ROMANIA

MIhTISTRY OF EDUCATION AND RESEARCH .

IIYPERION T]NTYERSITY OF BUCHAREST

DEPARTMENT OF GEOGRAPI{Y
 ROMANIA
MINISTRY OF EI}UCATION AND RESEARCII
IIYPERION UNTYERSITY OF BUCHAREST
DEPARTMENT OF GEOGRAPITY

ANNALS GEOGRAPHICAL SERIES

TOME XX

BUCHAREST
2018
 CUPRINS

PETRE cAgrnscu
Danube Delta biosphere reserve-geographical caracteristics .................
MICHELLE BEAUSAC - BARLIGEANU
Devoir de memoire 23
ELENA MANOLACHE
Dynamique urbaine - aspects thdoriques 30
ELENA TOMA
Turismul in Maramures - consideralii privind bazamateiald qi
formele de turism 39
NILGHIUN ISMAIL
Terminologia referitoare la refugialii de rdzboi crimeeni in
din documentele BOA .......... 50
EDUARDT SAMOILA
ia!iei Activitatea politico -diplomaticd a RomAniei pentru apdr ar ea
drepturilor qi intereselor sale in problema Dunirii (1918-1921) ...... 56
ION TEACA, Vlsrl,r $TEF,IULTAN $TEF
Stabilirea zonelor de proteclie sanitard qi a perimetrului de proteclie
hidrogeologicd pentru amplasamentul ,,Alimentare cu apd potabild
din sursd subterand prin - dren - pentru localitatea Lunca, com.
Poqaga de Jos, jud. Alba" 6r
FLORIN ACHIM, PAULA _ DANIELA ACHIM
Elemente de geomorfologie dinamicd asupra falezelor din cadrul
lacurilor C6mpiei Bf,rdganului de sud 67
DANIEL DIACONESCU
Ocupalia germand la T6rgoviqte (1916 - 1918) I --t

ION TEACA
Studiu hidrogeologic privind dimensionarea zonelor de proteclie
sanitar[ qi a perimetrului de protec{ie hidrogeologic6 aferente sursei
de ap6 care alimenteazd,localitd\i apar\tndtoare oraqului Siliqte, jud.
Sibiu.......... 82
VASILE $TEF, MIRCEA GLIGOR
PotenJialului hidroenergetic al r6urilor din bazinul hidrografic Ampoi 90
IRINA LAZAR
laraB6rsei - yatta etnici carpaticd 96
VLAD CRISTIAN BARLIGEANU
Rela{iile intre fronturile de decopertare pe structurile cutate 101
PAHONTU CARMEN, IUGULESCU LAURENTIU MIHAIL
Unirea Basarabiei cu RomAnia ilr
BEATRICE SIMESCU
Unirea Bucovinei cu Rom6nia tt6
GBORGETA GRIGORE
1918 - Anul astral al romdnilor .... l2l
ILEANA NICOLAESCU
Contribufia voluntarilor transilvaneni, bdndfeni si bucovineni la
fEurirea statului nalional Romdn .. 1Zl
ROMEL MUSA
Rolul sportului in dezvoltarea {lzica gi rnentala a copiilor .. 130
CAMELIA MANUELA LAZAR
Acumularea de noi cunoqtin{e, ca forma de activitate prin crealie gi
imaginalie .................. 133
CRENGUTA CRISTINA MARINESCU
Efectele migraJiei pdrinlilor asupra comporiamentului elevilor din
invalSmintul gimnazial ............... 138 Cenl
MONICA ANDREEA VASILE
Comunicarea, factor esen{ial al vieJii umane 9i al vie}ii
educalionale .............. 151
LOREDANA BOBEICA
Cutume, norrne gi valori esenliale pentru educafia copilului l5j
ELENA _ CARMEN STEREA
Educa{ia non-formald - exemple de bune practici ............. l6l
ALrNA VArAgOru, AURELIA MrHAr, SORrN pAnVUr,rSCU
Elemente de geografie economicd specifice Municipiului Slatina ....... 163
MARIA GRIGORE, MARIANA - IULIA PITI$
Exemple de buni practica in cadrul proiectului de mobilitate in
domeniul educafieigcolare .......... 170
ADRIANA HAU
Noi roluri pentru cadrele didactice de sprijin ... 176
IOANA MONICA MUSCALU
Mdsuri de prevenire si combatere a ac{iunii proceselor geomorfologice
in vederea stopdrii eroziunii solului in zona Lacului Izvorul Muntelui . 181
KIRU MARIA
Zona petrolierd MorenipAna la Marea Unire......... ...... 188
GABRIEL $TEFAN
The evolution of village settlements between the 14th century and
l82l in the Ialomita Valley ......... 192
BLENA DANIELA BARBULESCU
Simion Mehedinli - fondatorul geografiei moderne romAnegti ............. 198
RALUCA $TEFAN
Les Carpates Meridionales .............. ............... 202
BOOK REVIEW ................ 205
 POTENTIALU LU I HIDROEN ERGETIC
AL RAuRtLoR btx eAzlNUL HIDRocRAFIc AMPoI Trdmpoiel;

