„Orice afacere trebuie privita din punctul de vedere al rezultatului final, adica prin prisma

CLIENTULUI … Succesul unei afaceri nu este determinat de firma, ci de CLIENT.”

PETER DRUCKER

Actualitatea și importanța temei: Firmele din ziua de azi se confruntă cu o concureţa

mai dură ca niciodată. Totuşi, au şanse mai bune de a-şi depăşi în peformanta concurenţii, dacă
pot să treacă de la o concepţie bazată pe produs şi vânzare, la o concepţie de marketing. Iar cheia
de boltă a unei orientări de marketing bine gândite o reprezintă relaţiile strânse şi trainice cu
clienţii. Marketerii trebuie să intre în conexiune cu clienţii - şi, cu această ocazie, să le ofere
informaţii, să-i cucerească şi poate chiar să-i energizeze.

Obiectivele lucrării cercetate pentru îndeplinirea scopului propus sunt:

 Valoarea, satisfactia si fidelitata în relatia cu clientul

 Valoarea pe durata de viatå a clientului
 Atragerea si pastrarea clientilor
 Cultivarea relatiilor cu clientii

Scopul lucrării cercetate prezentei lucrări este studierea beneficiilor furnizorilor de servicii
generate de fidelizarea clienţilor. Pentru atingerea acestui scop în lucrare au fost formulate
sarcinile următoare: importanța și beneficiile generate de fidelizarea clienților; tehnici folosite
pentru fidelizarea clienților

Metodologia de cercetare a lucrării:

În cadrul cercetării au fost utilizate următoarele metode: observația, de analiză logică, analiza
SWOT, analiza comparativă, statistică, inducţia şi deducţia, metode grafice, metoda descriptivă.

Cuvinte cheie: fidelizarea clienților, valoarea furnizată, garanții și managementul

relațiilor cu clienții.

1.1 Importanța și beneficiile generate de fidelizarea clienților

Pentru ca o firmă să se menţină pe piaţă şi dacă este posibil să îşi depăşeascăconcurenţii

trebuie să treacă de la o filozofie bazată pe produs şi vânzare la o filozofie bazată client. Cheia
problemei constă în a satisface cât mai bine nevoile clienţilor. Nu trebuie să considerăm că
atragerea clienţilor este sarcina exclusivă adepartamentului de marketing, deoarece marketingul
nu este decât unul din factorii deatragere şi păstrare a clienţilor. Este evident că mici cel mai bun
departament de marketingnu poate să vândă produse de proastă calitate sau de care nu are nevoie
nimeni.
Clienţii aleg un produs sau un serviciu în funcţie de posibilităţile de cunoaştere,
demobilitate, de venituri şi aşteptări. Clientul evaluează avantajele şi costurile unei oferte,
lecompară cu altele şi dacă oferta se ridică la înălţimea dezideratului valori aşteptat va
cumpăra.
Valoarea furnizată clientului reprezintă diferenţa dintre valoarea totală pentru client şi
costul total pentru client.

Valoarea percepută de client reprezintă diferenţa dintre avantaje şi costuri exprimate în

formă valorică.

Valoarea totală pentru client reprezintă ansamblul avantajelor economice, funcţionale

şi psihologice pe care le aşteaptă clientul de la o ofertă exprimată în formă valorică.

Costul total pentru client reprezintă suma tuturor costurilor pe care se aşteaptă să le
suporte clientul în evaluarea, obţinerea si utilizarea ofertei date.

Clienţii vor cumpăra de la firma despre care au impresia că asigură cea mai multă valoare
furnizată clientului.

Reținerea clienților sau fidelizarea lor se referă la focalizarea eforturilor firmei prestatoare
asupra bazei de clienți existenți. În contrast cu acțiunile de atragere a clienților noi, furnizorii de
servicii sunt angajați prin depunerea unor eforturi semnificative pentru reținerea sau fidelizarea
celor existenți cu intenția de a dezvolta relații pe termen lung între firmă și aceștia, ca o baza
solida de creștere a afacerii

