UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE
MASTER: PROTECŢIA PLANTELOR
ANUL II

Coordonator ştiinţific:

Masterand:
 2010

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................. 3

I. PRINCIPII ALE OBŢINERII PLANTELOR TRANSGENICE ..................... 5

II. APLICAŢII ALE TRANSGENEZEI LA PLANTE plante ............................ 6
III. REGLEMENTAREA OMG ÎN ROMÂNIA ................................................ 7
IV. REGLEMENTAREA OMG ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ....................... 9
III. ETICHETAREA PMG ................................................................................ 11
VI. RESPECTAM SAU NU DECIZIILE EUROPENE ? ................................. 14
CONCLUZII ......................................................................................................
20

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 21

2
 INTRODUCERE

Problema OMG-urilor a fost dezbatută din toate punctele de vedere, disputându-se

opinii şi păreri mai mult sau mai puţin competente, dar ceea ce doresc să prezint în acest
referat este doar reglementarea PMG-urilor în ţara noastră, precum şi legislaţia europeană în
acest domeniu.
De asemenea, doresc să prezint câteva aspecte ale procesului de etichetare a produselor
pe bază de PMG sau ce conţin MG, fapt care prezintă o importanţă vitală pentru produsele
comercializate.
Un sistem de reglementare este necesar pentru ca utilizarea produselor biotehnologiilor
pódeme să fie sigură pentru om şi pentru mediu. Primele reglementări cu privire la utilizarea
produselor rezultate din biotehnologie au fost în America de Nord (SUA şi Canada)şi în UE
ca urmare a ratificării Protocolului de la Cartagena. Ulterior, au fost concepute píteme de
reglementare în foarte multe ţări.
Se impune crearea unei baze legislative, care să reglementeze un sistem de
biosecuritate, şi care trebuie să prevadă:
- riscurile potenţiale pentru mediu şi sănătatea omului
- elaborarea de strategii de monitorizare şi de management al utilizării OMG-urilor
introduse deliberat în mediu.
Scopul unui sistem de reglementare a utilizării organismelor obţinute prin
otehnologie modernă este protejarea mediului şi a sănătăţii omului. Reglementarea se
face în scop preventiv, nu corectiv.
Baza legislativă de reglementare pentru OMG-uri trebuie să cuprindă:
- introducerea pe piaţă a unui produs ONG numai în temeiul aprobării acordate de o
autoritate competentă;
- stabilirea standardelor de siguranţă;
- asigurarea transparenţei activităţilor;
- asigurarea consultanţei ştiinţifice;
- luarea deciziilor de către agenţi de reglementare independente;
- desfăşurarea unor activităţi de control şi aplicarea sancţiunilor;
- luarea în considerare în adoptarea deciziilor şi a altor factori (bio-economici, etici
etc.);
- luarea deciziilor de către agenţi de reglementare independenţi;
3
 - participarea publicului la luarea deciziilor
- asigurarea desfăşurării unor activităţi după aprobare.
În funcţie de ţară cadrul de securitate are elemente obligatorii şi specifice, astfel,
elementele obligatorii sunt următoarele:
- sistemul de reglementare;
- sistemul administrativ care primeşte cererile pentru diverse activităţi (introducerea în
mediu a organismelor vii modificare genetic – OMG-uri);
- sistem de decizie pentru evaluarea şi managementul riscurilor asociate introducerii în
mediu a OMG-urilor;
- sisteme de informare şi participare a publicului la luarea deciziilor.

Autoritatile cu competenta in domeniul OMG, în România, sunt:

- Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
- Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile;
- Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Protectia Alimentara;
- Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului.
- Inspecţia de Stat pentru Controlul Organismelor Modificate Genetic (ISCOMG), un
organism abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea trasabilităţii producţiei
de plante modificate genetic de la cultivator până în depozit.

