afaceri pe an, lei;
 Cmp an- costul materiei prime pe an, lei;
VA = CAan-Cmp an= 2765970-779400=1986570

Tabel de sinteză
Denumirea Zilnic, lei Lunar, lei Anual, lei
CA 7578 227340 2765970
Cmp 2165 64950 779400
Valoarea 1986570
Ajutată
Ponderea 72%
VA
4. Calcularea necesităţii asigurării întreprinderii cu forţa de muncă
calificată
Forţa de muncă se calculează conform categoriilor de angajaţi:
1. Aparatul administrativ de conducere;
2. Lucrători din producere;
3. Lucrători din sfera deservire şi comerţ;
4. Lucrători auxiliari.

Aparatul administrativ de conducere

 Directorul întreprinderii—1
 Contabil şef—1

Lucrători din producere

Şef de producere - 1
Bucătar de categoria V - 1
Bucătar de categoria IV - 1
Numărul de lucrători se calculează după formula:
Nl = (n×k×T)/Tef
unde:
 Nl- numărul de lucrători;
 k- coeficientul de schimb; k=2
 T- numărul de zile lucrătoare pe an, zile;
 Tef - timpul efectiv al unui lucrător;
 n - numărul de posturi;
Tef = 365 - T1 – T2 – T3 – T4
unde:
 T1- zilele de odihnă ; zile
 T2- zilele de sărbători; zile
 T3- concediu anual; zile
 T4- altele
Tef= 365- T1 – T2 – T3 – T4 = 365 – 55- 10 – 24 – 3 = 273 zile

Nl = (n×k×T)/Tef = (5×2×365)/273= 13,3  13 lucrători

Lucrători din sfera deservire şi comerţ:
  administratorii sălii—1;
 chelneri—5;
 femeia de serviciu—1;
 muncitorii serviciului auxiliar care spală vesela—2.
 Casier-1
Numărul de locuri din aceste categorii se calculează conform unor normative stabilite
anterior.
 numărul de chelneri se stabileşte în dependenţă de numărul de locuri în
sală şi norma de deservire a unui chelner.
Cafenea pentru copii
Nch=(Nls×T)/(ns×Tef) unde:
 Nch- numărul chelnerilor;
 Nls. Numărul de locuri în sală;
 T-numărul de zile lucrătoare a cafenelei, zile;
 ns- norma de locuri deservite de un chelner într-un schimb;
 Tef- timpul efectiv a unui lucrător.
Nch=(Nls×T)/(ns×Tef)= (75×365)/(24×273)=4,175 chelneri
 la o întreprindere se prevede o femeie de serviciu pentru un schimb la
suprafaţa sălii de 100 m2, plus câte o persoană la fiecare 70 m2.
 la întreprinderile cu spălarea mecanizată se iau doi muncitori pentru
un schimb lucrând la o singură maşină de spălat vesela.
Administratorul sălii răspunde de întreaga activitate din saloanelecafenelei. Se ocupă în
principal de organizarea colectivelor de servire în saloane, întocmind grafice de lucru pentru
chelneri şi ajutorii acestora; întocmeşte grafice pentru activitatea de curăţenie şi întreţinere a
saloanelor. Noi v-om avea nevoie numai de un administrator a sălii, deoarece cafeneaua are o
capacitate mică de locuri (75 locuri). După normativ se ia un administrator la 150 locuri în sală.
Chelnerul asigură serviciul în sectorul lui de sală, respectând regulile de primire şi servire
a clienţilor; participă la aranjarea saloanelor din cafenea.
Lucrători auxiliari:
 Şofer - 1
 Hamal -1
 Paznic - 1
 Calcularea fondului de retribuire.