1.2. Tactici de păstrare a clienților

Unele firme acordă o importanță mare păstrării clienților, dar exista destule care ignoră
această soluție pentru a-și consolida afacerile. Exista mai multe tactici pe care furnizorii de
servicii le pot aplica [3, p. 56].
1. Menținerea orientării spre clienți se bazează pe ideea ca o firmă furnizoare de servicii există
pentru a satisface nevoile și dorințele clienților sai. Procesarea clienților asemenea materiilor
prime pe o linie de asamblare nu constituie o soluție inspirată.
 2. Stabilirea obiectivelor pentru păstrarea clienților și corelarea lor cu performanța
furnizorului de servicii. Esențial pentru dezvoltarea loialității clienților firmei este măsurarea și
monitorizarea eforturilor de reținere a acestora. Dacă un fenomen se poate măsura, atunci acesta
poate fi gestionat. Calibrarea eforturilor de reținere a clienților se realizează simultan cu
contribuția fiecărui client la profitabilitatea firmei. Adica, acei clienți care fac achizitii mari și
mult mai dese pot beneficia, în cazul eforturilor de reținere, de programe financiare consistente.
Clienților cu o contribuție modestă le sunt oferite programe în care beneficiază de o alocare
financiară redusă.
3. Informarea continua a clienților. Contactarea clienților între două achiziții pe care
aceștia le efectueaza este o abordare utila în construirea relației cu furnizorul de servicii.
Realizarea unui contact cu clientul bazat pe sinceritate și o abordare personalizată sunt esențiale
pentru succesul afacerii. In acest caz, se recurge la felicitarea clienților de ziua lor de naștere,
transmiterea de urări de bine, oferirea unor facilități gratuite cu diferite ocazii, informarea
clienților despre serviciile noi pe care firma este pregatită să le ofere și asistență, dacă este cazul.
Obiectivul acestei tactici consta în a comunica clienților ca firma este preocupată ca acestora sa
le fie bine.
4. Construirea unei relații de încredere. În domeniul serviciilor, trei componente ale încrederii
sunt esențiale; expertiza prestatorului, încrederea în firma furnizoare a serviciului și grija
prestatorului față de client. De exemplu, o problemă care generează rețineri din partea unor
consumatori în a efectua achiziții on-line este neîncrederea în faptul că sistemele electronice
asigură protecția necesară pentru datele personale și financiare sensibile
5. Monitorizarea procesului de furnizare a serviciului. Dupa ce serviciul a fost solicitat,
monitorizarea procesului de furnizare trebuie sa fie o tactică esențială a eforturilor de reținere a
clienților de către firma. Datorită inseparabilității serviciilor, clientul este implicat în procesul de
furnizare. Deși implicarea să poate reduce eficiența procesului de furnizare, informații vitale pot
fi obținute prin observarea nivelului de satisfacție al clientului până la finalizarea prestării
serviciului.

6. Instalarea corectă a echipamentelor și instruirea clienților pentru utilizarea eficientă a

acestora. Instalarea în mod corespunzător a echipamentelor și instruirea clienților reduce masiv
numărul de probleme legate de furnizarea serviciului.

Clienții nu trebuie sa se simtă frustrați ca nu știu sa utilizeze tehnologia pentru furnizarea

serviciului dorit, de multe ori, aceste situații conducând la nemulțumirea clienților.
7. Preocupare față de nevoile și dorințele clienților. Fiecare furnizor de servicii trebuie să fie
responsabil pentru prestațiile sale și să se implice activ pentru satisfacția clienților. De multe ori
clienții caută un sfat sau soluții alternative la problemele lor și nu caută să găsească vinovați.
 1.3. Tehnici folosite pentru fidelizarea clienților
Există mai multe abordări practice în care tacticile de fidelizare pot fi aplicate. Dintre
acestea cele mai importante sunt garanțiile și managementul relațiilor cu clienții.
A. Acordarea de garanții
Acordarea de garanții pentru serviciile furnizate prezintă anumite particularități. Cu toate
acestea, ele contribuie la consolidarea loialității clienților, la creșterea cotei de piață și exercită
presiuni asupra furnizorului pentru a presta servicii de calitate.
Garanția implicită este nescrisă și nu este comunicată consumatorilor, dar stabilește o
întelegere implicita între firma și clienții săi. Deși aceasta nu este specificată, clienții unei firme
care oferă garanții implicite sunt asigurați ca firma este angajată în satisfacerea nevoilor lor. În
consecință, o relație de parteneriat este creată între firma și client pe baza respectului și a
încrederii reciproce.
Managementul relațiilor cu clienții
Managementul relatiilor cu clienții (MRC) este procesul de identificare, atragere, diferențiere și
reținere a clienților. MRC permite firmei să-și focalizeze eforturile în mod preferențial asupra
clienților celor mai profitabili. MRC se bazeaza pe faptul că 80% din

profiturile unei companii provin de la 20% din clienții săi. Prin urmare, 20% ar trebui să
beneficieze de servicii suport mai bune decât ceilalți clienți