4
 I. PRINCIPII ALE OBŢINERII PLANTELOR TRANSGENICE

Aşa cum se cunoaşte, plantele transgenice sunt obţinute în urma experimentelor „in
vitro" de transfer de material genetic exogen: la nivelul lor s-au integrat în mod stabil
secvenţe de ADN provenite de la alte organisme, care le conferă anumite însuşi fenotipice noi
sau modificate. Obţinerea plantelor transgenice presupune o metodologie specifică, cu etape
distincte, care prezintă elemente comune pentru toate tipurile de plante cu care se lucrează. In
cazul anumitor specii vegetale metodologia utilizată este modificată conform particularităţilor
acestora astfel încât rezultatul să fie cel dorit.
Transferul de gene la plante a devenit posibil datorită descoperirii şi a utilizării
sistemului de transformare genetică prin intermediul bacteriilor din genul Agrobacterium
(A.tumefaciens şi A.rhizogenes). Rezultatele cercetărilor din domeniul geneticii vegetale,
bazate în primul rând pe folosirea plasmidelor Ti de la Agrobacterium tumefaciens, se
constituie într-un material faptic deosebit de bogat.
Vectorii de clonare derivaţi de la plasmidele Ti, tehnicile de transformare genetică,
structura şi exprimarea genelor în plantele transgenice au determinat obţinerea unor noi
cunoştinţe importante atât pentru cercetarea fundamentală, cât şi pentru îmbunătăţirea
însuşirilor unor plante de cultură.
Pentru introducerea vectorilor de clonare recombinaţi în celulele vegetale ţintă au fost
elaborate numeroase metode, a căror eficienţă variază în funcţie de specia vegetală testată sau
de tipul de ţesut utilizat în experimente. Dintre acestea menţionăm:
- metoda co-cultivării celulelor bacteriene (A.tumefaciens sau A.rhizogenes ce conţin
vectorii de clonare specifici) cu fragmente de ţesut vegetal (discuri foliare sau fragmente de
tulpină), cu suspensii celulare vegetale, cu protoplaşti vegetali, cu lăstari sau chiar cu seminţe;
- electrotransformarea celulelor vegetale (ţesut intact, celule întregi sau protoplaşti)
folosindu-se ADN plasmidial modificat;
- transformarea directă a protoplaştilor vegetali cu ADN plasmidial purificat dintr-o
gazdă bacteriană; transformarea se realizează în prezenţa CaCl2 şi a polietilenglicolului
(PEG);
- microinjectarea ADN în celule sau în ţesutul conducător (macroinjectarea);
- metoda biolistică (bombardarea celulelor vegetale cu microproiectile reprezentate de
particule de tungsten sau aur coloidal acoperite cu ADN de interes);

5
 - utilizarea lipozomilor care să asigure protejarea ADN de interes faţă de acţiunea
nucleazelor celulelor transformate.
II. APLICAŢII ALE TRANSGENEZEI LA PLANTE

Speciile vegetale prezintă o mare diversitate genetică, iar cele sălbatice constituie un
mare rezervor genetic, din care se pot obţine gene importante din punct de vedere practic.
Cercetările de inginerie genetică la plante prezintă o semnificaţie teoretică deosebită,
facilitând cunoaşterea modului de acţiune a genelor acestor organisme, a efectelor
fitohormonilor asupra dezvoltării plantelor, a mecanismelor de inactivare a genelor etc.
De asemenea, prin aplicarea tehnicilor de biologie moleculară se pot obţine informaţii
utile asupra particularităţilor genomului plantelor folosite în ameliorare, a localizării unor
gene de interes, a gradului de înrudire dintre diferite specii etc.
În ceea ce priveşte aplicaţiile practice, până în prezent au fost obţinute o serie de
rezultate semnificative, unele aplicate deja în practică aşa cum sunt: plante transgenice
rezistente la viroze; plante transgenice rezistente la atacul unor dăunători, plante transgenice
rezistente la erbicide (figura 1); plante transgenice de interes horticol (plante ornamentale cu

Figura 1. Comparaţie între aspectul unor plante transgenice de tutun

rezistente la acţiunea erbicidelor şi cel al unor plante normale (după
Tarano, 1993)

fenotipuri noi, plante care produc fructe rezistente la înmuiere); plante transgenice
capabile să sintetizeze metaboliţi secundari în cantităţi crescute; plante transgenice
producătoare de anticorpi „comestibili" etc.
Pe lângă aceste reuşite, cercetările efectuate în prezent vizează, pe de o parte
extinderea numărului de specii de plante la care transferul de gene utile să fie eficient şi, pe de
altă parte, studii asupra controlului dezvoltării plantelor şi a exprimării genelor.

