adhd

Recunoastere . Cauze. Exemple de activitati

Hiperactivitatea cu deficit de atentie este o tulburare de comportament frecventa ale carei

simptome caracteristice suntneatentia, hiperactivitatea si impulsivitatea. Debuteaza în
copilarie dar poate persista la un numar important depersoane si la vârsta adulta. Tulburarea
are efect negativ asupra învatarii scolare si poate deteriora relatiile sociale
alecopilului.*Atentie: unii copii sunt mai activi decât altii si fiecare copil poate fi la un moment
dat foarte agitat, poate întâmpinadificultati în concentrarea asupra sarcinii fiind usor distras de
ceea ce se întâmpla în jurul sau, dar nu întotdeauna estevorba despre un copil hiperactiv cu
deficit de atentie.Cum recunoastem un copil hiperactiv cu deficit de atentie?Pentru
diagnosticarea tulburarii ca hiperactivitate trebuie sa apara mai multe caracteristici din lista de
mai jos, iar acestea sa fie mai evidente în raport cu alti copii de aceeasi vârsta si cu acelasi
nivel de dezvoltare. În plus, acestemanifestari trebuie sa apara în mai multe arii de
activitate.A. Neatentia:" Deseori nu observa detaliile, iar în realizarea temelor de casa sau a
altor activitati fac greseli datorate neatentiei;" De multe ori întâmpina dificultati când trebuie
sa-si mentina atentia concentrata la teme sau la joc, pentru un timpmai îndelungat;" De cele
mai multe ori când altii îi vorbesc da impresia ca nu asculta;" De multe ori nu urmeaza întru
totul cerintele celorlalti si nu poate finaliza temele sau celelalte activitati, sarcini;" Deseori are
greutati în organizarea temelor si a altor activitati;" Adesea evita sau respinge activitatile care
îi solicita efort mintal (de exemplu participarea la lectii sau realizareatemelor).B.
Hiperactivitatea:" Deseori îsi misca mâinile si picioarele sau nu-si gaseste locul pe scaun;"
Frecvent se ridica în clasa sau în alte situatii în care ar trebui sa stea pe scaun;" Alearga sau
se catara în situatii în care acest comportament este inadecvat;" Are dificultati când trebuie sa
se joace sau sa faca alte activitati în liniste;" De multe ori este agitat si are o activitate motorie
exagerata, care nu poate fi influentata prin reguli sociale sauprin observatiile parintilor.C.
Impulsivitatea:" Deseori raspunde fara sa astepte ca întrebarea sa fie complet formulata;" Are
dificultati în a-si astepta rândul la joc sau în alte activitati de grup;" Îi întrerupe si îi deranjeaza
frecvent pe ceilalti (de exemplu se amesteca în discutiile sau în jocul celorlalti);" Deseori
vorbeste foarte mult, fara sa-i pese de constrângerile sociale.Va suna cunoscut ?Mihai este
elev în clasa a III a. Imediat dupa începerea scolii, d-na învatatoare si parintii observa ca lui
Mihai îi estegreu sa se concentreze la activitatile din clasa si tema de acasa, ocupându-se cu:
luarea gumei de sters a colegului,cotrobairea în ghiozdan, catararea pe mobilier etc. Orice
lucru, chiar si cel mai neînsemnat, îi distrage atentia, astfel canu este de mirare ca el îsi
termina foarte rar sarcinile scolare. Când vine acasa, de cele mai multe ori, nu stie ce
temeare de facut. Rezolvarea acestor teme dureaza întotdeauna o vesnicie, tergiversându-se
cât mai mult. Temele care ar putea fi rezolvate in mod normal în 20-30 de minute sunt
rezolvate în mai bine de o ora asta doar daca mama sta lângael; fara ajutorul mamei nu sunt
terminate niciodata. Dupa rezolvarea temelor atât mama cât si Mihai sunt completepuizati. De
ce apar astfel de cazuri?Cauzele manifestarilor de tip hiperactivPâna în prezent nu exista o
explicatie clara a aparitiei manifestarilor comportamentale de tip hiperactiv. Totusi cei
maimulti oameni de stiinta considera ca principala cauza a acestor probleme ar trebui cautata
în tulburarile functiilor cerebrale, dar si în conditiile în care traiesc copiii - si acestea
influenteaza simtitor manifestarea si evolutia tulburarii.A. Tulburarile functionale ale
creierului.Acestea pot fi declansate de:" Complicatii în timpul sarcinii, nasterii sau în perioada
de sugar;
" Factorii ereditari;" Encefalita si sindromul post-encefalitic, hipoxie;" Alimentatia
necorespunzatoare vârstei;" Absenta sau prezenta în exces a unor neurotransmitatori:
serotonina, dopamina si norepinefrina.B. Mediul social" Din cauza nelinistii si a impulsivitatii,
copilul hiperactiv atinge frecvent si chiar depaseste limitele impuse de reguli;" Astfel, poate
aparea un cerc vicios datorita avertismentelor si restrictiilor impuse de parinti si cadre
didactice." Copilul nu le ia în considerare sau le respecta doar o perioada scurta de timp, fiind
necesara o permanentaatentionare." Experientele pozitive din familie si scoala trec din ce în
ce mai mult pe plan secund, iar manifestarile hiperactivedevin tot mai intense.Cum se
manifesta adultii în preajma unui copil hiperactiv?Principalele greseli pe care adultii (parinti,
cadre didactice) le fac în relatia cu un copil hiperactiv sunt:- adultul nu întareste prin
recompensa comportamentul pozitiv al copilului;- Sugestie: copilul raspunde mai bine la
recompensa decât la pedeapsa.- adultul raspunde la comportamentul negativ prin întarirea lui
- în mod neintentionat.- Sugestie: desi copilul insista în comportament, adultul trebuie sa fie
ferm, sa nu cedeze în fata comportamentului.- adultul nu este consecvent în corectarea
comportamentului negativ al copilului.- Sugestie: când copilul are un comportament negativ si
repetitiv în timp, atitudinea adultului sa ramâna aceeasi.Cum se poate lucra cu un copil
hiperactiv?Pentru ameliorarea comportamentului copilului hiperactiv este necesara formarea
unei echipe: cadrul didactic -copil - parinti. Totodata, trebuie îndeplinite anumite conditii, cum
ar fi:1. Crearea unui climat favorabil de întelegere, apreciere, acceptare si încurajare;2.
Stabilirea si negocierea unor reguli: seriozitate, confidentialitate, punctualitate, rabdare,
respect fata de celalalt,sinceritate, dreptul la propria parere.3. Existenta unor calitati proprii
cadrului didactic (acesta îndeplineste rolul de moderator): responsabilitate,cunoasterea de
sine si maturitate emotionala, deschidere catre noi experiente, dorinta de a ajuta pe altii,
empatica,acceptarea unor stiluri de viata si valori diferite, încredere în eficienta unor metode
si a lucrului in echipa, inventivitate,simtul umorului, curajul de a-ti accepta propriile
vulnerabilitati, vigoare (energie fizica si forta psihologica).Foarte eficiente sunt exercitiile de
spargere a ghetii (pot fi utilizate la începutul orelor sau ori de câte ori sunt necesare.)