Eficiența unui sistem MRC depinde de modul în care sunt realizate următoarele activități:

• Identificarea corecta a clienților firmei. Construirea și actualizarea continua a bazei de date cu

informații despre clienții existenți sau potențiali;

• Diferențierea clienților în funcție de nevoile și valoarea pe care aceștia o au față de companie.

Este logic să fie alocate mai multe resurse pentru atragerea și fidelizarea clienților valoroși;

• Interacțiunea cu clienții în mod individual pentru a îmbunătăți potentialul de cunoaștere al

firmei cu privire la nevoile lor individuale și pentru a construi relații durabile;

• Customizarea serviciilor și a mesajelor pentru fiecare client în parte. Facilitarea interacțiunii

cu clienții prin intermediul serviciului de comunicare al firmei sau folosind site-ul Web.

Un alt factor care contribuie la utiiizarea din ce în ce mai mult a MRC derivă din fragmentarea
accentuată a piețelor și tendința crescătoare a costurilor promoționale. Companiile trimit acum
mesaje țintite clienților potentiali reducând astfel costurile promoționale (marketing direct), iar
aplicarea practicilor MRC pot conduce la obținerea unor rezultate semnificative pentru prestator
[14].

• Clasificarea clienților constă în gruparea lor în mai multe categorii pe bază profitabilității.
Personalul firmei de servicii este instruit sa trateze clienții în mod diferit în funcție de categoria
în care aceștia sunt plasați.

• Repartizarea apelurilor clienților pentru a fi procesate în funcție de categoria din care aceștia
fac parte. Clienții cei mai profitabili au posibilitatea de a comunica direct cu reprezentantii
furnizorilor de servicii, iar apelurile celor mai puțin profitabili sunt procesate automat.

• Focalizarea eforturilor promoționale ale firmei asupra pieței țintă prin promoții speciale. Cei
mai profitabili clienți sunt vizați direct de campaniile promoționale. De exemplu, o bancă
apelează de mai muite ori într-un an clienții cei mai profitabili pentru a-i informa despre
serviciile existente sau altele noi. În multe situații clienții cel mai puțin profitabili sunt ignorați.

• Utilizarea în comun a informațiilor obținute de la clienți. Deși clientul poate fi nou

pentru organizație, istoria achizițiilor efectuate și potențialul de cumpărare sunt în acest
mod bine cunoscute. De exemplu, un pasager al unei companii de transport aerian a fost
șocat când persoana de la "ticketing" i-a spus ca "cineva din firmă nu-l place".

CAPITOLUL II. STRATEGII DE RELAȚII CU CLIENȚII

În ultimele decenii, întreprinderile au fost nevoite să facă faţă unei concurenţe
acerbe, iar în prezent această tendinţă este mai accentuată. Întreprinderile trebuie să se orienteze
spre client, să-şi formeze o clientelă fidelă ca să poată rămâne pe piaţă şi, de ce nu, să-şi
depăşească concurenţii.
Întreprinderile orientate spre client sunt adeptele creării unei baze de clienţi şi nu
doar ale unei oferte de produse.
Lipsa de metode privind realizarea unor politici active de diminuare a costurilor (costuri
necesare efectuării în condiţii eficiente a schimburilor pe piaţă, indispensabile oricărei economii
moderne) duce la o funcţionare defectuoasă a mecanismelor concurenţiale. În mod normal, toate
întreprinderile trebuie să-şi canalizeze oferta de produse şi servicii spre consumator, să
promoveze o politică de dialog şi fidelizare a clientului.
De fapt, primul obiectiv al unei întreprinderi este de a-şi crea o clientelă.
Consumatorii de astăzi pot alege însă, dintr-o multitudine de produse, mărci, preţuri şi
furnizori. Întrebarea este: ce le influenţează decizia?
În general, întreprinderile trebuie să răspundă intereselor consumatorilor.
În ceea ce priveşte hipermarketurile, acestea
nu reprezintă doar mari suprafeţe comerciale care vând cantităţi uriaşe de produse la preturi
reduse,
ci constituie, înainte de toate, o experienţă deosebită pe care clienţii o trăiesc şi vor să o repete
cât mai curând.
Un studiu realizat recent prezintă existenţa unor aspecte esenţiale privind fidelizarea
clienţilor întreprinderii:
1. fidelitatea ca o consecinţă a satisfacţiei, ca o evaluare obiectivă a calităţii produselor dintr-un
magazin;

