1) Identificați caracteristica tranzacțiilor funciare.

Tranzactia funciara reprezinta o manifestare de vointa unilaterala, bilaterala sau multilaterala cu efect de
nastere, modificare, sau stingere a unui raport juridic funciar.

Obiectul tranzactiilor funciare – pamintul, lotul de teren in calitate de bun imobil

Caracterul normativ al pretului pentru pamint
Forma tranzactiilor funciare – este de regula scrisa cu autentificarea ei la notar si inregistrarea la OCT
(oficiul cadastral teritorial), exceptie – contractul de locatiune sau de arenda incheiat pe un termen mai
mic de 3 ani, in acest caz forma este simpla scrisa.

2) Determinați clauzele contractuale ale transmiterii în arendă a unui teren agricol.

Legea cu privire la arenda in agricultura

Contractul de arendă a bunurilor agricole va conţine, în mod obligatoriu, date privind:

a) părţile contractante, domiciliul ori sediul acestora;

b) obiectul contractului;
c) actul care autentifică dreptul de proprietate sau alt drept al arendatorului de a da bunul agricol în
arendă;
d) înregistrarea contractului în modul stabilit;
e) termenul arendei;
f) componenţa, forma şi cuantumul plăţii pentru arendă;
g) modalitatea, termenul şi locul achitării plăţii pentru arendă;
h) drepturile şi obligaţiile părţilor;
i) răspunderea părţilor;
j) condiţiile de modificare şi de reziliere a contractului;
k) condiţiile de folosire a obiectelor situate pe terenul arendat, inclusiv a utilajului şi a tehnicii agricole;
l) condiţiile de recultivare, după caz;
m) obligativitatea respectării normelor ecologice.

3) Formulați elementele particulare aplicate în tranzacțiile de vânzare- cumpărare a terenurilor.

Vinzarea cumpararea terenurilor – contractul de vinzare cumparare a terenurilor reprezinta un raport

juridic contractual in cadrul caruia o persoana numita vinzator se obliga sa transmita in proprietatea
celeilalte parti numita cumparator, un lor de teren care la rindul sau se obliga sa achite pretul terenului.

Caracterele juridice: - Translativ de proprietate - Cu titlu oneros – Sinalagmatic

Vinzarea cumpararea terenurilor poate avea loc prin urmatoarele moduri:

- La pret normativ
- Prin concurs sau licitatie

Elementele particulare – pretul normativ

Preţul normativ al pămîntului se stabileşte la vînzarea- cumpărarea terenurilor, la arendarea lor, precum
şi în alte cazuri ce ţin de activitatea economică.
Pentru calcularea preţului normativ al pămîntului este necesar de a primi caracteristica lui cadastrală.

Autentificarea notarială a contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor este obligatorie, cu excepţia

contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole proprietate privată cu suprafaţa de pînă la 0,25
hectare
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=313289

1) Enumerați funcțiile autorităților la nivel central și local în gestiunea apelor.

Autorităţile administraţiei publice locale
Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii:
a) întreţin şi gestionează corpurile de apă de suprafaţă, zonele şi fîşiile de protecţie a apelor aflate
în gestiune, conform art. 50 alin. (4);
b) îşi deleagă reprezentanţii în comitetul districtului bazinului hidrografic;
c) informează societatea civilă şi părţile interesate despre anumite aspecte din domeniul apelor,
inclusiv despre restricţiile şi interdicţiile folosinţei apelor;
d) creează, în colaborare cu asociaţii obşteşti, comitete subbazinale ale rîurilor mici;
e) realizează alte sarcini prevăzute de lege.

Organul central al administraţiei publice în domeniul mediului este responsabil de implementarea

politicii de stat în domeniul gestionării resurselor de apă şi:
a) elaborează politicile, actele normative, planurile ce trebuie aprobate de Guvern, precum şi
modificările necesare pentru aducerea legislaţiei în conformitate cu cerinţele europene;
b) efectuează monitorizarea stării şi a folosinţei resurselor de apă, ţine Cadastrul de stat al apelor;
c) stabileşte instituţia subordonată în ale cărei atribuţii intră eliberarea autorizaţiilor de mediu pentru
folosinţa specială a apei şi ţinerea Registrului autorizaţiilor de mediu pentru folosinţa specială a apei
(denumită în continuare instituţie competentă);
d) asigură, în comun cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, respectarea legislaţiei
privind calitatea şi protecţia apelor;
e) încurajează şi promovează participarea societăţii civile şi a tuturor părţilor interesate la dezbaterea
unor anumite proiecte în domeniul apelor de interes naţional;
f) asigură cooperarea internaţională şi coordonarea desfăşurării activităţilor ce rezultă din tratate
internaţionale;
g) coordonează donaţiile externe şi gestionează investiţiile în domeniul apelor;
h) întreprinde alte măsuri prevăzute de lege.

