STUDIU DE CAZ COMPARATIV PRIVIND NIVELUL,

STRUCTURA ŞI DINAMICA CHELTUIELILOR PUBLICE

(BUGETARE) ÎN ROMÂNIA ŞI GERMANIA

Materia: Finanţe Publice I

Student: Zgaroi Ana-Maria
Profesor coordonator:Conf. Dr. Anca Sava
Cuprins
Capitolul 1: Cadrul conceptual şi metodologic ............................................................................................. 2
1.1.Prezentarea succinctă a conceptului de cheltuială publică şi structura cheltuielilor publice conform
clasificaţiei bugetare ................................................................................................................................. 2
1.2.Prezentarea indicatorilor utilizaţi pentru aprecierea nivelului, a dinamicii şi structurii cheltuielilor
publice ....................................................................................................................................................... 4
Capitolul 2 : Analiza comparativă a nivelului si dinamicii cheltuielilor publice în România şi Germania .. 6
2.1. Ilustrarea comparativă, în mărime absolută şi ca pondere in PIB, într-un tabel, nivelul cheltuielilor
publice în România şi în Germania în perioada 2011-2014 ( puteţi realiza şi un grafic cu ponderea în
PIB a cheltuielilor publice în cele două ţări în perioada 2011-2014)........................................................ 6
2.2. Interpretarea nivelului şi dinamicii cheltuielilor publice totale în România şi Germania în perioada
2010-2014. Explicarea cauzelor şi implicaţiilor diferenţelor şi dinamicii constatate. .............................. 7
2.3 Ilustrarea şi interpretarea valorii coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu
PIB pornind de la mărimea absolută a cheltuielilor publice şi a PIB în Romania şi Germania în perioada
2010-2014. Explicarea factorilor de influenţă. ......................................................................................... 9
Capitolul 3: Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România si Germania ...................... 13
3.1. Analiza structurii econimice a cheltuielilor publice în România şi Germania. ........................... 13
3.1.1. Ilustrarea comparativă, in marime absoluta si ca pondere in totalul cheltuielilor publice, intr-
un tabel, structura economica a cheltuielilot publice in Romania si in Germania in perioada 2010-
2014. ................................................................................................................................................... 13
Concluzie ..................................................................................................................................................... 14
Capitolul 1: Cadrul conceptual şi metodologic

1.1.Prezentarea succinctă a conceptului de cheltuială publică şi structura

cheltuielilor publice conform clasificaţiei bugetare
În totalitatea ţărilor, statul are rolul de a asigura satisfacerea nevoilor publice şi să
realizeze atribuţiile şi funcţiile care i se atribuie. Este necesar ca acesta să deţină resurse
financiare, pentru a le utiliza în cadrul direcţiilor solicitate de îndeplinirea lor, prin
intermediul cheltuielilor publice.
Cheltuielile publice desemnează a doua etapă a funcţiei de repartiţie a finantelor
publiice însemnând repartizarea resurselor financiare publice pe anumite destinaţii. Prin
intermediul cheltuielilor publice, statul echivalează necesităţile publice de servicii şi
bunuri socotite protimisitoare în orice perioadă.
Conceptul de cheltuială publică a prins contur odată cu apariţia si evoluţia
cunsumului de resurse, în deosebi in formă financiară, pentru a satisfice nevoi publice
având mai multe funcţii atât teoretice cât si practice, iar cea mai invocată fiind cea
juridică si economică. În accepţiune juridică, cheltuiala publică reprezintă o renumerare a
unei sume bănesti din fondurile publice, în concordanţă cu funcţionarea si crearea
organizaţiilor publice în general, pentru infăptuirea activităţilor cu aspect public,
impreună cu cele derulate în cadrul organizaţiilor întreprinse cu capital de stat. În
accepţiune economică, cheltuiala publică reprezintă procesele şi relaţiile economice
specifice repartiţiei produsului intern brut, specializate în utilizarea şi alocarea resurselor
băneşti (financiare), în scopul realizării de acţiuni şi obiective socotite de interes public,
la nivel national, cât şi local, cuprinzând şi cadrul organizaţiilor publice operative. În
concluzie, noţiunea de cheltuială publică reprezintă o anumită categorie de relaţii şi
procese financiare (economice), care se desfăşoară pe de o parte între autorităţile publice
(de stat) şi persoanele fizice şi/sau juridice, pe de altă parte, cu ocazia alocării de resurse
băneşti pe destinaţii şi utilizării acestora, în scopul satisfacerii interesului public.