2. fidelitatea relaţională, legată de maniera în care clientul percepe magazinul, prin ecuaţia
receptor – emiţător;

3. fidelitatea funcţională, care se referă la modalitatea de a avea acces la diferite oferte, iar
aceasta depinde în mod esenţial de proximitate precum şi de facilitatea de acces la această ofertă;

4. fidelitatea promoţională, care intervine în cazurile când anumite reduceri sau cadouri sunt
oferite de societate şi constituie o valoare predominantă în procesul de alegere a clientului;

5. fidelitatea faţă de marcă, având o preponderenţă subiectivă (foarte mult timp regăsită pentru
marile mărci de pe piaţă);

6. fidelitatea generată de traficul de cumpărături, care este determinată de „obiceiuri“ şi

corespunde în mod frecvent cumpărăturilor făcute din reflex.

Există mai multe posibilităţi de atragere a clientelei, iar întreprinderile, în frenezia lor
de a-şi fideliza clienţii, ţin cont de absolut orice amănunt care poate să-i reţină.
Metodele utilizate au la bază, în general, două pârghii (care pot acţiona împreună sau
separat):
prima este de ordin psihologic, răspunzând sentimentului de apartenenţă la o categorie
privilegiată de clienţi, recunoscuţi de societate.

Relationship Management- CRM (Managementul relatiilor cu clientii)

CRM este o solutie strategica de management, in vederea optimizarii permanente a
relatiilor cu clientul sau cumparatorul, intr-o piata concurentiala unde succesul consta nu numai
in a oferi o multitudine de produse, dar in acelasi timp si o diferentiere de servicii oferite de
acestea.
 Pe baza intocmirii portofoliului se disting patru categorii de clienti : clientii „star”,clientii
„productivi”, clientii „semn de intrebare” si clientii „problematici”.
Clientii „star” sunt cei care au un potential ridicat de profitabilitate si o valoare de viata
ridicata.Fata de acest segment de clienti se va aplica o strategie focalizata de fidelizare prin
masuri individualizate(VIP-service, invitarea la evenimente).De exemplu, sunt clienti „star” ai
unei banci acele persoane particulare foarte bogate care rezolva toate problemele lor bancare
exclusiv la acea banca si despre care se poate previziona ca relatia va fi de lunga durata. S-a
dovedit, insa, ca nu clientii cei mai mari sunt cei mai profitabili, intrucat ei beneficiaza de cele
mai multe servicii si de cele mai mari rabaturi, reducand astfel profiturile firmei.
Clientii „productivi” au o valoare de viata ridicata insa o durata previzibil redusa a
relatiei de afaceri. Se recomanda masuri de atasare a acestor clienti pe cat mai mult timp, fara a
face investitii prea mari (cluburi ale clientilor, carduri de client). De exemplu, pentru o banca,
clienti „productivi” sunt considerate persoanele instarite in varsta si fara familie cu un potential
de profitabilitate ridicat, insa fara perspective de durata.
Clientii „problematici” sunt cei care nu dovedesc un potential previzibil pentru afaceri
viitoare si raman neprofitabili. In acest caz, se poate vorbi despre relatii neinteresante pentru
intreprindere. Oricum, se vor folosi masuri nediferentiate de fidelizare (serviciu telefonic
gratuit). De exemplu, pensionarii cu un venit redus si fara perspective de modificare favorabila a
situatiei in anii urmatori.
Clientii „semn de intrebare” necesita masuri de fidelizare selective ca amploare si intensitate
(oferte speciale, carduri de client sau actiuni de direct-mailing) pentru a-i integra in categoria
„star”. Din aceasta categorie fac parte adesea studentii. UniversiDAR este un astfel de program
care se adreseaza studentilor din principalele centre universitare din tara, prin care s-a urmarit
fidelizarea fata de marcile participante. In Romania programul se afla la cea de-a doua editie, in
timp ce programe asemanatoare se desfasoara in Statele Unite de mai bine de 30 de ani. Acolo,
de exemplu, studentii si elevii primesc un astfel de pachet cand se inscriu la biblioteca.