1. "Plasa iubirii"

(1)Obiective:La sfârsitul acestei activitati elevii vor fi capabili:- sa-si optimizeze deprinderile de
relationare interpersonala;- sa sesizeze notele personale caracteristice;- sa adopte atitudini
pozitive fata de ceilalti: încredere, acceptare si deschidere.Resurse:" un ghem de sfoara (de
preferat mai groasa).Etape ale activitatii:¢ li se cere elevilor sa formeze un cerc;¢ cadrul
didactic prinde capatul sforii de degetul aratator de la mâna sa dreapta iar ghemul, în
desfasurare, îlarunca unuia dintre elevi si îl roaga sa se prezinte cu numele mic si sa spuna
care crede el ca este cea mai importantatrasatura (calitate) a sa;¢ acesta se prezinta, apoi îsi
înfasoara sfoara în jurul degetului sau aratator de la mâna dreapta si deruleazaghemul spre
un alt coleg ales de el, cu aceeasi rugaminte;¢ pânza sau plasa iubirii se "tese" astfel, ghemul
trece de la un participant la altul, formând o retea ce-i va lega petoti;¢ ghemul derulat ajunge
din nou la cadrul didactic dupa ce fiecare s-a prezentat în mod personal si special;¢ sfoara se
reaseza pe ghem facând cale întoarsa: fiecare elev adreseaza celui care-i urmeaza, un
complimentprivind trasatura ce îi place / ce admira cel mai mult la el.

2. "Candela aprecierilor"
Obiective:La sfârsitul acestei activitati elevii vor fi capabili:- sa descopere imaginea pe care o
au colegii despre ei;- sa ofere feed-back-uri pozitive celorlalti.Resurse:" o candela sau o
lumânare," o cutie cu chibrituri.Etape ale activitatii:¢ elevii formeaza un cerc;¢ cadrul didactic
tine în mâna lumânarea sau candela aprinsa si împartaseste grupului ce anume apreciaza la
unanumit membru, fara sa specifice despre cine este vorba. Apoi, ofera lumânarea persoanei
pe care tocmai a apreciat-o.¢ acea persoana, la rândul ei, îsi împartaseste aprecierea fata de
altcineva din grup, fara sa specifice numelecolegului dupa care înmâneaza lumânarea celui
apreciat;¢ se continua pâna ce fiecare elev a primit si oferit candela de cel putin doua ori;¢
cadrul didactic este atent sa aprecieze el copiii care risca sa ramâna neapreciati!