Posturi Nr. Salariu FRM

personal lunar
1 2 3 4 (2×3)
Aparatul administrativ de conducere:
 Director 1 5000 5000
 Contabil şef 1 4500 4500


TOTAL 2 9500 9500
Lucrători din producere:
 Şef de producere 1 4000 4000
 Bucătar de categoria V 1 3500 3500

 Bucătar de categoria IV 1 3000 3000


TOTAL 3 10500 10500
Lucrători din sfera deservire şi comerţ:
 Casier 1 2000 2000
 Administrator 1 3000 3000

 Chelneri 5 1500 7500

 Servitoare 1 1000 1000

2 1000 2000
 Muncitori auxiliari
TOTAL 10 8500 15500
Lucrători auxiliari:
 Şofer 1 1000 1000
 Hamal 1 800 800

 Paznic 1 700 700

TOTAL 3 2500 2500

TOTAL 18 38000

Tabel de sinteză
Indicii U/M Stocul planificat lunar, mii lei
CA mii lei 2765970
FRM mii lei 38000
 Npers oameni 18
Salariu mediu mii lei 2111

5. Calcularea cheltuielilor de producţie şi desfacere

Cheltuielile se calculează în dependenţă de cifra de afaceri, volumul de desfacere a

producerii proprii, normativele tehnice şi sanitare. Planificarea cheltuielilor se efectuează pe
articole după cum urmează:
 cheltuieli de transport;
 cheltuieli pentru retribuirea muncii;
 cheltuieli de arendă şi întreţinerea clădirii;
 cheltuieli pentru uzură şi amortizare;
 cheltuieli pentru energia electrică;
 cheltuieli pentru asigurarea socială;
 cheltuieli legate de publicitate;
 alte cheltuieli.
Gruparea cheltuielilor după elemente primare determină structura cheltuielilor totale ale
firmei pentru fiecare perioadă.

Cheltuielilor de transport
În dependenţă de structura materiei prime, amplasarea furnizorilor, formelor de
aprovizionare şi normelor sanitare se alege tipul de transport şi regimul lui de lucru.
Chtrans = ( CAan × Nch% ) / 100 %
unde:
 Chtrans – cheltuielile pentru transport, lei;
 CAan- cifra de afaceri pe an, lei;
 Nch- nivelul cheltuielilor, % Nch=0,51,0%
Chtrans = (2765970*0,5) /100%=13830lei

Cheltuielilor pentru retribuirea muncii

Aceste cheltuieli se stabilesc din compartimentul retribuirea muncii.

Chsal/an = FRMlunar × n unde:
  Chsal/an - cheltuielile anuale de salarizare al firmei, lei;
 FRMlunar - fondul de remunerare a muncii lunar, lei;
 n - numărul de luni într-un an, luni.
Chsal/an = 38000 ×12 =456000lei
Cheltuielilor de arendă şi întreţinerea clădirii
În acest articol se includ:
- serviciile de pază şi de pompieri;
- cheltuielile pentru apă şi încălzire;
- alte cheltuieli % da la CA
Chîntreţ/an = ( CAan × Nch%) /100% unde:
 Chîntreţ/an- cheltuieli pentru întreţinere (paza, lumina),lei;
 CAan- cifra de afaceri pe an, lei;
 Nch- nivelul cheltuielilor, % Nch=1,02,5%.
Chîntreţ/an = (2765970 ×1,5%) /100%=41490 lei

Cheltuielilor pentru uzură şi amortizare

Acest articol se calculează ţinând cont de normativele investiţiilor capitale şi normativele
de amortizare în vigoare.
Cheltuielile pentru uzură

Nr. Denumirea mijloacelor Ponderea Costul, Normativul Uzura,

ord fixe % mii lei de mii lei
amortizare,
%
1 2 3 4 5 6 (4×5)
1 Clădirea 125000 3 33750
2 Transport 15 168750 10 16875
3 Utilaj frigorific 25 281250 20 56250
4 Utilaj mecanic 15 168750 30 50625
5 Utilaj termic 35 393750 30 118125
6 Tehnica de calcul 5 56250 30 16875
7 Alte MF 5 56250 10 5625
TOTAL 100 2250000 - 298125

Cheltuieli pentru uzarea îmbrăcămintei , albiturilor , obiectelor de mică valoare

Denumirea Norma în lei la un Indici de volum Suma , lei
inventarului indice de volum
Salopete 80 18 1440
 Inventar comercial 60 10 600
Inventar de producţie 100 3 300
Albituri 300 75 22500
Veselă 200 75 15000
Servicii 20 15 300
Total 40140