CAPITOLUL III. INSTRUMENTE ALE MANAGEMENTULUI FIDELIZARII

CLIENTILOR

3.1 Strategii de cooperare in fidelizarea clientilor

In final, la elaborarea unei strategii de fidelizare a clientilor este necesar sa se verifice daca nu
este mai eficienta realizarea scopurilor fidelizarii prin cooperarea cu alte intreprinderi. Este
cazul, mai ales, la relatiile de afaceri in care consumatorul identifica o dependenta directa intre
marca si performanta producatorului, pe de o parte, si performanta comerciantului, pe de alta
parte (de exemplu, in industria de automobile sau in domeniul computerelor)
Urmatoarele masuri sunt esentiale in cadrul managementului fidelizarii clientilor :
Sistemele de rabaturi si bonusuri ; Stimulente financiare ; Strategii de diferentiere a preturilor.
Sistemele de rabaturi si bonusuri sunt intalnite frecvent la diverse firme si acorda
clientilor inlesniri financiare in cazul indeplinirii anumitor conditii, cu scopul introducerii unor
obstacole in calea unei posibile migrari a clientilor. Compania American Airlines a fost unul din
pionierii in domeniu prin programul lansat la inceputul anilor ’80. Orice pasager putea participa
gratuit la programul denumit AAdvantage .Dupa parcurgerea unei anumite distante de zbor ,
acesta avea dreptul la un loc la o clasa superioara, bilet gratuit sau alte avantaje. Pe masura ce
clientii erau atrasi de American Airlines, celelalte linii aeriene au fost nevoite sa introduca
programe asemanatoare( Lufthansa cu Miles&More sau Swissair cu
QualiflyeProgram).Urmatorul domeniu a fost cel hotelier, lantul Marriot (programul Honored
Guest), lantul Hyat (programul Gold Passport) ; astfel de programe fiind introduse si in
companiile care inchiriaza masini sau vand pe baza de carti de credit.
Principalul dezavantaj al acestor sisteme de facilitati este ca sunt copiate de catre
concurenta.
Stimulente financiare sunt acordate de exemplu, clientilor USB (United Bank of
Switzerland). Acestia au posibilitatea sa acumuleze puncte. Programul de bonusuri prevede ca un
client beneficiaza de un anumit numar de puncte la fiecare operatiune bancara. La acumularea
unui numar stabilit de puncte acestea pot fi convertite in premii atractive ca de exemplu : bilete
la concerte sau zboruri gratuite. Mai este cazul cardului Shell cu care beneficiezi de reduceri la
anumite produse si chiar de premii de fidelitate.
Diferentierea preturilor presupune promovarea unor preturi diferentiate ca nivel pentru
aceeasi oferta.
Instrumentele de pret duc la reducerea migratiei clientilor dar nu pot compensa
eventualele deficiente ale prestarii principale si ici nu duce la obtinerea unui avantaj competitive
pe termen lung.
Premiile de fidelitate – sunt valori oferite sub forma de numerar sau sub alte forme, care sunt
proportionale cu cu fidelitatea clientului fata de un anumit vanzator. Connex a initiat un program
pentru clientii fideli oferindu-le minute gratuite si alte facilitati.[
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
La baza oricarei afaceri de succes sta numarul de clienti si gradul de fidelizare al
acestora.Datorita fidelitatii clientilor ,Coca Cola, a reusit sa-si pastreze o mare parte a clientilor
in ciuda tentatiilor existente pe piata(PepsiCo).
In ultima vreme majoritatea firmelor au inceput sa constientizeze faptul ca pastrarea clientilor
deja existenti este la fel de importanta, poate chiar mai importanta, decat atragerea noilor clienti.
Aceasta datorita costurilor enorme necesare atragerii clientilor care pot fi de cinci ori mai mari
decat costurile fidelizarii. Totodata, profitabilitatea vechilor clienti se dovedeste a fi mai mare
decat cea a noilor clienti.
Consumatorii dispun de o mare diversitate de produse si servicii pe care le pot
achizitiona, iar alegerea lor se bazeaza pe modul in care percep notiunile de calitate, valoare,
servicii. Ei evalueaza performanta prin prisma asteptarilor lor, ei fiind satisfacuti atunci cand