3. "Prietenul secret"
Obiective: În urma acestei activitati elevii vor fi constienti de placerea de a oferi si vor
identifica rolul ei;- sa identifice valoarea relatiei de prietenie în dezvoltarea
personala.Resurse:" hârtie, carioci, culori, reviste," materiale pentru colaje," lipici, plastilina
etc.Etape ale activitatii: se desfasoara pe parcursul unui semestru / an scolar:¢ se noteaza
numele fiecarui elev pe câte un biletel;¢ se introduc toate biletelele (care au aceeasi
dimensiune) într-o cutie ;¢ fiecare copil extrage câte un biletel având grija ca ceilalti sa nu afle
numele care este scris si nici sa-si obtinapropriul nume;¢ se cere ca fiecare elev sa se
gândeasca la persoana a carui nume l-a extras si la o modalitate prin care sa-siexprime
admiratia / aprecierea fata de aceasta folosind materiale cât mai diferite;¢ se încurajeaza
copiii sa-si foloseasca imaginatia si creativitatea;¢ se lucreaza acasa cu foarte multa grija
pentru a nu se afla pentru cine este cadoul;¢ se stabileste un colt al cadourilor în care fiecare
elev aseaza ce a realizat (împreuna cu numele persoanei careia îi este adresat) având mare
grija sa nu fie descoperit;¢ dupa ce toti elevii au primit cadoul se formeaza un cerc;¢ fiecare
participant trece în mijloc, iar "prietenul secret" se prezinta si spune care este trasatura pe
care o admiracel mai mult la acesta;¢ nu se încheie înainte de a multumi pentru colaborare si
cadouri.
4. "Eroul preferat"
(1)Obiective:La sfârsitul activitatii propuse elevii vor fi capabili:- sa sesizeze caracteristicile
propriei persoane;- sa înteleaga ca specificul uman îl reprezinta îmbinarea corespunzatoare a
calitatilor si defectelor.Resurse:" coli de hârtie A4," creioane, carioci, culori.Etape ale
activitatii:¢ se solicita elevilor sa împarta foaia în doua jumatati, pe verticala, cu creionul;¢
fiecare participant este rugat sa se gândeasca la personajul de desene animate care nu-i
place deloc, care îlenerveaza la culme si sa-l deseneze în jumatatea stânga a foii;¢ apoi li se
poate spune: "Va rog sa va gânditi si sa notati trei motive pentru care nu va place personajul
respectiv,ce anume face el si nu va place";¢ apoi, elevii sunt rugati sa se gândeasca la eroul
de desene animate care-i place, pe care l-a îndragit, sa-ldeseneze în jumatatea dreapta a foii
si sa noteze trei motive care-l fac pe acesta simpatic sau placut;
¢ fiecare participant prezinta ce a realizat si motivele alegerilor.

5. "Sala oglinzilor"

(1)Obiective:La sfârsitul activitatii propuse elevii vor fi capabili:- sa înteleaga ca specificul

uman îl reprezinta îmbinarea corespunzatoare a calitatilor si defectelor;- sa se mobilizeze
pentru a-si promova calitatile si pentru a-si atenua defectele.Resurse:" sala spatioasa.Etape
ale activitatii:¢ se poate desfasura pe parcursul mai multor întâlniri;¢ cadrul didactic le va
spune elevilor: "Imaginati-va ca va aflati într-o sala a oglinzilor. Fiecare coleg este o
oglindamagica în care puteti vedea o parte din voi. Poate fi o parte pe care o aveti sau care
va lipseste, o parte care va placesau care nu va place. Veti intra pe rând în sala oglinzilor si
veti denumi ceea ce vedeti. Daca veti simti nevoia, putetimodifica pozitia oglinzilor, astfel
încât sa va defineasca cât mai bine."¢ fiecare elev este încurajat si sustinut sa denumeasca
pe rând, oglinzile si sa modifice pozitia lor când simte caeste cazul. De exemplu: elevul trece
prin fata unui coleg si spune: "Tu, Maria esti Perseverenta mea", "Tu, Nicu estiCurajul meu si
as dori sa stai în aceasta pozitie" etc.

6."Cutia magica"

(1)Obiective:- În urma acestei activitati elevii vor fi capabili sa înteleaga faptul ca specificul
uman îl reprezinta îmbinareacorespunzatoare a calitatilor si defectelor.Resurse:" sala
spatioasa.Etape ale activitatii:¢ li se spune elevilor ca au acces la o cutie magica în care pot
gasi orice calitate pe care si-o doresc si de care credei ca au nevoie;¢ aceasta cutie e
dispusa sa primeasca si trasaturi umane pe care elevii considera ca le au si de care vor sa
scape;¢ în final fiecare participant împartaseste grupului ce simte si cum gândeste acum când
a primit tot ceea ce si-adorit si a aruncat tot ceea ce era rau sau de prisos.

