Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative

Specializare:Drept

Referat la disciplina
Drept Comercial

Coordonator:
Conf. dr. DUMITRU Maria Nume şi Prenume : LUPAŞCU Daria-Maria
An IV, Grupa II

Suceava12019
CECUL

2
 Cecul este definit ca fiind un instrumentul de plată, utilizat de titularii de conturi
bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi. Disponibilul este creat printr-un depozit
bancar, din operaţiuni de încasări sau prin acordarea unui credit bancar.
În general, cecul, este definit ca fiind un ordin necondiţionat dat în scris de către o
persoană (titularul unui cont creditor deschis la banca respectivă) unei alte persoane care trebuie
să fie o bancă, semnat de către persoana care a dat ordinul şi solicitând băncii să plătească la
cerere o anumită sumă de bani fie la ordinul titularului de cont, fie la ordinul unui terţ, fie la
ordinul purtătorului.
I.Caracteristici:

 persoana care trage cecul se numeşte trăgător;

 banca prin care se trage cecul se numeşte banca trasă sau banca plătitoare;
 persoana asupra căreia cecul tras este plătibil se numeşte tras sau beneficiar;
II. Tipuri de cecuri:
a) cecul nominal: are drept caracteristică indicarea numelui beneficiarului;
b) cecul la purtător: dă dreptul posesorului să încaseze suma, în momentul prezentării;
c) cecul de virament (sau de decontare): se utilizează pentru a realiza transferul sumelor
din contul curent al emitentului în contul beneficiarului;
d) cecul acceptat: se caracterizează prin confirmarea de către bancă, a existenţei
disponibilului în cont curent, asigurând beneficiarul că cecul se va plăti la prezentare;
e) cecul barat: se diferenţiază prin trasarea de către posesor sau trăgător, a două linii
paralele sau oblice pe faţa cecului.
f) cecul garantat: reprezintă o formă recentă de cec, introdus în ţări precum Franţa, Marea
Britanie, SUA.
Cecul este un ordin scris, necondiţionat, dat de către o persoană (trăgător, emitent) unei
bănci (tras) de a plăti o sumă de bani, la vedere, unei terţe persoane (beneficiar).
Principala funcție a cecului este cea de mijloc de plată, beneficiarul plății putând fi o
persoană (beneficiar) menționată de trăgător (acesta fiind un cec de plată) sau poate fi chiar
trăgătorul (fiind vorba despre un cec de retragere). Deci, debitorul unei plăți trage un cec în
favoarea creditorului, acesta din urmă putând încasa contravaloarea cecului de la bancă
emitentului.
III. Funcțiile cecului sunt:
1. instrument de retragere din soldul creditor al propriului cont bancar;

3
 2. instrument de plata cu moneda scripturala;
3. instrument de credit.
IV. Operaţiuni cu cecuri:
 Emiterea cecului
Pentru a preveni falsificarea şi contrafacerea cecurilor, formularele sunt standardizate,
înseriate şi imprimate pe o hârtie specială.
În România, Normele tehnice nr. 9/1994 ale Băncii Naţionale a României prevăd
standardele tehnice ale suportului de hârtie precum şi condiţiile de asigurare a securităţii cecului:
- serie şi număr distincte pentru fiecare formular;
- elemente de desen (filigran încorporat şi reţea complexă de linii);
- text sau desen în culori fluorescente, dintre care cel puţin două culori care pot fi
detectate cu ultraviolete;
- fibre invizibile cu reflexie albastră, verde şi roşie;
- tratare chimică a hârtiei şi imprimarea cu cerneluri sensibile la apă şi la agenţii chimici;
- un element secret de securitate, ales de fiecare bancă şi cunoscut numai de aceasta;
- microtext;
- încorporarea unui desen, care nu poate fi reprodus prin copiatoare alb-negru sau color;
- bandă rezervată procesării automate.
Emiterea cecului este o operaţiune complexă, alcătuită din două faze:
- completarea formularului de cec;
- predarea cecului către beneficiar.
 Transmiterea cecului
Transmiterea cecului se poate realiza prin:
 simpla remitere (traditiune) - este cazul cecului la purtator care, in momentul emiterii, nu
indica expres beneficiarul sau poarta mentiunea "la purtator";
 cesiunea de creanta ordinara - atunci cand cecul este emis pe numele unei anumite
persoane si contine mentiunea "nu la ordin"; in acest caz numai persoana nomializata poate sa-l
incaseze;
 girarea.
 Plata cecului
Cecul este plătibil la vedere, orice stipulaţie contrară fiind socotită nescrisă.

4
 Cecul emis şi plătibil în România trebuie, sub sancţiunea pierderii dreptului de regres
împotriva giranţilor şi garanţilor, să fie prezentat la plată în termen de 15 zile.
Cecul emis într-o ţară străină şi plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de
30 de zile, iar dacă este emis în afară de Europa în termen de 70 zile.
Termenele se socotesc din ziua arătată în cec ca dată a emiterii cecului.
Neprezentarea cecului pentru plată în termenele menţionate are drept consecinţă pierderea
dreptului de regres împotriva giranţilor şi a garanţilor, dacă trasul nu a făcut plata. Deci,
nerespectarea termenelor de prezentare a cecului la plată nu duce la pierderea dreptului
beneficiarului cecului de a cere trasului plata unei sume de bani menţionată în titlu. Acest drept
poate fi valorificat, în condiţiile legii, în cadrul termenului de prescripţie.