Cheltuielilor pentru energia electrică

Aceste cheltuieli se calculează în dependenţă de consumul de energie consumat de utilajul
tehnologic pentru procesul de producere.
Chenerg = ( CAan × Nch% ) / 100%
unde:
 Chenerg - cheltuieli pentru energie, lei;
 CAan- cifra de afaceri pe an, lei;
 Nch- nivelul cheltuielilor, % Nch=4%.
Chenerg = (2765970× 4% ) /100% = 110639 lei
Cheltuielilor pentru asigurarea socială
Cheltuielile pentru asigurarea socială se calculează din fondul de retribuire a muncii
conform normativelor la moment.
În conformitate cu Legea bugetului asigurării sociale de stat pe anul 2006 :
- pentru asigurări sociale – 26 %;
- pentru asigurări medicale – 2 %.
Aceste cheltuieli se calculează din fondul de retribuire a muncii conform normativelor la
moment.
Chasig = (FRMan × Nch%) / 100%
unde:
 FRMan- fondul de remunerare a muncii anual, lei;
 Chasig - cheltuieli pentru asigurări, lei;
 Nch- nivelul cheltuielilor, % Nch=28%.
Chasig = ( 456000 × 28%) /100% = 12180lei

Cheltuielilor legate de publicitate

Cheltuielile din acest articol nu trebuie să depăşească 3% din CA.
Chpublic = (CAan × Nch%) / 100%
unde:
 Chpublic - cheltuieli pentru publicitate, lei;
 CAan- cifra de afaceri pe an, lei;
 Nch- nivelul cheltuielilor, % Nch=3%.
 Chpublic = (2765970 × 3%) /100% = 82979 lei

Cheltuieli pentru dobânzi bancare

Dobânda este suma plătită de firme pentru creditele acordate pe un timp oarecare.
Creditul oferă posibilitate firmelor de a-şi realiza strategiile lor investiţionale, astfel
contribuind la creşterea activităţii lor economice.
Chdb= ( MF ×Nch%)/100%
unde:
 MF-mijloace fixe,lei
 Nch- nivelul cheltuielilor, % Nch = 3%.
Chdb = (225000× 3%) /100% =67500lei

Alte cheltuieli
Aceste cheltuieli se calculează după formula:
Ch = (CAan×Nch%) /100%
unde:
 Ch- alte cheltuieli, lei;
 CAan- cifra de afaceri pe an, lei;
 Nch- nivelul cheltuielilor, % Nch=1%.
Ch = (2765970 × 1%) /100% =27660 lei
Tabel de sinteză
Denumirea cheltuielilor , lei Nivelul, % Ponderea, %
Cheltuieli pentru transport 13830 0.4 1
Cheltuieli anuale de salarizare al firmei 456000 13 40
Cheltuieli pentru întreţinere 41490 1 3
Cheltuieli pentru uzură şi amortizare 298125 7 33
Cheltuieli pentru energie electrică 110639 3 8
Cheltuieli pentru asigurări 127680 3 1
Cheltuieli pentru publicitate 82979 2 6
Cheltuieli pentru dobânzi bancare 67500 2 5
Cheltuieli de mică valoare 40140 1 1
Alta cheltuieli 27660 1 2.9
Total 1252213
CA 2765970 33.4 100.9

Nch=( Ch/CA) ×100%

unde:
 Nch – nivelul cheltuielilor, %;
 Ch – suma cheltuielilor, lei;
 CA- cifra de afacere, lei.
Pch=(Chi/ Ch) ×100%
unde:
 Pch – ponderea cheltuielilor, %;
 Chi – cheltuieli pe articole, lei;
 Ch – suma cheltuielilor, lei
4. Calcularea necesităţii de investiţii şi organizarea
creditării cafenelei.
Calcularea mijloacelor circulante a materiei prime

MCmp = S × Cmp/zi
unde:
 MCmp- mijloace circulante a materiei prime, lei;
 S- stocul normat, S = 10 zile;
 Cmp/zi- costul materiei prime pe zi, lei.
MCmp = 15 × 2165=21650lei

Calcularea mijloacelor circulante a inventarului

Pentru a calcula mijloacele circulante a inventarului se ia 10-15% din cifra de afacere
lunară.
MC inv = (10%×CAlunar) / 100%
unde:
 MCinv- mijloace circulante a inventarului, lei;
 CAlunar- cifra de afacere lunară, lei.
MCinv= (15% ×227340) /100% = 34101 lei