7. "Lupta cu obstacolul"

(1)Obiective: În urma acestei activitati elevii vor fi capabili:- sa-si dezvolte capacitatea de
toleranta la frustrare;- sa se transpuna empatic în situatia uni coleg aflat într-o situatie
problematica;- sa manifeste toleranta si spirit de echipa.Resurse:" sala spatioasa.Etape ale
activitatii:¢ li se cere elevilor sa realizeze un cerc tinându-se de mâini;¢ un copil - care se
ofera voluntar - iese din clasa si asteapta;¢ în acest timp, ceilalti (fara a-si da drumul la mâini)
se combina astfel încât elevului de afara sa-i fie cât mai greusa refaca cercul;¢ la final, se
discuta cum s-a descurcat protagonistul, daca au fost participanti care l-au sustinut si mai
ales în cemod.

8. "Colajul aprecierilor"

Obiective:La sfârsitul activitatii propuse elevii vor fi capabili:- sa descopere imaginea pe care
o au colegii despre ei;- sa aprecieze obiectiv persoanele din jur;- sa ofere feed-back-uri
pozitive celorlalti.Resurse:" coli de hârtie A3," carioci, culori," materiale pentru colaje,
revistelipici, foarfeca.

Etape ale activitatii:¢ se formeaza grupe de câte 6-8 persoane;¢ cadrul didactic le spune
participantilor ca vor avea ocazia sa realizeze un colaj - pentru fiecare elev - care sadescrie
calitatile acestuia;¢ se scrie numele fiecarei persoane din grupul format pe o coala de hârtie;¢
copiii au un timp (5 minute) în care se gândesc la trasaturile fiecarui coleg din grup, apoi
decupeaza imagini sicauta cuvinte pentru descriere;¢ colile de hârtie cu numele pe ele sunt
rotite ( trec pe la fiecare participant din grup) pentru a fi lipite imaginile siscrise cuvintele
potrivite;¢ la sfârsit, toate colajele trec din mâna în mâna si fiecare elev explica contributia
adusa la întocmirea lui;¢ colajele sunt daruite posesorilor.Toate aceste exercitii pot ajuta la
acceptarea copilului hiperactiv cu deficit de atentie, urmata de socializarea lui si înlaturarea
etichetarilor procustiene.Tot în sprijinul echipei cadru didactic - copil - parinti prezentam mai
multe fise de lucru.Pentru o cunoastere reala a copilului hiperactiv precum si a evolutiei în
timp a acestuia se pot folosi urmatoareledoua chestionare*. Ele se completeaza o data la
începutul anului scolar, la fiecare descriere se obtine un scor 0,1,2 sau3 puncte. Mai
completam odata chestionarele la sfârsitul anului scolar si comparam rezultatele. Este indicat
sacomparam scorul obtinut la fiecare descriere în parte, în acest fel avem o imagine mult mai
clara a aspectelor care s-auameliorat si totodata putem descoperi unde mai trebuie lucrat. De
exemplu: daca la începutul anului scolar un copil obtinea maximum de puncte adica 3, la
fiecare din primele doua descrieri iar la completarea ulterioara obtinea câte 1punct la fiecare
este evidenta evolutia pozitiva din comportamentul lui.Este posibila de asemenea calcularea
unor scoruri totale ( adunam punctele obtinute la toate descrierile) pe care apoisa le
comparam între ele. Cu cât al doilea scor este mai mic decat primul cu atît este mai
importanta schimbarea în binea comportamentului. Se recomanda a se discuta în echipa
cadrul didactic - copil -parinti.
Unde se pot gasi informatii suplimentare?

1. CUCU-CIUHAN, G. (2001), Psihoterapia copilului hiperactiv - o abordare experientiala, Bucuresti: Ed. Sylvi.2. DOPFNER,
M., SCHURMANN, S., LEHMKUHL, G. (2004), Copilul hiperactiv si încapatânat - ghid de interventiepentru copiii cu tulburari
hiperchinetice si opozitionale, Cluj - Napoca: Ed. ASCR.3. GILBERT, P. (2000), Copiii hiperactivi cu deficit de atentie,
Bucuresti: Polimark.4. PASCA, M.D., (2002), Ia-ma de mâna, Târgu Mures: Ed. Ardealul.5. ANGHEL, E., (2001), Grupul
experiential de dezvoltare personala cu copiii - ghid metodologic, in MITROFAN, I.,Psihopatologia, psihoterapia si consilierea
copilului - abordare experientiala, Bucuresti: Ed. SPER.6. WEIHS, T.J., (1998), Copilul cu nevoi speciale, Cluj - Napoca:
Triade.