Desemnând o componentă esenţială a finanţelor publice, cheltuielile publice reprezintă,

fundamente, un grup de procese şi relaţii economice în formă bănească, prin care se desfăşoară
utilizarea şi distribuirea concretă a fondurilor financiare publice.
Cheltuielile publice se realizează de către stat prin mobilizarea diferitelor achiziţii de
bunuri şi servicii indispensabile pentru realizarea obiectivelor politicii statului. Cheltuielile publice
sunt consecinţa exercitării de către stat a atribuţiilor şi funcţiilor sale. Ele sunt generate de nevoia
de bani pe care o are mereu statul, în vederea indeplinirii prerogativelor sale în toate domeniile:
educaţie, economie, ordine publică, siguranţă şi apărare naţională, etc.
Sistemul cheltuielilor publice include toate cheltuielile ce se realizează de la buget de la
bugetul statului, de la bugetul statului, din bugetul asigurărilor de stat, de la bugetele locale, din
fondurile proprii ale agenţilor economici cu capital de sdin bugetul asigurărilor de stat, de la
bugetele locale, din fondurile proprii ale agenţilor economici cu capital de stat, organizaţiilor
publice, etc. pentru dezvoltarea economică şi socială, pentru acţiunile social-culturale, organele
statului, ordinea publică, apărarea naţională, asigurarea suveranităţii şi independenţei naţionale,
privite în interdependenţa şi unitatea lor. O examinare amănunţită a cheltuielilor publice serveşte
la individualizarea politicii financiare şi bugetare a fiecărui stat în diferite perioade de timp.
Principalele categorii de cheltuieli publice, conform clasificaţiei bugetare sunt:

1. Cheltuieli publice bugetare pentru actiuni social-culturale :

-cheltuieli pentru invaţământ
-cheltuieli pentru sănătate
-cheltuieli pentru cultură, recreere şi religie
-cheltuieli pentru asigurări şi asistenţă socială.

2. Cheltuieli pentru servicii publice generale,ocrotire publică ţi siguranţă naţională

3. Cheltuieli publice pentru apărare naţională

4. Cheltuieli publice pentru acţiuni economice.

Cheltuielile publice pot fi clasificate după mai multe criterii şi anume:

1. Criteriul administrativ presupune clasificarea acestora în funcţie de:

 instituţiile şi organele publice prin care se consumă acestea
 ministere
 unităţii administrativ-teritoriale etc

2. Criteriul repetabilitatii le clasifică în:

 cheltuieli ordinare
 cheltuieli extraordinare

1. Criteriul financiar presupune clasificarea acestora în :

 cheltuieli cu caracter definitiv
 cheltuieli cu caracter temporar
 cheltuieli cu caracter posibil (virtual)

2. Criteriul economic grupează cheltuielile publice după natura lor prin prisma conţinutului
economic al acţiunilor de finanţat:
 cheltuieli curente (salarii,materiale,servicii)
 cheltuieli de capital (investiţii,dezvoltare)
 cheltuieli de transfer.
 3. Criteriul functional permite precizarea domeniilor spre care se îndreaptă cheltuielile cum
ar fi:
 educaţia
 sănătatea
 asistenţa socială
 apărarea etc.

1.2.Prezentarea indicatorilor utilizaţi pentru aprecierea nivelului, a dinamicii şi structurii

cheltuielilor publice

Produsul intern brut reprezintă un indicator macroeconomic care ilustrează suma valorii de
piaţă a întregului ansamblu de mărfuri şi servicii adresate consumului final, emise în toate
subdiviziunile economiei în cadrul unei ţări pe parcursul unui an. Acesta se poate calcula şi la
nivelul unei localităţi sau regiuni.
PIB-ul reprezintă totalitatea cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private şi a
entităţilor private non-profit, a cheltuielilor întreprinse de stat, a cheltuielilor brute pentru investiţii,
a investiţiilor în scopul depozitării ca şi câştigurile din export din care se scad cheltuielile pentru
importuri.
PIB = consum + investiții + exporturi − importuri
Prin urmare, PIB poate fi reprezentat:
PIB = consum privat + consumul statului+ investiții + (exporturi − importuri)
Componentele PIB:

 Consumul privat - reprezintă în mod normal cea mai mare componentă a PIB, desemnând
cheltuielile gospodăriilor în economie. Aceste cheltuieli pot fi grupate în: bunuri durabile,
bunuri perisabile și servicii. Exemple: hrană, chirie, bijuterii.

