Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” IAȘI

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Specializarea Administrație Publică

Analiza comparativă a dimensiunii și

structurii resurselor financiare publice
(bugetare) în România și Austria

Coordonator științific:
A realizat: Busuioc Olesea

IAȘI 2018
 Capitolul 1.
Structura resurselor financiare publice conform
clasificației oficiale

În economia de astăzi, necesarul de resurse depășeste posibilitățile de cumpărare a acestora. La fel, în

timp ce resursele au un caracter limitat, cererea de resurse înscrie o tendință de creștere continuă.

Resursele, ca elemente ale bogăției unei națiuni, include în structura lor, lângă resursele materiale,
umane, informaționale, valutare, și resursele financiare.

Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor

economico-sociale într-o anumită perioadă de timp. Resursele financiare se clasifică în resurse financiare
fincanciare publice și private.

Resursele financiare publice reprezintă totalitatea mijloacelor bănești care se administrează de către
autoritățile publice în scopul îndeplinirii funcțiilor și sarcinilor ce îi revin acestora, asigurând o bună
funcționare a administrațiilor centrale, locale sau întreprinderilor publice de stat.

1.1 Clasificația bugetară a resurselor financiare

”Ansamblul resurselor financiare publice bugetare este format din componente care se caracterizează
prin trăsături comune, dar prezintă și particularițăți privind formarea și utilzarea lor, generând și efecte
socio-economice ce diferă sensibil de la o componentă la alta.”1 În acest sens, resursele financiare
publce se clasifică în funție de mai mulți criterii.

 În funcție de regularitatea folosirii resurselor financiare publice:

 Resurse ordinare (obișnuite)
 Resurse extraordinare
 În funcție de conținutul economic al resurselor financiare pubice:
 Prelevările cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contribuții)
o Veniturile cu caracter fiscal
o Veniturile cu caracter nefiscal
 Resursele de trezorerie
 Resursele financiare provenite din împrumuturile pe termen mediu și lung
 Resursele financiare provenite din emisiunea (inflaționistă) de monedă
 În funcție de nivelul administrativ la care se mobilizează:
 Resurse financiare publice ale administrațiilor centrale
 Resurse financiare publice ale administrațiilor locale
 Resurse financiare ale asigurărilor sociale
 În funcție de componentele bugetului consolidat:

1
B. Filip – suport de curs,finanțe publice, administrație publică, anul 2, FEAA, UAIC, IAȘI
  Resurse ale bugetului de stat
 Resurse ale bugetelor locale
 Resurse ale asigurărilor sociale de stat
 Resurse cu destinație specială
 In funție de locul de proveniență a resurselor financiare publice:
 Resurse interne
 Resurse externe

1.2. Factorii de influență a resurselor financiare publice

În orice stat se manifestă o cerere sporită de resurse financiare generată de creșterea nevoilor sociale
(ale societății) într-un ritm mai accelerat decăt cel al evoluției produsului intern brut (PIB).

”Satisfacerea cererii de resurse financiare publice este influențată de un ansamblu de factori, cum sunt:

 Factorii ECONOMICI - care imprima o anumită evolutie produsului intern brut, ceea ce poate
determina creșterea veniturilor impozabile;
 Factorii SOCIALI - care presupun redistribuirea resurselor în scopul asigurării nevoilor de
educație, sănătate, protecție și asigurări sociale etc.
 Factorii DEMOGRAFICI - care pot influența, în anumite condiții, atât numarul populației active,
cât și creșterea numărului contribuabililor;
 Factorii MONETARI - (masa monetară, creditul, dobanda) care își transmit influența prin preț,
respectiv creșterea prețurilor accentueaza fenomenele inflaționiste, care la rândul lor generează
sporirea resurselor din impozite și taxe;
 Factorii POLITICI și MILITARI - care prin măsurile de politică economică, socială și financiară pe
care le implică, pot avea ca efect creșterea producției și a veniturilor, a contribuțiilor pentru
asigurările sociale, a fiscalității, presiuni asupra bugetului general consolidat, influențând, în
același timp, nivelul resurselor financiare publice;
 Factorii FINANCIARI - care sintetizează influența factorilor prezentați anterior, prin dimensiunea
cheltuielilor publice.”2

2
http://www.referatele.com/referate/economie/online10/Referat-resursele-financiare-publice-referatele-
com.php , accesat la data 09.04.2018
 Capitolul 2.
Analiza comparativă a nivelului și structurii resurselor financiare publice
(bugetare) din România și Austria în perioada 2011-2015
2.1. Analiza nivelului resurselor financiare publice
”Resusele financiare publice pot fi abordate ca un sistem sui generis având în vedere specificitatea lor și
legăturile ce se stabilesc între procesele de formare și utilizare ale acestora.”3 Astfel, ținând cont de
raportul caracterului public al necesităților cărora le sunt menite, resursele financiare publice realizează
un tot menit să îndestuleze cererea de consum impusă de funcționarea obișnuită a instituțiilor și a
organismelor publice, dar și a entităților administrativ-teritoriale. Respectivele instituții și organisme
sunt incluse în ansamblul resurselor economice supuse consumului intern, constituirii de capital sau
valorificării în exterior, în consecință se realizează contribuții considerabile la desfășurarea activității
economico-sociale ale acestora.