6
 Aplicaţiile plantelor transgenice sunt extrem de diverse astfel că abordarea tuturor
direcţiilor într-o singură lucrare nu este posibilă.

III. REGLEMENTAREA OMG ÎN ROMANIA

Sistemul de reglementare a OMG-urilor în România a început să fie elaborat după

anul 2000. Trebuie remarcat faptul că testarea unor soiuri de soia MG a început înainte de
acest an.
Am redat mai jos cele mai reprezentative acte normative, care reglementează
activitatea cu plante modificate genetic în ţara noatră:
1. Legea 214/2002 pentru aprobarea O.G. nr.49/2000 privind regimul de obţinere,
testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile
biotehnologiei moderne precum şi a produselor rezultate din acestea;
2. Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor;
3. Legea nr. 247 din 30/06/2009, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 472 din
08/07/2009, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 privind
introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic;
4. Legea nr. 3 din 09/01/2008, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 21 din data
de 11 ianuarie 2008, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2007
privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic;
5. H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor;
6. Hotărârea Guvernului nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor
modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din
organisme modificate genetic.
7. Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor pentru aprobarea Îndrumarului
privind aplicarea anexei nr. 12² „Planul de monitoring” la O.G. nr. 49/2000 privind regimul
de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a OMG-urilor prin tehnicile biotehnologiei
moderne precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea 214/2002;
8. Ordinul nr. 237 al Ministerului Agriculturii din 7 aprilie 2006 privind autorizarea
cultivatorilor de plante modificate genetic;
9. Ordinul nr. 5 din 31/01/2008, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 111 din
12/02/2008, pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Hotarârii
Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, aprobate prin Ordinul

7
ministrului sanatatii publice, al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al presedintelui
Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) nr.
1.321/280/90/2007;
10. H.G. nr. 173 din 09/02/2006, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 206 din
06/03/2006, privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi
trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate genetic.
11. Ordinul nr. 237 din 07/04/2006, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 337 din
14/04/2006, privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic;
12. Ordinul nr. 471 din 14/07/2006, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 663 din
02/08/2006, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi
dezvoltării rurale nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic;
13. Ordiunul nr. 730 din 01/11/2006, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 918
din 13/11/2006, pentru aprobarea radierii soiurilor de soia modificate genetic din Catalogul
oficial al soiurilor de plante de cultură din România;
14. Ordinul nr. 606 din 06/07/2005, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 704 din
data de 4 august 2005, privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor
introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât
introducerea pe piaţă;
15. NORMA din 07/10/2005, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 77 din
27/01/2006, privind autorizarea punerii pe piata a porumbului dulce din linia de porumb
modificat genetic Bt11, ca aliment nou sau ingredient alimentar nou. Autoritatea Nationala
pentru Protectia Consumatorului – ANPC;
16. Ordinul nr. 462/15.06.2003 emis de M.A.P.D.R., prin care se stabilesc:
- obligativitatea declarării suprafeţelor cultivate cu PMG,
- provenienţa seminţelor la 10 zile după încheierea semănatului
- producţiile realizate la 10 zile după recoltare

8
 IV. REGLEMENTAREA OMG ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Cele mai importante acte normative care reglementează activitatea privitoare la

organismele modificate genetic sunt:
1. Directiva Consiliului 90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a
miicroorganismelor modificate genetic, modificată de Directiva Consiliului 98/81/CE, I
transpusă în legislaţia naţională prin :
- Ordonanţa de urgenţă nr. 44/23.05.2007 (M.Of. nr. 438/28.06.2007) privind utilizarea
în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic.
2. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001 /18/CE pentru introducerea
deliberată în mediu a organismelor modificate genetic şi de abrogare a Directivei
90/220/CEE, transpusă în legislaţia naţională prin :
- Ordonanţa de urgenţă nr. 43/23.05.2007 (M.Of. nr. 437/28.06.2007) privind
introducerea deliberată îh mediu şi introducerea pe piaţa a organismelor modificate genetic.
3. Decizia Consiliului nr. 2002/811/CE, care stabileşte linii directoare pentru aplicarea
anexei nr. VII la Directiva nr. 2001 /l 8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind
introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic transpusă prin :
- Ordinul Ministrului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 838/15.09.2005 (M.Of. nr.
864/26.09.2005)
4. Decizia Consiliului 2002/812/CE de stabilire, în conformitate cu Directiva
2001/18/CE, a Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe
piaţa a organismelor modificate genetic, ca atare sau în produse transpusă prin :
- Ordinul MMGA nr. 923/06.10.2005 (M.Of. nr. 937/20.10.2005) pentru aprobarea
Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe piaţă a
organismelor modificate genetic, ca atare sau în produse.
5. Decizia Consiliului 2002/813/CE de stabilire, în conformitate cu Directiva
2001/18/CE, a Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea
deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe
piaţă transpusă prin :