Cecul este un instrument de plată care pune în legătură, în procesul creării sale trei
persoane:
a) Trăgătorul este persoana care creează instrumentul (emite cecul), el fiind titularul
contului bancar.
b) Trasul este întotdeauna banca la care trăgătorul are un cont bancar deschis. Trasul va
plăti cecul prezentat numai dacă trăgătorul are disponibil suficient în contul său.
c) Beneficiarul este persoana care va primi banii. Această persoană poate să fie o terţă
persoană sau însuşi trăgătorul.
Ca urmare, în circuitul cecului, cele trei persoane puse în legătură prin cec efectuează
toate operaţiunile legate de acest instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul, proprietarul
legitim îl încasează, iar trasul îl plăteşte.
Pentru a fi valabil, cecul trebuie să conţină următoarele menţiuni obligatorii1:
- denumirea “CEC” înscrisă chiar în textul instrumentului;
- ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani;
- numele trasului, respectiv numele băncii la care trăgătorul are un cont deschis;
- locul plăţii, respectiv localitatea şi adresa băncii la care plata urmează a fi efectuată;
- data şi locul emiterii instrumentului, respectiv ziua, luna, anul, precum şi numele
localităţii;
- semnătura trăgătorului.

1 Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările ulterioare;

5
 V. Consecinţele neplăţii cecului
În privinţa consecinţelor neplăţii cecului există unele deosebiri faţă de reglementarea
aplicabilă cambiei.
În cazul în care trasul (banca) refuză plata, beneficiarul cecului nu are o acţiune directă
împotriva trasului (băncii) deoarece aceasta nu este un debitor de drept cambial, ci îndeplineşte
numai o funcţie de plătitor pentru trăgător.
Cu toate acestea refuzul de plată din partea trasului deschide posesorului cecului calea
acţiunilor de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi a celorlalţi obligaţi de regres. Este
necesar ca cecul să fi fost prezentat la plată în termen util şi refuzul de plată al trasului să fie
constatat, înaintea expirării termenului de prezentare, fie printr-un act autentic (protest), fie
printr-o declaraţie a trasului, scrisă şi datată pe cec, cuprinzând ziua când a fost prezentat la plată,
fie printr-o confirmare oficială datată a unei case de compensaţii.
Acţiunile de regres ale posesorului cecului împotriva giranţilor, trăgătorului sau a
celorlalţi obligaţi de regres se prescriu într-un termen de 6 luni de la data expirării termenului de
prezentare a cecului pentru plată.
Acţiunile de regres ale diferiţilor obligaţi la plata cecului, unii împotriva altora, se
prescriu în termen de 6 luni, calculat din ziua în care obligatul a plătit cecul sau din ziua în care
acţiunea în regres a fost pornită împotriva sa.

6
 VI. Concluzii
Cecul este un instrument de plată în a cărui folosire se impun câteva recomandări:
 pentru cei care fac plăți:
 cecul trebuie folosit pentru plăți însemnate, la distanță, pentru care este
necesară preconstituirea unui mijloc de probă;
 emiterea unui cec să se facă numai dacă există o prealabilă și suficientă
proviziune în cont;
 emiterea de cecuri "în alb" să fie refuzată indiferent de motivul posibil a fi
invocat, riscurile unei asemenea emiteri fiind imense, de cele mai multe ori cu caracter
infracțional;
 carnetul de cecuri (formulare) trebuie să fie nesemnat (și/ sau ștampilat) și
păstrat într-un loc sigur;
 furtul sau deteliorarea acestuia fiind obligatoriu anunțat în scris imediat
către bancă.
 pentru beneficiarii filelor cec (platilor prin cec):
 să verifice atent dacă cecul nu prezintă anomalii tehnice și dacă cuprinde
toate elementele necesare pentru validitatea sa;
 să solicite plătitorului actul de identitate ale cărui date sunt înscrise pe
spatele cecului;
 să nu conteze pe lipsa de îndrăzneală a emitentului de a emite cecul
respectiv fara acoperire - refuzul băncii de a efectua plata în lipsa provizionului păstreaza șansa
ca emitentul să plătească direct sau să alimenteze contul pentru efectuarea plății, sub condiția ca
fila cec să nu expire deoarece nu există prevederi de a prelungi validitatea acesteia, fără ca acest
lucru să afecteze în vreun fel infracțiunea comis de emitent;
 să depună cecul la bancă în limitele legale de 8 (pentru decontări locale
emitentului) și 15 zile (pentru alte localități) - la expirarea acestui termen cecul nu mai poate fi
utilizat dar creanța nu este stinsă, deoarece există termenul legal de prescripție de 3 ani și, în
acest caz se va reveni asupra necesității de stingere a acesteia către emitentul cecului fie prin
emiterea altei file cec fie prin efectuarea plății sub altă formă;

7
  să anunțe imediat poliția în momentul în care banca refuză cecul deoarece
acesta a fost declarat pierdut sau furat - pentru a elimina supoziția de complicitate cu emitentul
sau autorul furtului.