Tabel nr.1. Resurse financiare publice reprezentate în milioane euro în Austria și România (2011-
2015).

GEO/TIME
2011 2012 2013 2014 2015
Austria 149.926,6 156.216,4 160.975,6 165.361,3 172.071,0
Romania 44.950,4 44.816,8 47.984,3 50.368,8 56.007,4

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Accesat la data 09.04.2018

Interpretare: Din tabelul nr 1, percepem o diferență expresivă a resurselor financiare publice dintre
Austria și România. Astfel, constatăm că Austria are o valoare mult mai mare decâtRomânia. În
Austria se observă o creștere constantă a valorilor pe parcursul anilor identificați ajungând ca în
2015 să se înregistreze cea mai mare valoare de 172.071,0 mil.euro. În Romania se observă o mica
scădere între anii 2011-2012, după care are loc o creștere, ajungând în 2015 cu o valoare de
56.007,4 mil.euro.

3
B. Filip – suport de curs, finanțe publice, administrație publică, anul 2, FEAA, UAIC, IAȘI
 Ponderea resurselor financiare publice
200,000.00
180,000.00 172,071.00
160,975.60 165,361.30
156,216.40
160,000.00 149,926.60
140,000.00
120,000.00
100,000.00
80,000.00
56,007.40
60,000.00 47,984.30 50,368.80
44,950.40 44,816.80
40,000.00
20,000.00
0.00
2011 2012 2013 2014 2015

Austria România

Figura nr. 1 Ponderea resurselor financiare publice în mil.euro în Austria și Romania (2011-2015).

Tabel nr.2 Resurse financiare publice reprezentate ca % în PIB în Austria și România (2011-2015) .

GEO/TIME 2011 2012 2013 2014 2015

Austria 48,3 49,0 49,7 49,6 49,9
Romania 33,9 33,6 33,3 33,5 34,9

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Accesat la data 09.04.2018

Interpretare: Din tabelul nr 2, putem observa că procentajele în PIB recepționează valori diferite atât în
Austria, cât și în România, în toți anii analizați, din anul 2011 până în 2015. Identificăm o instabilitate pe
parcursul anilor, ceea ce nu a adus valori semnificative pentu ambele țări. Cea mai mare valoare în
România a fost obținută în anul 2015 de 34.9% și cea mai mica în anul 2013 de 33.3%, pe când în Austria
valoarea cea mai mare s-a înregistrat în anul 2015 de 49.9% și cea mai mica în 2011 de 48.3%.
 Resurse financiare publice
60

48.3 49 49.7 49.6 49.9

50

40
33.9 33.6 33.3 33.5 34.9

30

20

10

0
2011 2012 2013 2014 2015

Austria România

Figura nr.2 Ponderea resurselor financiare ca % în PIB în Austria și România (2011-2015).

Tabel 1 - Resursele financiare publice reprezentate pe cap de locuitor

GEO/TIME
2011 2012 2013 2014 2015
Austria 58.3 56.0 54.3 52.9 50.8
Romania 438.5 372.9 410.8 391.3 351.9
Sursa: calcule proprii potrivit datelor furnizate de Eurostat

AT(2011)=8.747.000/149.926,6=58.3 RO(2011)=19.710.000/44.950,4=438.5
AT(2012)= 8.747.000/156.216,4=56.0 RO(2012)=19.710.000/44.816,8=371.9
AT(2013)= 8.747.000/160.975,6=54.3 RO(2013)=19.710.000/47.984,3=410.8
AT(2014)= 8.747.000/165.361,3=52.9 RO(2014)=19.710.000/50.368,8=391.3
AT(2015)= 8.747.000/172.071,0=50.8 RO(2015)=19.710.000/56.007,4=351.9
 Resursele financiare publice pe cap de
locuitor
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
2011 2012 2013 2014 2015

Austria România Linear (Austria) Linear (România)

Figura 4: Resursele financiare publice reprezentate pe cap de locuitor în Austria și

România(2011-2015).
Interpretare: În tabelul respectiv am calculate resursele financiare publice pe cap de locuitor,
utilizand resursele financiare publice reprezentate în milioane euro în Austria și România în 2011-
2015 (date furnizare de Eurostat) și populația țării (România- 19.710.000 loc. și Austria – 8.747.000
loc).

În urma datelor obținute, putem observa că în Austria se înregistrează o scădere nesubstanțială, iar în
România persistă o instabilitate.