Calcularea mijloacelor circulante în casă

Banii în casă se planifică în mărimea cifrei de afaceri pe zi.
MCnum = CAzi unde:
 MCnum- mijloace circulante în numerar, lei;
 CAzi- cifra de afacere pe zi, lei.
MCnum = CAzi =7578lei

Calcularea mijloacelor circulante în plăţi de avans

Luăm 10-15% din cifra de afacere lunară.
 MCpa=10%×CAlunară
unde:
 MCpa- mijloace circulante în plăţi de avans, lei;
 CAlunar- cifra de afacere lunară, lei.
MCpa = (10% ×227340)/100% = 22734lei

Calcularea mijloacelor circulante totale

MCtot = MCmp+ MCinv+ MCnum+ MCpa
unde:
 MCmp- mijloace circulante a materiei prime, lei;
 MCinv- mijloace circulante a inventarului, lei;
 MCnum- mijloace circulante în numerar, lei;
 MCpa- mijloace circulante în plăţi de avans, lei;
MCtot= MCmp+ MCinv+ MCnum+ MCpa=21650+34101+7578+22734=86063lei

Calcularea mijloacelor fixe totale

Mijloace fixe –sunt bunuri ale firmei care se folosesc în activitatea economică o
perioadă îndelungată (mai mult de un an ), păstrîndu-şi forma fizică iniţială şi transferându-
şi costul în producţia fabricată treptat, pe măsura utilizării lor.
MF = S × n =75× 30000 = 2250000 lei
MFtot = MF + MCtot = 2250000+ 86063=2336063 lei
5. Calcularea principalilor indici economici şi eficienţei economice a proiectului
Profitul brut– este rezultatul tuturor activităţilor firmei şi include profitul obţinut de la
activitatea de bază, financiară, investiţională şi de la alte activităţi. Se calculează ca diferenţa
dintre încasările totale şi cheltuielile totale.
Pb= VG-Chtot
unde:
 Pb- profitul brut, lei;
 VG- venit global , lei; VG=CAan-Cmpan=2765970-779400=1986570
 Chtot- cheltuielile totale, lei.
Pb= VG - CHtot =1986570-1252213=734357 lei

Profitul net– este diferenţa dintre profitul brut şi impozitul pe profit.

Pnet = Pb - Ip
 unde:
 Pnet - profitul net, lei;
 Pb- profitul brut, lei;
 Ip – impozit pe profit,

Ip = ( Pb × 15%) /100% = (734357×15%) / 100% = 110154 lei

Pnet = Pb - Ip= 734357-110154=624203lei
 Rentabilitatea economică (Re).
Re = Pn / MF ×100%
unde:
 Re - rentabilitatea economică, %;
 Pn- profitul net, lei;
 MF- mijloace fixe, lei;
 MC- mijloace circulante, lei.
Re = Pn / MF ×100% = (624203 /2250000) × 100% = 28 %
Rentabilitatea vânzării, întreprinderii (Rv), exprimă raportul dintre profitul net şi suma totala
veniturilor (CA):
Rv = (Pn / CAan) ×100% unde:
 Rv - rentabilitatea vînzării, %;
 Pn- profitul brut, lei;
 CAan- cifra de afacere, lei.
Rv= (Pn / CAan) ×100% = (624203/2765970) ×100% =23%
Randamentul mijloacelor fixe
 MF= CAan/MF
unde:
  MF - randamentul mijloacelor fixe, lei/leu;
 CAan- cifra de afacere, lei;
 MF- mijloace fixe, lei.
 MF= CAan/MF=2765970/2250000=1.23 lei/leu

Viteza de rulaj
Vr= CA/MCtot
unde:
 Vr -viteza de rulaj a mijloacelor circulante, zile sau ori;
  CA – cifra de afacere, lei
 MCtot – mijloacele circulante totale, lei.
Vr= CAan/MCtot=2765970/86063= 32ori
Vr1=365/Vr=365/32= 11zile
5. Indicii economici a întreprinderii
Reprezentarea indicilor economici
Nr. ord Indicii economici U/M Suma
1 2 3 4
1 Cifra de afaceri lei 2765970
2 VA lei 1986570
3 Numărul total de lucrători oameni 18
 din producere oameni 3
4 Cheltuieli de producere şi desfacere lei 1252213
5 Nivelul relativ al cheltuielilor de producere şi % 33%
desfacere
6 Retribuirea muncii lei 456000
7 Profit lei 734357
8 Impozit pe profit lei 110154
9 Randamentul MF lei/lei 1.23
10 Rentabilitatea vînzării % 23
11 Rentabilitatea întreprinderii % 28
13 Viteza de rulaj a mijloacelor circulante:
ori 32
zile 11

Concluzii
În proiectul dat am planificat o întreprindere de alimentaţie publică de tip

cafenea pentru copii, cu forma de organizare societate cu raspundere limitata.