2) Schițați părțile componente a Cadastrului apelor.

http://lex.justice.md/md/349739/

Cadastrul are următoarea structură:

1) Capitolul I. APELE DE SUPRAFAŢĂ – va include informaţii referitoare la lista şi locul de
amplasare a punctelor de observaţii hidrologice şi hidrochimice, caracteristicile hidrografice, nivelurile
caracteristice ale apei, temperatura apei, fenomenele de îngheţ, grosimea gheţii, cu următoarele secţiuni:
a) Resurse de apă ale rîurilor;
b) Acumulări de apă de suprafaţă (lacuri naturale, lacuri de acumulare, iazuri);
2) Capitolul II. APELE SUBTERANE – va include informaţii referitoare la rezervele de exploatare şi
resursele prognozate ale apelor subterane;
 3) Capitolul III. CALITATEA APEI – va include informaţii referitoare la criteriile de poluare a
apelor şi criteriile ameliorării calităţii apelor, caracterizarea gradului de poluare a apelor, compoziţia
chimică a apelor, cu următoarele secţiuni:
a) Calitatea apelor de suprafaţă;
b) Calitatea apelor subterane;
4) Capitolul IV. UTILIZAREA APELOR – va include informaţii referitoare la datele gospodăririi
apelor, indicatorii generali de gospodărire a apelor, utilizarea apei pentru diferite necesităţi, utilizarea apei
în funcţie de sursele de alimentare şi categoriile apei, informaţii privind captarea, utilizarea, transmiterea
şi evacuarea apei, deversarea apelor reziduale şi altor ape, datele privind deversarea substanţelor poluante
în ape;
5) Capitolul V. CONSTRUCŢIILE HIDROTEHNICE – va include informaţii privind construcţiile
hidrotehnice şi starea acestora;
6) Capitolul VI. TERENUL FONDULUI APELOR – va conţine informaţii referitoare la terenurile
aflate sub ape, albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor de apă, mlaştinilor,
zonele şi fîşiile de protecţie a apelor, terenurile pe care sînt amplasate construcţii hidrotehnice şi alte
structuri ale serviciului apelor, terenurile repartizate pentru fîşiile de deviere (de pe maluri) a rîurilor, a
bazinelor de apă, a canalelor magistrale şi a colectoarelor, precum şi terenurile folosite pentru construcţia
şi exploatarea instalaţiilor ce asigură satisfacerea necesităţilor de apă potabilă, de apă tehnică, de apă
curativă şi altor necesităţi de interes public.

3) Dezvoltați abordarea juridică mangajamentul integrat al resurselor de apă

http://apelemoldovei.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=148

Pentru managementul integrat al resurselor de apă comunitatea internaţională a recomandat guvernelor

aplicarea următoarelor principii:

principiul bazinal - resursele de apă se formează şi se gospodăresc în bazine hidrografice. Apa dulce
este o resursă vulnerabilă şi limitată, indispensabilă vieţii, mediului şi dezvoltării societăţii. Gospodărirea
raţională a resurselor de apă, cere o abordare globală, care să îmbine probleme sociale şi dezvoltarea
economică cu protecţia ecosistemelor naturale. O gospodărire durabilă a resurselor de apă va integra
utilizatorii de apă dintr-un bazin hidrografic;

principiul gospodăririi unitare cantitate-calitate - cele două laturi ale gospodăririi apelor fiind în
strînsă legătură, apare ca necesară o abordare unitară care să conducă la soluţii tehnico-economice optime
pentru ambele aspecte;

principiul solidarităţii - planificarea şi dezvoltarea resurselor de apă presupune colaborarea tuturor

factorilor implicaţi în sectorul apelor: statul, comunităţile locale, utilizatorii, ONG-urile;

principiul "poluatorul plăteşte" - toate cheltuielile legate de o poluare produsă diverşilor utilzatori de
apă şi mediu este suportată de cel care a produs poluarea;

principiul economic - beneficiarul plăteşte - apa are o valoare economică în toate formele ei de utilzare
şi trebuie să fie recunoscută ca un bun economic. Eşecurile din trecut pentru recunoaşterea valorii
economice a apei au condus la poluarea şi la exploatarea neraţională a resurselor de apă. Gospodărirea
apei ca un bun economic, reprezintă o cale importantă în realizarea unei exploatări eficiente şi echitabile
şi în conservarea şi protecţia resurselor de apă;
principiul accesului la apă - în virtutea acestui principiu, este vital să recunoaştem că dreptul
fundamental al fiinţei umane este de a avea acces la apă curată şi suficientă, la un preţ adecvat.

Managementul resurselor de apă necesită implicarea tuturor părţilor interesate - publice şi private - la
toate nivelurile şi la momentul portivit. Deciziile şi acţiunile în domeniul managementului integrat al
resurselor de apă trebuie luate de toţi cei care pot fi afectaţi, la nivelul corespunzător cel mai adecvat.

Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova în scopul utilizării raţionale a resurselor de apă, protecţia şi
evitarea epuizării şi influenţei distructive a apelor presupun:

- implementarea unei politici unice de stat privind managementul resurselor de apă;

- realizarea unui set de măsuri privind utilizarea raţională a resurselor de apă, reabilitarea şi
construcţia sistemelor noi de irigare;

- elaborarea şi perfecţionarea acordurilor internaţionale ce ţin de majorarea eficacităţii utilizării

apelor rîurilor de transfrontieră Prut, Dunărea, Nistru;

- implementarea unui regim eficient de exploatare a fîşiilor riverane de protecţie a apelor,

împădurirea acestora şi evitarea inundaţiei localităţilor şi a terenurilor agricole.