2.2 Analiza structurii generale a resurselor financiare publice pe principalele

componente (venituri fiscale, nefiscale, imprumutate)

2.2.1 Venituri fiscale

Veniturile (resursele) fiscale se indentifica prin conținutul lor de procese economice de redistribuire a
PIB sau a avuției naționale, de la persoanele fizice și juridice, la dispoziția autoritățiIor pubIice. Aceste
acțiuni au caracter obligatoriu, fiind considerate forme tipice ale impozitelor, taxelor sau constribuțiilor
la formarea diferitelor fonduri financiare bugetare. Această categorie de resurse asigură cea mai mare
parte a resurselor (venituriIor) obișnuite ale statului.
 Tabel nr.4 Venituri fiscale din resursele financiare publice totale în Austria și România (2011-2015)

2011 2012 2013 2014 2015

AT RO AT RO AT RO AT RO AT RO

Impozite pe producție & importuri

17,390. 46,779.
Mil.Euro 44,893.8 0 0 17,622.2 47,306.8 18,388.2 48,187.1 19,204.9 49,803.9 21,409.6

% 14,3 13,0 14,6 13,1 14,5 12,7 14,3 12,7 14,3 13,2

Contribuția socială netă

Mil.Euro
37,399. 135,755 140,710.
130,278.6 5 .2 37,004.9 8 39,305.5 144,789.9 41,349.7 150,943.1 44,950.5

% 14,8 9,0 14,8 8,7 15,2 8,6 15,2 8,5 15,1 8,1

Impozitele curente pe venit și avere

41,692.
Mil.Euro 39,571.3 8,023.9 7 , 7,732.1 43,540.4 8,512.4 45,774.6 9,321.4 48,903.8 10,582.7

% 12,8 6,1 13,1 5,8 13,4 5,9 13,7 6,2 14,2 6,6

Impozitele pe venit

39,207.
Mil.Euro 10,582.7 7,566.7 6 7,185.4 40,975.6 7,899.5 42,881.7 8,685.7 45,986.0 9,920.0

% 12,0 5,7 12,3 5 5,4 12,7 5,5 12,9 5,8 13,3 6,2
Total venit fiscal

25,413. 88,503.
Mil.Euro 84,516.0 9 4 25,354.4 91,594.5 26,900.6 94,257.3 28,526.3 98,795.5 31,992.3

% 27,3 19,2 27,8 19,0 28,3 18,6 28,3 19,0 28,7 20,0

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Accesat la data 18.04.2018

Interpretare: Din tabelul nr.4 pot concluziona că cele mai importante venituri (resurse), atât din Austria,
cât și din România sunt cele fiscal. Potrivit datelor de pe platforma Eurostat, impozitele pe producție și
importuri sunt intr-o creștere continuă a valorilor în mil.euro în ambele țări, ajungând în anul 2015 în
România la 21,409.6 mil.Euro , iar în Austria la 49,803.9 mil.Euro. Referindu-ne la contribuția socială netă,
observăm că in mil.Euro veniturile fiscale cresc in ambele tări, pe când în % din PIB se înregistrează o
scădere în România. În anul 2011 se înregistrează 9 % din PIB, iar în 2015 - 8,1 %. Impozitele pe venit și
avere în cazul Austriei se inregistrează o creștere constantă a valorii, însă în România se identifică o
instabilitate pe parcursul perioadei identificate, astfel cea mai mare valoare este in 2015 de 10,282.7
mil.euro. La fel și în cazul impozitelor pe venit se inregistrează o situație asemanătoare cazului precedent.
Astfel, observăm că la veniturile totale fiscal, în cazul Austriei se observă o creștere constantă, iar în cazul
României se înregistrează mici instaibilități.

Ponderea resurselor financiare publice în venituri

fiscale în Austria (2011-2015) în mil.Euro
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Impozite pe productie și Constribuție socială Impozite curente pe Impozitele pe venit Total Venit fiscal
importuri netă venit și avere

2011 2012 2013 2014 2015

Figura nr.4 Ponderea resurselor financiare publice în veniturile fiscale în Austria în mil.Euro din
perioada 2011-2015.

Ponderea resurselor financiare publice în venituri

fiscale în România (2011-2015) în mil.Euro

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Impozite pe producție și Contribuția socială netă Impozitele curente pe Impozitele pe venit Total venit fiscal
importuri venit și avere

2011 2012 2013 2014 2015

Figura nr.5 Ponderea resurselor financiare publice în veniturile fiscale în România în mil.Euro din
perioada 2011-2015.

2.2.2 Veniturile nefiscale

Veniturile (resursele) nefiscale sunt acele venituri primite de către autoritățile publice din exploatarea
întreprinderilor și a bunurilor care le aparțin, care le oferă dreptul să participe la repartiția primară a
produsului creat sau să valorifice diferite bunuri sau alt fel zis, active. Aceste resurse au un caracter
nefiscal, exprimând doar mișcarea valorii în dimensiunile aceeași proprietăți, sub forme ale veniturilor
primite la bugetul public de la întreprinderi cu capital de stat, dividendelor, sumelor încasate din vânzări
de active (publice), chiriilor (redevențelor) ș.a.

2.2.3 ”Veniturile împrutate pe termene medii și lungi sunt utilizate pentru finanțarea deficitelor
bugetare anuale, procurate prin vânzarea altor forme ale titlurilor de stat, care presupun, de
asemenea, procese de redistribuire a disponibilităților bănești (implicit a veniturilor), de la
deținătorii acestora către stat, pe principiile relațiilor de credit.”4

4
B. Filip – suport de curs, cap,1, p.8, finanțe publice, administrație publică, anul 2, FEAA, UAIC, IAȘI