 Cheltuielile statului - sau consumul sectorului public, reprezintă suma tuturor cheltuielilor
guvernamentale pentru bunuri finite și servicii. Include salariile angajaților din sectorul
public, cumpărarea de armament etc
 Investițiile - includ investiții în fabrici, echipamente, inventar și nu include schimburile de
active existente. De exemplu: construcția unei mine, cumpărarea de software, cumpărarea de
mașini și echipamente. Cheltuielile gospodăriilor pentru noi locuințe fac parte din investiții.
 Exporturile - reprezintă exporturile brute ale unei țări, incluzând bunuri și servicii, destinate
consumului într-o altă țară
 Importurile - reprezintă importurile brute.
 I. Indicatori folosiţi pentru aprecierea nivelului cheltuielilor publice

1. Volumul cheltuielilor publice (CP) = totalitatea cheltuielilor publice prevăzute în bugetele

componente ale sistemului bugetar.

2. Ponderea CP în PIB- exprimă partea din PIB realizată într-un an care se alocă pentru acoperirea
nevoilor generale ale societăţii. Se defineşte întotdeauna în expresie nominală (preturi curente).

𝐶𝑃𝑇 𝑛
%CPPIB = 𝑃𝐼𝐵 ∙ 100

II. Structura cheltuielilor publice - modul de alocare a cheltuielilor publice în funcţie de

importanţa nevoilor sociale colective.

𝐶𝑃1
1. 𝑔𝑠𝐶𝑃1 = 𝐶𝑃𝑇 ∙ 100 unde gs - greutate specifică

III. Indicatori folosiţi pentru aprecierea dinamicii cheltuielilor publice.

1.elasticitatea CP in raport cu PIB - modificarea procentuală a CP la modificarea cu 1% a PIB

𝐶𝑃1 −𝐶𝑃0 ∆𝐶𝑃

𝐶𝑃0 𝐶𝑃0
e = 𝑃𝐼𝐵1 −𝑃𝐼𝐵0 = ∆𝑃𝐼𝐵
𝑃𝐼𝐵0 𝑃𝐼𝐵0

e si k trebuie să fie situaţi în acelaşi interval comparativ cu 1

Cand e>1, aceasta exprimă tendinţa de utilizare într-o măsură mai mare a PIB, pentru
finanţarea cheltuielilor. Cheltuielile publice sunt elastice la creşterea PIB; când e=1, tendinţa
rămâne aceeaşi; când e <1, aceasta exprimă tendinţa de restrângere a proporţiei cheltuielilor
publice in PIB. Cheltuielile publice sunt inelastice faţă de creşterea PIB.
Capitolul 2 : Analiza comparativă a nivelului si dinamicii cheltuielilor
publice în România şi Germania

2.1. Ilustrarea comparativă, în mărime absolută şi ca pondere in PIB, într-un tabel,

nivelul cheltuielilor publice în România şi în Germania în perioada 2011-2014 (
puteţi realiza şi un grafic cu ponderea în PIB a cheltuielilor publice în cele două
ţări în perioada 2011-2014)

2010 2011 2012 2013 2014

România 50.155.1 52.161.3 49.716.4 51.024 51.759.2
Germania 1.219.219 1.208.565 1.221.782 1.263.718 1.298.207
Table 1 Tabel reprezentând nivelul total al cheltuielilor publice în mărime absolută(milioane euro)
Sursa: date preluate di baza de date Eurostat

Grafic reprezentând nivelul total al cheltuielilor

publice în mărime absolută(milioane euro) în
România şi Germania

1,400,000.0
1,200,000.0
1,000,000.0
800,000.0
600,000.0
400,000.0
200,000.0
0.0
2010 2011 2012 2013 2014

Germany (until 1990 former territory of the FRG) Romania

Figure 1 Grafic reprezentând nivelul total al cheltuielilor publice în mărime absolută(milioane euro) în România şi Germania
Sursa: date preluate din baza de date Eurostat
 2010 2011 2012 2013 2014
România 39.6 39.1 36.5 35.2 34.9
Germania 47.3 44.7 44.4 44.5 44.3
Table 2 Tabel reprezentând nivelul total al cheltuielilor publice ca pondere în produsul intern brut
Sursa: date preluate din baza de date Eurostat

Grafic reprezentând nivelul total al cheltuielilor

publice ca pondere în produsul intern brut

50.0

40.0

30.0

20.0

10.0

0.0
2010 2011 2012 2013 2014

Germany (until 1990 former territory of the FRG) Romania

Figure 2 Grafic reprezentând nivelul total al cheltuielilor publice ca pondere în produsul intern brut
Sursa: date preluate din baza de date Eurostat

2.2. Interpretarea nivelului şi dinamicii cheltuielilor publice totale în România şi

Germania în perioada 2010-2014. Explicarea cauzelor şi implicaţiilor diferenţelor
şi dinamicii constatate.