VASILE STEF lect. univ. dr., Hyperion University, Department of Geography,

MIRCEA GLIGOR, Hyperion University, Department of Geography, Romania,
e-mail : vasile_stef@yahoo. com

Debite me,: :l
bstract. Sunt prezentate principalele caracteristici fizico-geografie din bazinul Prelucra:..
hidrografuic Am,poi, parametrii hidrologici ai zonei: debite multianuale, legdturi secliunile sateli:
grafice dintre elementele hidrologice. S-au calculat debitele ce se pot turbina prin
permis realizare=
ielalia clasicd a determrndrii puterii hidroenergetice in unele din cele mai
- cele m,
importante sec{iuni ale bazinului hidrografic.
Keywords: Ampoi, potential hidroenergetic, parametrii hidrologici, r6uri satelit, 0 l/s kmp, unde 5-
debite medii, microhidrocentrale, putere hidroenergeticd - 1,0l/s kmp.

,.' I
Activitatea de amenajare qi punere in valoare a potenlialului hidroenergetic al :
rAurilor cunoaqte o dezvoltare ftrd pdrecedent. Folosirea r6urilor in interesul omului
'::-
au dus, in mod firesc la schimbari profunde in peisajul zonelor respective, factorii
fizico-geografici, hidrologici, etc au suferit deosebite transfotmSri. Primele activiteli
legate de folosire apelor riurilor sunt pentru mordrit. Ulterior folosirea apelor pentru +4,
mordrit actir.t atea a fost prelungitl in ideea de a produce 5i energie electrica in
sistemul microhidrocentrale.
Pentru aceastd etapd a fost necesard cunoaqterea hidrologicd in amdnunt a
relelei hidrografice a principalilor parametrii care sd fundamenteze mai bine
activitatea de proiectare a construcliilor hidroteghnice gi hidroenergetice'
in bazinul hidrografic Ampoi au funclionat, in decursul timpului, maui multe
stafii hidrometrice prezentarea lor fiibnd realizatdin tabelul sde mai jos:

Nr RAul Stalia H med F Anul

hidrometricd m kmn infiintdrii - zonele :.
crt
regiunile inalte. :. _-'1
Amooi Izvorul Amooiului 940 60,0 l 980
constant ridicate...-
2 V.Morilor(VAltori) Zlatna 915 34,0 196',7

1 Ampoi Zlatna 818 148 1949

Determina:.. lr
4 Ishiu Sard 125 100 I 983
Prelucrai-.
5 Amooi B[rabant 625 556 r96t creareacondiliil,. --
In cuprinsul bazinului hidrografic Ampoi gradul de cunoaEtere hidrologicl a Relatia J= -,
- .
fost intregit qi de activitatea in sectiunile satelit
:

Pg:9'81 - *''

90
 Nr RAul Sectiunea H F Durata
)ol crt med kmp acti\tAtii ani
1 Tr6mpoiele La 750 20.0 30 ani
coni-luentd
2 Valea Mare Zlatna 670 I 1.0 30 ani
ography, -) Fenes Fenes 163 201 30 ani
Lomania, 4 Valea Micd Valea Micd 73s t2.0 30 ani
5 Ampoita Ampoita 111 64,0 30 an1

Debite medii multianuale.

r bazinul
Prelucrarea statistica a r,alorilor de debite medii de la sta{iile hidrometrice.
r. iegdturi
brna prin secliunile satelit qi mdsurdtorile expedilionare din cuprinsul bazinului hidrografic a
r-e1e mai permis realizareaHirlii scurgerii medii multianuale specifice in care se determind:
- cele mai mari scurgeri medii specifice se realizeazd. in zona inalta - peste 14,
ri satelit, 0 l/s kmp, unde si precipitaliile sunt bogate, iar cele mai reduse in Culoarul Muresului
- 1,0 l/s kmp,

+
:rgetic al ;

L1 omului

. factorii
acrivitdli
or pentru
trica in
u
mlnunt a ==
nai bine

aui multe
.z *- ='r-----E-=;;':
9'-*'*-'
Graficul q l/s kmp:(0 H med m
- zonele cele mai importante din punct de vedere energetic sunt cele din
regiunile inalte, pe pantele versanlilor Munlilor Trascdu acolo unde pantele sunt
;onstant ridicate, terenurile stabuile din punct de vedere geologic.

