INTRODUCERE

1. La nivel european, dreptul la un tribunal independent și imparțial este în primul rând garantate de
art. 6 CEDO. Jurisprudența Curții evidențiază o serie de aspecte importante ale independenței
judiciare, dar, prin însăși natura sa, nu abordează problema într-un mod sistematic. Conținutul său
este rezumat în articolul domnului Naismith.
2. Textul cel mai autoritar (cu excepția CEDO) privind independența sistemului judiciar la nivel
european este Recomandarea (94) 12 a Comitetului de Miniștri privind independența, eficiența și
rolul judecătorilor.
3. Din moment ce acest text nu este relatat în detaliu, au fost făcute mai multe încercări pentru o
aprofundare în studiu privind independența sistemului judiciar. Cel mai cuprinzător text este Aviz Nr.
1 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) privind standardele ce vizează
independența justiției și inamovibilitatea ( principiu potrivit căruia judecătorii, odată ce au fost numiţi în
funcţie, nu pot fi revocaţi, transferaţi sau suspendaţi decât în cazuri excepţionale) judecătorilor. Alte opinii
despre CCJE sunt, de asemenea, relevante în acest context.
4. Un alt text al Consiliului Europei este Carta Europeană a Statutului Judecătorilor, care a fost
aprobată la o reuniune multilateral organizată de Direcția Juridică a Consiliul Europei la Strasbourg
din iulie 1998.
5. Raportul Comisiei de la Veneția privind numirile judiciare (CDL-AD (2007) 028) cuprinde
probleme de importanță deosebită pentru independența judecătorilor. Alte aspecte sunt tratate în
diverse opinii ale Comisiei de la Veneția.
6. Există, de asemenea, o serie de standarde ale ONU privind independența sistemului judiciar, în
2004 în special Principiile de bază privind independența sistemului judiciar, aprobate de AGEA în
2008 1985 (cu trimitere la principiile de bază) și principiile de conduită judiciară din Bangalore din
2002 (cu trimitere la principiile din Bangalore). Aceste standarde coincid adesea cu standardele CoE,
dar nu trebuie de mers dincolo de ele.
7. Următoarea lucrare încearcă să prezinte conținutul standardelor europene într-un mod sistematic.
Astfel urmează abordarea - inclusiv subtitlurile - din Avizul nr CCJE ca cel mai sistematic și mai
cuprinzător articol. Trebuie remarcat faptul că unele principii se aplică doar sistemului judiciar
obișnuit, dar nu judecătorilor de drept constituțional.
II. ASPECTE SPECIFICE DE INDEPENDENȚĂ JUDICIARĂ
Nivelul la care este garantată independența judiciară
Recomandarea (92) 12 prevede (Principiul I.2.a): "Independența judecătorilor ar trebui să fie
asigurată în conformitate cu dispozițiile Convenției și principiile constituționale, de exemplu prin
introducerea unor dispoziții specifice în constituții sau alte acte legislative sau prin încorporare
dispozițiile prezentei recomandări în dreptul intern. "
Avizul nr. 1 al CCJE recomandă (la 161 ), ca urmare a recomandărilor din Carta europeană, a se
continua: "sunt stabilite principiile fundamentale ale statutului judecătorilor în normele interne la cel
mai înalt nivel și normele sale în norme cel puțin la nivel legislativ. "
Acest lucru corespunde abordării Comisiei de la Veneția în momentul examinării individului texte
constituționale (a se vedea CDL-JD (2008) 001).
Baza de numire sau promovare

Recomandarea (94) 12 prevede: "Toate deciziile privind cariera profesională a judecătorilor ar trebui
să se bazeze pe criterii obiective, iar alegerea și cariera judecătorilor ar trebui să se bazeze pe merit,
având în vedere calificările, integritatea, capacitatea și eficiența. "

Avizul nr. 1 al CCJE recomandă în plus (la 25) "ca autoritățile responsabile din cadrul statelor
membre pentru a face și de a consilia cu privire la numiri și avansări ar trebui acum să introducă, să
publice și să pună în aplicare criterii obiective, în scopul de asigurare că selecția și cariera
judecătorilor sunt "bazate pe merit, având în vedere calificările, integritatea, abilitatea și eficienţă".
Organele de numire și consultare
Recomandarea (94) 12 reflectă preferința pentru un rol decisiv al unui consiliu judiciar, însă acceptă
alte sisteme:
"Autoritatea care ia decizia privind selecția și cariera judecătorilor ar trebui să fie independentă față
de guvern și de administrație. Pentru a-i proteja independența, regulile ar trebui să asigure, de
exemplu, membrii săi sunt selectați de către sistemul judiciar și că autoritatea însăși decide asupra
normelor sale procedurale.
Cu toate acestea, în cazul în care dispozițiile constituționale sau legale și tradițiile permit judecătorilor
să fie numiți de guvern, ar trebui să existe garanții pentru a se asigura că procedurile de numire a
judecătorilor sunt transparente și independente în practică și că deciziile nu vor fi influențate de alte
motive decât cele legate de criteriile obiective menționate mai sus".

CCJE susține, de asemenea, în favoarea implicării unui organism independent (la 45): " CCJE a
considerat că Carta europeană - în măsura în care a susținut intervenția (într-un sens suficient de larg
pentru a include o opinie, o recomandare sau o propunere ca hotărâre efectivă) a unei autorități
independente cu o reprezentare judiciară substanțială aleasă în mod democratic de alți judecători –
indică spre o direcție generală pe care CCJE o recomandă. Acest lucru este deosebit de important
pentru țări care nu au alte sisteme îndelungate și care sunt demonstrate în mod democratic. "

Aceasta este și poziția Comisiei de la Veneția (CDL-AD (2007) 28):

44. În Europa, există o varietate de sisteme diferite pentru funcții judiciare, dar acesta nu e un singur
model care să se aplice tuturor țărilor.
45. În democrațiile mai vechi, puterea executivă are uneori o influență decisivă pentru funcțiile
judiciare. Astfel de sisteme pot funcționa bine în practică și pot permite o justiție independentă,
deoarece aceste puteri sunt restrânse de cultura juridică și traditii, care s-au dezvoltat de mult timp.
46. Noile democrații, totuși, nu au avut încă șansa de a dezvolta aceste tradiții, care pot preveni abuzul
și, prin urmare, cel puțin în aceste țări, sunt explicite dispozițiile constituționale și legale care sunt
necesare ca măsură de protecție pentru a preveni abuzul politic în numirea judecătorilor.
47. Numirea judecătorilor de la curțile obișnuite (neconstituționale) nu este un subiect adecvat pentru
votul Parlamentului din cauza pericolului că considerațiile politice prevalează asupra meritelor
obiective ale unui candidat care nu pot fi excluse.
48. O metodă potrivită pentru garantarea independenței judiciare este constituirea al unui consiliu
judiciar, care ar trebui să fie dotat cu garanții constituționale compoziția, puterile și autonomia sa.
49. Un astfel de Consiliu ar trebui să aibă o influență decisivă asupra numirii și promovarea
judecătorilor și măsuri disciplinare împotriva acestora.
50. Un element substanțial sau o majoritate a membrilor consiliului judiciar trebuie să fie ales de către
sistemul judecătoresc însuși. Pentru a asigura legitimitatea democratică a Consiliul Județean, alți
membri ar trebui să fie aleși de Parlament în rândul persoanelor cu calificări juridice corespunzătoare.