Atât in România cât şi în Germania se observă o scadere constantă a cheltuielilor publice, cât şi
a produsului intern brut în România, în Germania însă fiind în continuă dezvoltare . De-a lungul tuturor
stadiilor de dezvoltare , insuficienţele pieţei există şi pot împiedica statul către maturitate. Pornind de la
această idee, creşterea implicării guvernamentale capabilă să trateze cu insuficienţele pieţei este
susţinută teoretic şi practic. Astfel , R. Musgrave sustine că, după perioada de dezvoltare, în timp ce
investitiile totale, ca proporţie in PIB, cresc, proporţia investitiilor sectorului public in PIB scade.
Argumentele lui Rostow sunt că, odată ce economia ajunge la stadiul de maturitate, preponderenţa
cheltuielilor publice se va transforma din cheltuieli publice pentru infrastructură , in cheltuieli publice
sporite pentru educaţie,sănătate şi asistenţă socială.

Primul stadiu de dezvoltare vorbeşte depre investiţiile pe care le are sectorul public în investiţiile
totale ale economiei , astfel sectorul public trebuia să asigure , sistemele de drumuri , transporturi ,
canalizare , sănătate , invăţamânt , astfel se pune in mişcare dinamica economiei .
 Cel de-al doilea stadiu pune in discuţie şi sectorul privat , aşadar investiţiile publice sunt
complementare cu cele private .Astfel spus de-a lungul stadiilor de dezvoltare , neajunsurile pieţei există
şi nu lasă statul să ajungă la maturitate .

Fiind o ţară cu un număr de locuitori considerabil mai mare decât Romania, nivelul cheltuielilor
publice totale dar si cel al produsului intern brut este cu aproximativ 70% mai mare. Acest fapt se
datorează nivelului de dezvoltare al Germaniei ce este mult superior faţă de cel al Romaniei iar cerinţele
pieţei sunt altele.

Economia României este, predominant, bazată pe servicii, care reprezintă 55% din PIB,
iar industria și agricultura au de asemenea o contribuție importantă de 35%, respectiv 10%
din PIB.
Încasările la bugetul statului care reprezintă circa 10-12% din produsul intern brut, alături
de construcţii, servicii, industrie si agricultură au avut un parcurs descendent în ultimii ani astfel,
s-a înregistrat o scădere continuă a produsului intern brut.
Consumul a suferit şi el o scădere constantă conform datelor analiştilor. Acesta se
regăseşte într-o pondere de peste 50% din PIB iar modificările acestuia se observă marcant în
diferenţele produsului bugetar. Scăderea consumului se reflectă în principal în scăderea
retailului şi a serviciilor.
Rata şomajului în România este în continua dezvoltare în ultimii ani, lucru îngrijorător ce
afectează economia ţării pe numeroase planuri. Numărul total al şomerilor care au fost
înregistraţi în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în luna
iulie 2015, era de 451.168 de persoane, un număr extreme de mare dar nu mai mare ca cel
înregistrat în anul 2011 când numărul de şomeri din ţara noastră ajunsese la 718.000.
Inflaţia este un alt factor important al modificării PIB şi a dinamicii cheltuielilor publice. În
anul 2011 aceasta a coborât la 3,14%, nivelul minim al ultimilor 20 de ani, în principal ca efect al
stagnării preţurilor alimentare, după ce în decembrie preţurile de consum au urcat cu 0,23%,
potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
Preţurile de consum au scăzut, în decembrie 2015 faţă de decembrie 2014, astfel încât
inflaţia anuală s-a situat la minus 0,9% şi a stabilit un nou record al perioadei post-comuniste,
după cel din 2014, de plus 0,83%, informează Institutul Naţional de Statistică, scrie Agerpres.
Acest lucru se reflecta şi in creşterea produsului intern brut de la 150.357,5 milioane euro în
2014 la 160.352,8 milioane euro in 2015 dar şi în nivelul cheltuielilor publice ce eu crescut cu
aproximativ 6 milioane de euro în ultimul an supus analizei. Aceste modificări se nasc în urma
măsurilor fiscale adoptate în cursul anului 2015 de Guvern, în special reducerea TVA la
produsele alimentare de la 24% la 9% începând cu 1 iunie.
Germania este una dintre cele mai dezvoltate şi solide țări din lume, bazată pe industria
prelucrătoare şi comerţul exterior, şi a devenit, în ultimii ani, una dintre locomotivele economiei
mondiale. Ea are cea mai mare economie naţională din Europa, a patra din lume după PIB-ul
nominal şi a cincea din lume în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, conform datelor din
2008. De la începuturile erei industriale, Germania a fost un lider inovator şi beneficiar al unei
economii din ce în ce mai globalizate. Aceasta este lider mondial în exporturi, în 2011, în plină
criză a datoriilor din zona euro, exportând bunuri în valoare de 1408 trilioane euro. Exporturile
reprezintă mai mult de o treime din producţia naţională.
Produsul intern brut este format în proporţie de 71 la sută din sectorul serviciilor, 28,1% -
sectorul industrial şi 0,8% - sectorul agricol. Majoritatea bunurilor produse sunt din domeniul
ingineriei, în special automobile, instalaţii mecanice, metalurgie şi bunuri chimicale. Germania
este cel mai mare producător de turbine de vânt şi tehnologii ale puterii solare din lume. 2011 a
fost un an-record pentru economia germană. Companiile germane au exportat mărfuri în valoare
de peste 1 triliard de euro, cea mai mare cifră din istorie. Numărul de persoane angajate în câmpul
muncii a crescut la 41,6 milioane de persoane, cea mai mare cifră înregistrată vreodată.
Potrivit statisticilor, agricultura, silvicultura, exploatarea reprezintă doar 0,8% din PIB-ul
Germaniei şi antrenează doar 2,4% din numărul total al populaţiei.
Industria şi construcţiile reprezintă 28% din produsul intern brut şi antrenează 29,7% din
totalul forţei de muncă. Germania excelează în producţia de automobile, maşini, echipamente
electrice şi produse chimice.