9
 - Ordinul MMGA nr. 1295/23.12.2005 (M.Of. nr. 42/17.01.2006) pentru aprobarea
Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea deliberata în mediu
a organismelor modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă.
6. Decizia Comisiei 2003/701/CE de stabilire, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE,
a Formularului de prezentare a rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor
superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă transpusă prin :
- Ordinul MMGA nr. 606/06.07.2005 (M.Of. nr. 704/04.08.2005) privind aprobarea
Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor
superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă.
7. Decizia Comisiei 2004/204/CE ce stipulează ordonarea detaliată pentru operarea în
registre pentru înregistrarea informaţiilor privind modificările genetice apărute în OMG,
prevăzute în Directiva 2001/18/CE transpusă prin :-Ordinul Ministrului Mediului şi
Gospodăririi Apelor nr. 55/16.01.2007 (M.Of. nr. 81/01.02.2007) pentru înfiinţarea
Registrului naţional al informaţiei cu privire la modificările genetice din organismele
modificate genetic si transmiterea informaţiei către Comisia Europeană.
8. Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.1830/2003 privind
urmărirea si etichetarea organismelor modificate genetic şi urmărirea produselor alimentare şi
furajere produse din organisme modificate genetic, şi de modificarea Directivei 2001/18/CE,
preluat în legislaţia naţională prin :
- Hotărârea de Guvern nr. 173/09.02.2006 (M.Of. nr. 206/06.03.2006) privind
trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi
hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate genetic.
9. Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.1829/2003 privind
produsele alimentare si furajele modificate genetic, preluat în legislaţia naţională prin:
-Hotărârea de Guvern nr. 256/22.02.2006 (MOf. nr. 206/06.03.2006) privind hrana pentru
animale şi alimentele modificate genetic.
10. Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.1946/2003 privind
transporturile peste frontieră a organismelor modificate genetic, preluat în legislaţia naţională
prin:
- Hotărârea nr. 497/23.05.2007 (M. Of. nr. 398/13.06.2007) privind stabilirea unor
măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.
1946/2003 din 15 iulie 2003 privind mişcarea transfrontieră a organismelor modificate
genetic. 12.

10
 11. Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ni. 631/05.09.2006
(M.Of. nr. 770/11.09.2006) privind controlul şi certificarea calităţii seminţelor prin testarea
soiurilor nemodificate genetic şi care pot fi impuri ficate cu soiuri modificate genetic.