Determinarea debitelor turbinate.

Prelucrarea statisticl a sirurilor de date a dus la concluzia cd este posibil5
.rearea condiliilor de instalare a unor MHC, de produc{ie ridicatl a acestora.
ologicd
Rela{ia de determinare a debitelor turbinate este:

Pr:9,81 * q,,*qr*rl* *AH* Q mc/s

91
 Unele \1F. -
unde:
P*- puterea la bornele generatorului in bazinul Amp.-. .
acceleralia gravitalionaia morii.
9,81 - Instalare. -
! r- randamenful hidraulic , ia cddere micd are valoarea 0,97 - 0,99
r
turbine (0.85) calcule de spec:" "-'.
[r- randamentul
Taranul roman .-.
Il*- randamentul generatorului (0'85)
AH - cdderea brut6 m propriu sau al ;. *
cel pulin dupa :
a - debitul rdului in mc/s care imbogale a; ' -:' '
Prin calcul de specialitate s-au determinat debitele medii pentru fiecare rAu roata din lemn ..
piatra de moarr ,- .- . -.
in secliunile cele mai propice instaldrii de MHC. S-au oblinut, de asemenea puterile
generate de elementele explicate seminlele pe cl:.
MHC funclie de
- s-au determinat perioadele optime de funclionare a fiecdrei sectorul cel mai : --
debitele in secliunile propuse.in acest sens pwerioadele cele mai propice sunt in scurgere al apeir - , -

de toamnd sau in uflna unor ploi de lunga duratd care sd moard.

sezoaneler de primavard
asigure un debit optim pentru turbine.
Astfel i: :- - r
- se propun urmitoarele secliuni, ca fiind cele mai bune, pentru construirea de multe mori "a1e .' - -
MHC in bazinu hidrosrafic Am ralea Fene5ulu.. -.-
RAul Sec{iunea AH o Putere pentru instalar;: -- -
m mc/s Kw,4<m IonPoP;'-' ---1
La Castel Izv. Amooi 10,0 0.250 )oR desfiinlate toate
Ampoi
Am. Confluenti 5,0 0.055 ))q hidrografic cu
Valea Mare
VAltori Am. Sat VAltori )5 0 0,110 ))q
20,0 Nr
Am. Confl. Ampoi 15,0 0.160
?< 0.938 crt
Valea Micd Am. Sat Vl.A4icd 0,045
Fene$ Am. 2km sat Feneq 150.0 0,250 312,694
Am.1.5 km sat Fenes 725.0 o ?55 265.',79
Am. 1,0 km sat Feneq 10,0 0.260 21.68
VlMetes Am. Confl. Ampo r 0,0 0.045 175
lsca Am. Confl. Ampo 5.0 0,050 2.08
Amooita Am sat Lunca Mete$ 50,0 0.055 ))q
Am. Cheile Ampoita 75,0 0,095 s9.04
Aval Cheile Ampoita 55 0 0.1 00 45.8
Zona Remetea 3 5,0 0,1 10 32.1 Tipul ,1,
Ighiu Aval zona Izvoare sub 250,0 0.090 187,6 principald : moar" . - " -:
Lac Moara .'* -. - -
Am. Confl. Brdescu ))\ o 0.090 168.9 mare de 1,5 m. .. : --
Aval confl cu ))\ o 0,120 1)\ 1
Toate morile din -.
Vl.Oudlor mai productiva.
ln cheile Iehiului 350,0 0,130 319,4 Fiecdrei r:. -
Aval Cheile Iehiului 325,0 0.1 30 352.3 al acestuia f iind ;. -
In sat Ighiel 2 5,0 0.13 0 2',7.1