În 2011, sectorul serviciilor a constituit 71% din produsul intern brut (PIB) şi a oferit
locuri de muncă pentru 67,5% din forţa de muncă. Subcomponentele de servicii sunt de
natură financiară, închirieri şi activităţi de afaceri (30,5%), comerţ, hoteluri şi
restaurante şi transport (18%) şi alte activităţi de servicii (21,7%).

2.3 Ilustrarea şi interpretarea valorii coeficientului de elasticitate al

cheltuielilor publice în raport cu PIB pornind de la mărimea absolută a cheltuielilor
publice şi a PIB în Romania şi Germania în perioada 2010-2014. Explicarea
factorilor de influenţă.

Perioada Indicele modificării Indicele modificării 𝐾𝑒

relative nominale a ch. relative nominale
publice (%) privind variaţia PIB
2011/2010 3.99% -1.26 -3.16
2012/2011 -4.68% -6.64 0.70
2013/2012 2.63% -3.56 -0.7
2014/2013 1.44% -0.85 -1.69
2015/2014 10.47% 0.0 0
Table 3 Tabel privind determinarea valorii coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu PIB în România
Sursa: date preluate din baza de date Eurostat

Calculul privind determinarea indicelui modificării relative nominale a

cheltuielilor publice (%) în România:
∆𝐶𝑃 𝐶𝑃2011 − 𝐶𝑃2010
𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = ∙ 100
𝐶𝑃0 𝐶𝑃2010
 52.161.3−50.155.1
𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = 3.99
50.155.1

49.716.4−52.161.3
𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2012/2011 = ∙ 100 = −4.68
52.161.3

51.024−49.716.4
𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2013/2012 = ∙ 100 = 2.63
49.716.4

51.759.2−51.024
𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2014/2013 = ∙ 100 = 1.44
51.024

57.180.4−51.759.2
𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2015/2014 = ∙ 100 = 10.47
51.759.2

Calculul privind determinarea indicelui modificării relative

nominale privind variaţia PIB în România:
∆𝐶𝑃 𝐶𝑃2011 − 𝐶𝑃2010
𝐼𝑣𝑃𝐼𝐵 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = ∙ 100
𝐶𝑃0 𝐶𝑃2010

39.1−39.6
𝐼𝑣𝑃𝐼𝐵 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = −1.26
39.6