asteptarile le sunt implinite si incantati atunci cand acestea sunt depasite.De exemplu conducerea
unui spital poate considera pacientii nemultumiti de mancarea din spital in schimb acestia pot fi
nemultumiti de receptivitatea asistentelor. Clientii satisfacuti raman fideli mai mult timp,
cumpara in cantitate mai mare, sunt mai putin influentati de pret si prezinta altor persoane firma
intr-o lumina favorabila.
Reiese, prin urmare, ca satisfactia clientului este foarte importanta pentru firma si pentru
profitabilitatea acesteia. Insa, firma trebuie sa-si cunoasca foarte bine clientii, nevoile,
preferintele, asteptarile si sa fie mereu cu un pas inaintea concurentei. Este foarte util de stiut
asupra carei categorii de clienti sa se concentreze eforturile firmei cunoscand faptul ca exista
clienti neprofitabili pe care firma ii poate chiar indeparta.
Promotia trebuie realizata pentru a rezolva una din urmatoarele probleme: fidelizarea
consumatorilor proprii, testarea sa de catre noi consumatori sau sustinerea in extrasezon: iarna,
de exemplu. Promotiile trebuie sa corespunda personalitatii marcii in cauza. Avand obiectivele
amintite si respectand personalitatea marcii, promotiile aduc avantaje. In general, promotiile
influenteaza volumul vanzarilor cu 20%.
Asadar in elaborarea procesului de fidelizare ,pentru obtinerea unor rezultate cat mai
optime sunt necesare cunostintele despre comportamentul consumatorilor.
În vederea creşterii satisfacţiei clienţilor şi fidelizării celor importanţi, dar şi pentru a
rămâne competitive pe piaţă, întreprinderile adoptă o abordare relativ nouă – orientarea către
client, în comparaţie de cea tradiţională – căutarea de clienţi. De asemenea, întreprinderile
identifică şi culeg în permanenţă date şi informaţii referitoare la clienţi, pentru a răspunde
obiectivelor lor prioritare. Evaluarea satisfacţiei clienţilor trebuie să reprezinte un obiectiv pe
termen mediu şi lung al întreprinderii şi trebuie să fie corelată cu indicatorii de performanţă ai
întreprinderii.
O întreprindere orientată către clienţi este în măsură să previzioneze comportamentele
viitoare ale acestora şi, ca urmare, să le satisfacă mai bine necesităţile şi aşteptările. Cunoscând
ceea ce creează valoare pentru client, colectând şi analizând date şi informaţii relevante
referitoare la clienţi, adoptând în mod constant şi dinamic metodologii care corespund
cerinţelor clienţilor, întreprinderile sunt capabile să dezvolte relaţii de lungă durată cu clienţii,
care pot oferi beneficii tuturor părţilor interesate.
Clientul defineste acel segment al pietei care influenteaza functionalitatea
firmelor.Acestea trebuie sa ofere siguranta,satisfactie, valoare si fidelitate cu privire la
produsele si serviciile furnizate.Intotdeauna firmele trebuie sa caute sa-si imbunatateasca
conntinuu calitatea produselor pentru a-si multumi clientii dar si pentru a-i mentine.De aici si
spusele sloganului “Clientul are intodeauna dreptate!”, percepţia clientului este realitatea lui.
În opinia mea, scopul unei afaceri este acela de a satisface o serie de nevoi ale unui
client sau a unui grup de clienti.Cei mai multi fac greşeala de a considera că scopul unei afaceri
este acela de a face bani, însă, în mod normal, lucrurile stau invers.
Pe de altă parte, o afacere de succes ar trebui să aibă ca scop satisfacerea nevoilor
clienţilor, iar drept recompensă pentru îndeplinirea cu succes a acestui obiectiv, persoana care
a dezvoltat respectiva afacere va obţine un profit de pe urma acesteia dar s-a ales si cu un client
sau un grup de clienti fideli.

Recomandări :
 Fiti mereu la curent cu datele evenimentelor din zona dvs si informati-va oaspetii.
 Un element-cheie este ospitalitatea dvs. Oferiti-o din plin!
 Folositi o harta pentru a le prezenta cele mai frumoase trasee din zona.
 Oferiti oaspetilor dvs o plimbare placuta in natura vara
 Faceti surprize oaspetilor!

 Nu ezitati sa propuneti turistilor diverse modalitati de agrement folosind chiar bunurile din
gopodarie.