Ampoi La soseaua nationald 5,0 0,750 J I.J

92
 Unele MHC, rudimentar construite, au funclionat la morile laranegti existente
in bazinul Ampoi, ele producAnd energie electrici doar pentru folosul proprietarului
morii.
Instalarea unor sisteme hidraulice de folosire a apei nu a fost insotiti de
calcule de specialitate, de documentalii tehnice in cel mai strict sens al cur.Anrului.
ldranul romAn s-a "descurcat" in calculele incipiente ale fillizdrii apelor in fblr-rs
propriu sau al comunitnlii in care trdia. A observat doar cd rAurile au un debit ridicar.
cel pulin dupl ploile de vard sau cele de toamn6, de primdvard, de topirea zapezr-:'r
care imbogiteau in debit rdul, de o panta sufucient de mare care sd inr Anea:;: r,
ecare rau roatd din lemn sau metal, si care prin transmisie selectivd int'Artea spre erenp..r. ,,
r puterile piatrd de moard ce producea fbina. Au apirut astfel morile de apa cele care prehi;r:r,i
semintele pe care tot el le oblinea din cultura plantelor. R6manea dtrar si aleagi
iirnclie de sectorul cel mai bun pentru insrtalarea sistemelor hidraulice. de trasarea canah.riui de
: sunt in scurgere al apelor spre roata morii, de precizarea modului de er acuare a apelor de la
i care sI moar6.
Astfel in bazinul hidrografic Ampoi s-au construrt pe rAurile afluente mai
truirea de multe mori "ale satului". R6urile afluente in Ampoi, Valea lvlorilor 1V61tori) Zlatna,
valea Fenesului, cea a Ampoitei, Valea Ighiului au oferit conditii din cele mai bune
tere pentru instalarea acestor mori.
kml
I

Ion Popescu Argegel identifica, in 1969, un numdr de 86 rnori in functiune sau

I-'"1R---- desfiinlate toate funclionAnd la un moment dat. Ele au fost amplasate in intreg bazinul
.:9 hidrografic cu preponderenld pe afluenli. Cele mai importante au fost pe valea
.9-l
I

Feneqului,
u unde
u ulul gi caderea sunl
debitul rAului mai mall
din cele mal
sunt Gln mari
00 I
Nr Numele proprietarului Anul purerii in functiune
q_rS l c11

Aron Petru Inainte de 1818

)694 1

--^ --i
|

2 Bondea Alexandru 1 860

\/9 I

J Presecan Aurel 878

G8 ---l 4 Olalau Petru
1

1932
.5 I
Trifa Dumitru 1943
x8-l 5
6 Teodorescu Alexandru 1944
-.' I
'/ Coacazd Petru 1945
).0-+ I
B RomoSan Lucretia 1947
\x
-^'---l

1.1
_ ---1
I

Tipul de ntoarii este ales dup[ capacitatea debitului rAului de a invdrti roata
s.b L

I
:rincipali : moard c u cupe, moard cu palete qi moara cu ciuturS.
Moara cu cupe, este cea mai rdspAnditd, amplasatd pe rAuri cu cddere mai
58.e
_-1 I
:-nare de 1,5 m, cu diametrul rolii de2,5 -2,7 m, qi cu un debit cdt de c6t ridicat.
i-r. _r Toate morile din bazinul Ampoi au fost "dotate " cu o asemenea instalalie, fiind cea
I

I
mai productiv5.
-9.4
Fiecdrei mori ii este construit un canal ce aduce " apalamoard " capdful aval
il.3 |
al acestuia fiind pe axa rotii sau cupelor morii.

1.3 l

93
 . !: -::---
': .::a.

!i:
'!d

:=
i=

,,3 t\
-: I

.iI
i-

e_

;=
a
I
= {
. _irj
Canalul morii qi roata morii din Ighiel, 'i-.::9 6 .I
t'

Toate morile erau construite din lemn masiv acolo unde tehnica impunea acest
lucru qi piatra din rocd durd, ferecatd cu elemente de fier sau intr-o veacd de lemn
Ei aceasta ferecatd pentru amenline compactitatea rocii.
Pentru scurte perioade au funclionat Ei MHC-uri construite special in bazinele
hidrografice Feneg qi lghiu, cantita{ile eliberate de acestea acoperind necesarul de
energie electricl al utilizatorilor.
RdmAne ca in viitor investitorii sd se aplece qi asupra potenlialului
hidroenergetic al bazinului Ampoi sd elaboreze scheme de amenajare, sd construiascd
MHC-uri simple dar robuste. Schemele de amenajare trebuie sitttilizeze energetic cele
mai importante cideri ale apelor penffu a obline maximum de energie electricS.

BIBLIOGRAFIE:
Vasile $tef, Iulian $tef - 2015 - Bazinul hidrografic Mureq, Edit. Transversal
Tdrgoviqte \
Vasile $tef - 1998 - Munlii Trascdu, Teza de doctorat, Edit INMH Bucureqti /
X x x - 1970 - Rdurile Romaniei . Edit INMH Bucureqti I
X x x - lnstruc{iuni ale INMH Bucureqti I

94
 -Er E-ea

=, 11=

=_

1.-?

= =eq=
-
_a

nea acest
ide lemn

Lbazinele
3sarul de

:n!ialului
struiascd
Ietic cele
ld.

ansvercal

95