V. ETICHETAREA PMG

Legislatia din Uniunea Europeana referitoare la etichetarea OMG este stricta si a fost
transpusa si in legislatia din Romania inca din iunie 2006 (Legea 106/2002 prevederile legate
de OMG fiind inlocuite de HG 173/2006).
Legea spune ca alimentele MG trebuie sa includa pe eticheta textul "Acest produs
contine organisme modificate genetic".
Pragul de etichetare in cazul contaminarii alimentelor cu OMG este de 0,9%, cu
conditia sa fie demonstrat faptul ca situatia nu a putut fi evitata din punct de vedere tehnic.
Nici in prezent nu exista nici macar un produs alimentar sau furajer comercializat pe
piata din Romania, care sa fie etichetat ca fiind modificat genetic sau ca avand ingrediente
modificate genetic.
Etichetarea obligatorie a produselor OMG reprezintă o de reacţie de reglementare.
Aceste reglementări preliminare reprezintă preludiul a ceea ce trebuie să devină o discuţie
mult mai largă asupra rolului ingineriei genetice în societăţile umane, inovatoare dar, în
acelaşi timp, etice şi sustenabile. Pe termen lung, am putea decide că riscurile asociate cu
ingineria genetică pot autoriza o reacţie mai cuprinzătoare, inclusiv un moratoriu asupra unora
sau tuturor aspectelor ingineriei genetice. Până atunci, etichetarea oferă un răspuns parţial dar
important la unele din întrebările şi preocupările ridicate de ingineria genetică. Etichetarea
OMG permite consumatorilor să aleagă produsele în conformitate cu preferinţele lor etice,
religioase, culturale şi dietetice.
Etichetele OMG se împart în două mari categorii. Prima poate fi considerată o
etichetare „pozitivă", ea informând consumatorii că un produs conţine OMG. Programul
obligatoriu de etichetare a OMG impus de Uniunea Europeană intră în această primă
categorie. A doua categorie o constituie etichetele „negative", „fără OMG". Acestea
informează consumatorii că un produs nu conţine nici un OMG. Acestea pot fi sponsorizate
fie de guvern, fie de o organizaţie privată, fiind, adesea, voluntare. Etichetarea OMG face
distincţie între produsele care sunt diferite, adică între alimentele care au fost modificate

11
genetic şi alimentele care nu au fost obiectul unei astfel de manipulări. Atâta vreme cât
reglementările tratează alimentele produse pe plan local în acelaşi fel în care tratează
alimentele importate (adică, atâta vreme cât cerinţele privind etichetarea OMG sunt impuse
tuturor produselor alimentare, indiferent de ţara de origine), orice comisie a OMC ar
întâmpina dificultăţi în a caracteriza etichetarea OMG drept „restricţie deghizată asupra
comerţului internaţional". Guvernele şi grupurile de cetăţeni trebuie astfel să acorde o
deosebită atenţie rolului pe care standardele internaţionale îl pot juca în punerea sub semnul
întrebării de către OMC a proiectelor de etichetare OMG şi să acţioneze pentru asigurarea
conceperii acestor standarde în aşa fel încât să sprijine dreptul consumatorului de a fi informat
cu privire la produsele OMG.
De ce se menţionează prezenţa OMG pe etichetele produselor?
Pentru a da consumatorilor libertatea de a alege între produsele convenţionale şi cele
derivate din organisme transgenice.
Sunt etichetate astfel:
• alimentele care sunt OMG şi alimente (ulei, margarina, faină), ingrediente sau
aditivi (zahăr, lecitină) care sunt produse din OMG;
• alimentele, ingredientele şi aditivii, care conţin microorganisme MG (brânza
cu mucegai MG, iaurt cu lactobacili MG etc), dar în UE nu este aprobată, deocamdată,
utilizarerea în alimente a drojdiilor, bacteriilor sau ciupercilor MG.
Aceste reguli de etichetare se aplică tuturor produselor alimentare:
• procesate, prefabricate sau ambalate, pe a căror etichetă trebuie precizate
ingredientele;
• în vrac sau neambalate;
• achiziţionate de restaurante şi cantine.
Ce se specifică pe etichetele produselor alimentare care constau din OMG sau conţin
OMG?
Pe etichetele tuturor produselor preambalate care constau din OMG sau conţin OMG
trebuie menţionat: "Acest produs conţine OMG" sau "Acest produs conţine organismul
(numele organismului modificat genetic)". In cazul produselor din această categorie care nu
sunt ambalate, oferite pentru consum în restaurante, cantine, servicii de catering etc, aceste
menţiuni trebuie să apară pe avizul care însoţeşte produsul.
Cum se etichetează furajele?
Pentru furaje se aplică aceleaşi reguli de etichetare ca şi în cazul alimentelor destinate
consumului uman. Fie pe ambalaj, fie pe documentele însoţitoare se menţionează dacă
furajele derivă din PMG sau microorganisme MG.