Calculul privind determinarea coeficientului de elasticitate a

cheltuielilor publice in raport cu PIB în România

𝐼𝑚𝑟
𝑛
𝐾𝑒 =
𝐼𝑣𝑃𝐼𝐵

3.99
𝐾𝑒2011/2010 = = −3.16
−1.26
 Perioada Indicele modificării Indicele modificării 𝐾𝑒
relative nominale a relative nominale
ch. publice (%) privind variaţia PIB
2011/2010 -0.87% -5.49 0.15
2012/2011 1.09% -0.67 -1.62
2013/2012 3.43% 0.22 15.5
2014/2013 2.72% -0.44 -6.18
2015/2014 2.74% 0.0 0
Table 4 Tabel privind determinarea valorii coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu PIB în Germania
Sursa: date preluate din baza de date Eurostat

Calculul privind determinarea indicelui modificării relative nominale a

cheltuielilor publice (%) în Germania:
∆𝐶𝑃 𝐶𝑃2011 − 𝐶𝑃2010
𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = ∙ 100
𝐶𝑃0 𝐶𝑃2010
1.208.565−1.219.219
𝐼𝑚𝑟𝑛 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = −0.87
1.219.219

Calculul privind determinarea indicelui modificării relative nominale

privind variaţia PIB în Germania:
∆𝐶𝑃 𝐶𝑃2011 − 𝐶𝑃2010
𝐼𝑣𝑃𝐼𝐵 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = ∙ 100
𝐶𝑃0 𝐶𝑃2010

44.7 − 47.3
𝐼𝑣𝑃𝐼𝐵 𝐶𝑃2011/2010 = ∙ 100 = −5.49
47.3
Calculul privind determinarea coeficientului de elasticitate a cheltuielilor
publice in raport cu PIB în Germania:

𝐼𝑚𝑟
𝑛
𝐾𝑒 =
𝐼𝑣𝑃𝐼𝐵

−0.87
𝐾𝑒2011/2010 = −5.49 = 0,15

Germania este statul în care se resimte un plus considerabil ca standard de viață

efectiv, în timp ce România se situează la polul opus. România este țara în care nivelul de
trai perceput este situat cel mai mult sub ceea ce ar implica în mod strict rezultatul
economic. Deși România figurează în statistici cu 55% din media UE la PIB pe locuitor,
dătător de speranțe în atingerea pragului teoretic de 60% pentru accesul în Zona Euro, cu
doar 45% venit brut disponibil per capita într-o gospodărie, nu prea avem cum să ne
aventurăm prematur într-o asemnea întreprindere.
Consumul individual real per capita exprimat la paritatea puterii de cumparare
reprezinta un indicator mai relevant al nivelului de trai faţă de Produsul Intern Brut per
capita. Românii plătesc pentru pâine şi cereale 63% din preţul mediu inregistrat in UE, iar
carnea costa 57% fata de media UE. Laptele, brânza şi ouale au preţuri apropiate de
nivelul din Europa, reprezentand 93% din media UE.
Preţurile alimentelor si bauturilor non-alcoolice variază semnificativ pe
teritoriul Uniunii Europene, de la mai putin de 70% din media UE in România si Bulgaria
la 143% in Danemarca, 124% in Suedia sau 120% in Austria, potrivit Eurostat.
In Germania, cea mai mare economie europeană, preţurile alimentelor depăşesc
uşor media UE (106%), in timp ce indicele nivelului de trai este de 121%.
Capitolul 3: Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în
România si Germania
3.1. Analiza structurii econimice a cheltuielilor publice în România şi
Germania.
3.1.1. Ilustrarea comparativă, in marime absoluta si ca pondere in totalul cheltuielilor publice,
intr-un tabel, structura economica a cheltuielilot publice in Romania si in Germania in perioada
2010-2014.
Concluzie
În concluzie, fiind o ţară cu un număr de locuitori considerabil mai mare decât Romania,
nivelul cheltuielilor publice totale dar si cel al produsului intern brut este cu aproximativ 70%
mai mare în Germania. Acest fapt se datorează nivelului de dezvoltare al Germaniei ce este mult
superior faţă de cel al Romaniei iar cerinţele pieţei sunt altele. Economia României este,
predominant, bazată pe servicii, care reprezintă 55% din PIB, iar industria și agricultura au de
asemenea o contribuție importantă de 35%, respectiv 10% din PIB, în vreme ce în Germania
produsul intern brut este format în proporţie de 71 la sută din sectorul serviciilor, 28,1% -
sectorul industrial şi 0,8% - sectorul agricol. Majoritatea bunurilor produse sunt din domeniul
ingineriei, în special automobile, instalaţii mecanice, metalurgie şi bunuri chimicale.