Linnet Berry Thrynne este o domnigoari incintitoae, ‘Aventura ei cu pringul Frederick Augustus treeutill scandalos al mamei si alegerea unei vestimentafil eel pee ce a Prot eee Ca tee Cer eeenet PCC RD Prem et team te tn mL eter ence ca perry kee cr tec OL Pere cea cee nme CC MU Frumusefea ei, gragia si inteligengai-au adus la plelote Pea Cenc name SSS SOO clipa in care privirile celor doi se intilnese, Linnet ewe pee een kr os nn Pee eee preter tL Eloisa James transforma o poveste de demuilt fntr-un roman de dragoste pasionant, era my See ocr rtn me LL UCR Pere ae fil SONcapitolul 1 A fost odacd ca niciodata, inst nu atat de demult... In basme, fe:ele frumoase sunt mai des intalnite decat ietricelele pe o plaja. Laptirese cu pielea trandafirie se altura pringeselor cu ochii precum stelele si, daca le socotim pe toate, rezulta o galaxie intreagi de stele sclipitoare. Aceasti strilucire specifica basmului intri teazi cu atat mai mult, cu cat femeile din viata reala Tareori pot concura cu perechile lor fictionale de acelasi rang. Fie au dinti ingilbenii sau pete pe piele. Fie au 0 umbra de mustagi sau un nas intr-atat de generos, incat ar Putea servi drept partie pentru un goricel, Evident, existi si unele mai frumoase. inst nici ele tau sunt ferite de toate necazurile ,datorate crit", asa cum deplngea odinioari Hamlet. Pe scurt, cu. greu siisesti femeie mai mindra decét soarele pe cer, Ca si nu vorbim despre dinti mai albi decét un sirag de perle, glas de privighetoare si un chip atat de minunat tncat ingerii si plang de invidie, Linnet Berry Thrynne avea toate aceste calitdti, poate cu exceptia trilului de privighetoare. Totusi, vocea fi era cat se poate de plicuta gi i se spusese ci rasul ti era precum clinchetul unor clopotei de aur, iar cAntecele sa‘e (chiar daci nu erau de privighetoare) erau adeseori Liudate. Chiar si fara st arunce un ochi in oglinda, stia cu siguranta ci piirul fi strilucea, la fel si cochii, iar dantura — ei bine, poate c& nui strilucea, dar era deosebit de alba. Era genul de fat care ar fi putut impinge un baiat oarecare la gesturi eroice sau un print la fapte mai putin Cutezitoare, cum ar fi sf-si croiascd drum printre rugii de mure doar pentru a-i fura un sirut. ins’ nimic din6 Eloisa James toate acestea nu putea si schimbe un lucru esential: cu ‘0 zi in urmi, aflase c& nu se putea cisttori. Dezastrul se datora naturii sirutirilor si consecinfelor acestora. Desi poate cA ar fi mai corect si ne aplecim asupra naturii pringilor, Pringul cu pricina era Augustus Frederick, duce de Sussex. N-osiirutase pe Linnet doar o dati; de fapt, osdrutase de ‘osumedenie de ori. Siti declarase cu vehementi dragostea pe care io purta, uneori chiar aruncAndu-i cu cpsune {n fereastra de la dormitor (lisnd in urma o mizerie de nedescris si atrigindu-si ura eterna a gridinarului).. ‘Un singur lucru nu facuse: s-i ceara mana. =E plcat ci nu te pot lua de nevasta, spusese el spasit ‘cu o seari fnainte, cfind scandalul izbucnise. Stii si tu, noi, ducii regali... nu putem face tot ceea ce vrem. Tatal meu ¢ intru catva incomodat de subiect. Crede-m&, e chiar regretabil. Trebuie si fi auzit despre prima mea cisatorie. A fost anulati pentru ci Windsor a decis c Augusta nu era fndeajuns de bunt pentru mine, iar ea e fiick de conte. Linnet nu era fiict de conte; tatil ei era doar viconte, si nici m&car unul cu relatii, Nu c& ar fi auzit, pana acum, despre prima casttorie a printului. Toti cei care o vizuser’ flirtand cu el in ultimele ¢ateva luni uitaser’, in mod inexplicabil, si-i spun ct acesta avea obiceiul st le curteze tocmai pe fetele pe care nu putea sau nu avea voie — si le ia in cAsitorie. Printul isi luX rimas-bun cu o pleciciune pripit’, se nisuci pe cdledie si p&nisi balul pe neasteptate, retrigin- du-se la castelul Windsor sau in cine stie ce loc in care se duc, de obicei, sobolanii cand corabia se scufundi. Iisase pe Linnet singur& ling un insofitor posac, tntr-o sal8 de bal ticsitt de oameni de vig nobili, impre- jurare care o ficu s& ingeleag’ destul de repede cit un mare numar de domnigoare si doamne din Londra se geibeau eingerea dragostet 7 unele chiar cu bucurie ascunsa — sf 0 considere o stricatt de prima mana. In cateva clipe de la plecarea printului, nu se mai afla in ‘incpere nici un suflet care s& nu-i evite privirea. inaintea ise intindea o mare de oameni care-i intorceau spatele. Chicotele aristocratice se ridicau precum sfsditul unui card de gaste care se pregiteau sA-si ia zborul spre nord. Cu toate cf, desigur, ea era cea care trebuia si boare; la nord, la sud, nu conta, atéita vreme cat scaipa de pe scena umilitii ei ‘Coea ce i se prea nedrept era ci ea nu era o stricat. Ei bine, nu mai mult decat otice fata care se lasase prostit de un pring. Se bucurase si pun mana pe cel mai mare trofeu, pringul blond gi chipes. Dar nu spera ca el si-i ceara mana. Si, cu siguranga, nu si-ar fi daruit virginitatea unui pring firi si aib& un inel pe deget si far aprobarea regelui. Totusi, il considerase pe Augustus prieten, cea ce-i Pricinui si mai mult durere cand el nu o visits a doua zi de dimineat’, dup’ momentul umilirii ei. Augustus nu era singurul. Linnet se trezi ci priveste {in gol pe 0 fereastri ce dadea spre strada, cautand parci st se convingt de faptul cit nimeni nu avea si o viziteze, Nimeni. Nici un suflet. De cand isi fiicuse debutul in societate, cu cdteva luni {n urma, usa de la intrare fusese o poarta spre Lana de Aur, anume incAntatoarea el companie, cu zestre cu tot. Tineri cu duiumul fi treceau pragul, lisdind arti de vizit, flori gi cadouri care mai de care. Pan’ si printul catadicsise s& vind fn vizitd tn patru diminesi, un compliment nemaiauzit. Dar acum... calea nu era nimic mai mult decat un sir de lespezi lucind in soare. —Nu-mi vine si cred ci intreaga tarigenie a venit din senin! se auzi vocea tatilui ei de undeva din spate.