În urma analizei pieţii am stabilit locul amplasării acesteia , am determinat

numărul de locuri a întreprinderii, concurenţa, furnizorii şi sursele de criditare .

În urma calculării programei de lucru a întreprinderii am determinat cifra de

afacere şi valoare ajutată. Reeşind din acestea am stabilit cheltuielile pe care le

suportă întreprinderea în decursul unui an şi în funcţie de aceasta am aflat

profitul întreprinderii. Astfel în urma analizei indicilor eficienţei economice am

constata că întreprinderea planificată va vi rentabilă , avînd rentabilitatea

economică egală cu 28% , iar cea a vînzării – 23%.

Bibliografie
1. Economia ramurii ; Blaj I , Ciornîi

2. Îndrumar metodic Nr.993 ; Luca N.

3. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprindere

4. Proiectarea unităţilor de alimentaţie publică ; Zueva M.V.

5. Ghid al conducătorului alimentaţiei publice

 Planul
1.Introdcere
2.Servirea preventiva a mesei
3.Tehnica servirii
4.Organizarea pentru pregatirea catre petrecerea banchetului
5.Deservirea banchetului cu deservire partiala de chelneri
6.Banchetul “NUNTA”
7.Incheiere
8.Bibliografie
 LITERATURA

1.”Организация общественого питания в гостиничном –Н.А.Пятницкая

2.Обслуживание на предприятиях общественого питания-

Москва(Економик)1981, М.Н.Захарченко, Н.В.Русакова

 Comanda in oficiul albituri la banchet nunta 02/10/2004
Timpul prezentarii 13.30

Nr. Denumirea Nr. de bucati Total

1 Filieri de 12cm 11 12
2 Fata de masa pentru masuta de intilnirea 1 1
oaspetilor
3 Servetele din panza 120 130
4 Servetele din hirtie 120 130
5 Ancare 6 6
6 Servetele pentru lustruirea veselei 16 16

Banchetele pot fi divizate urmator:

-Banchet –ceai
-Banchet official
-Banchet neoficial
Banchet-ceai este preconizat pentru 2 ore,si se petrece in a 2-a jumatate a
zilei.Pentru organizarea banchetului-ceai in centrul salii se aranjeaza o masa
rotunda cu scaune in jurul sau.Pe perimetrul peretilor se aranjeaza divane,fotolii,iar
intre ele mese mici cu fete de mese.Meniul banchetului-ceai se deosebeste de alte
banchete si in primul rind consta din bucate de cofetarie:biscuiti,prajituri,
bomboane ,torte,gem,miere,fructe.In meniu poate sa mai intre 2-3 feluri cum ar fi
inghetata,peltea,muss.Intre convorbiri se face pauza peste fiecare 50-60 min. de
lucru.Pentru aceasta se folosesc pachetele de ceai de mai multe feluri.Pe mese sunt
aranjate ceainicuri cu apa fierbinte,zahar,frisca,lapte,copturi si tartine.
Banchetele oficiale se petrec cu ocazia sarbatorilor nationale,vizitele
conducatorilor straini si a delegatiilor,petrecerea simpozioanelor,conferintelor,
VIP-petreceri,prezentari,deschideri de expozitii.
Banchetele neoficiale sunt intilniri de familie,prieteni,nunti,zile de nasteri.
Pentru administratia restaurantului asa fel de petreceri sunt foarte avantajoase-
arenda intregii sali,comandarea bucatelor de firma.
In conformitate cu felul deservirii se deosebeste deservire totala sau partiala de
chelneri,precum si banchet-furset,banchet-coctail,banchet-ceai,banchet cu
deservire multipla.