12
 Cum se etichetează seminţele?
Încă de Ia prima comercializare, produsele agricole obţinute în ferme trebuie să fie
etichetate conform cerinţelor.
Pe etichetele sacilor cu seminţele unor PMG sau într-un document însoţitor, se
notează:
•numele comercial al produsului;
•o menţiune că "acest produs conţine OMG";
•numele respectivului OMG;
•numele şi adresa completă a persoanei, stabilite în comunitate, care este răspunzătoare
de introducerea pe piaţă, indiferent dacă este producător, importator sau distribuitor (Anexa 4
la OUG 43/2007).
Cum se etichetează alimentele prefabricate sau ambalate, care au ataşată o listă de
ingrediente? (HG nr. 173/2006, art.5)
"Fără a prejudicia alte cerinţe din legislaţia naţională privind etichetarea produselor
alimentare, produsele alimentare care intră în domeniul de aplicare al prezentului articol fac
obiectul următoarelor cerinţe specifice de etichetare:
(a) în cazul în care produsul alimentar constă în unul sau mai multe ingrediente,
expresiile „modificat genetic" sau „produs din (denumirea ingredientului) modificat genetic"
figurează în lista de ingrediente, între paranteze, imediat după ingredientul în cauză;
(b) în cazul în care ingredientul este desemnat prin denumirea unei categorii,
expresiile „conţine (denumirea organismului) modificat genetic" sau „conţine (denumirea
ingredientului) produs din (denumirea organismului) modificat genetic" figurează în lista de
ingrediente;
(d) indicaţiile prevăzute la lit. a) şi b) pot figura, de asemenea, într-o notă de subsol la
lista de
ingrediente; în acest caz, indicaţiile se tipăresc cu un font care să aibă cel dimensiune
ca a fontului folosit pentru lista de ingrediente".

13
 VI. RESPECTĂM SAU NU DECIZIILE EUROPENE ?

Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme modificate genetic

(OMG).
Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse in
Romania in anul 1998. Este vorba de 14 varietati soia modificata genetic.
În Uniunea Europeană a fost aprobată doar cultivarea în scop comercial numai a
evenimentului de transformare MON810, căruia i-a fost transferată o genă de la Bacillus
thuringiensis ce codifică o proteină insecticid, proteină care îi conferă rezistenţă la atacurile
unor insecte lepidoptere dăunătoare.

FIGURA 2. Cultură de porumb transgenic

În schimb, pe piaţa UE se pot comercializa legal numeroase produse alimentare şi

furaje derivate din OMG.
Sunt produse derivate din:
- 7 varietăţi de rapiţă
- 4 varietăţi de porumb

14
- 2 varietăţi de bumbac
Pentru producerea de furaje şi alimente se importă:
- o varietate (soi) de soia;
- o varietate de porumb – în anul 2005 a fost aprobat importul hibridului de porumb MON
863 pe care Autoritatea Europeană pentru Securitate Alimentara îl considera la fel de sigur în
alimentaţie precum tipurile de porumb tradiţional;
- un hibrid de porumb dulce B11 si NK 603 tolerant la glifosfat.
Un aspect „ciudat”, legat de legislatia OMG este aplicarea acesteia, în sensul în care
Romania a pus in aplicare interzicerea cultivarii soiei MG (denumită comercial soia Roundup
Ready), tolerantă la principiul activ erbicid glifosfat. Aceasta este, totodată şi principala
plantă modificată genetic aflată în culturi comerciale.
Până în anul 2007, când Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene, a fost
preluată şi legislaţia acesteia în domeniul OMG-urilor, soia MG a fost oficial interzisa pentru
cultivare pe teritoriul Romaniei, conform reglementarilor europene (soia MG nu era autorizata
pentru cultivare pe teritoriul UE, fiind considerata nefezabila din punct de vedere economic).

Figura 3. Soia Roundup Ready

Românii au cultivat anul trecut, în 2009, cu 50% mai putine terenuri cu cereale
modificate fata de 2008, in timp ce unele tari din Uniunea Europeana le-au interzis.
Specialistii in agricultura incurajeaza fermele ecologice sau pe cele traditionale.
Fermierii cultivau in 2007 doar 350 de hectare de organisme modificate genetic (OMG),
iar in urmatorul an suprafata totala urma sa creasca de circa 20 de ori.

15
 Astfel, Romania ocupa pe atunci locul al treilea in Uniunea Europeana (UE) la acest
capitol, arata Serviciul International de Achizitionare a Aplicatiilor Agricole Biotehnologice
(ISAAA).
De la peste 7.000 de hectare in 2008, anul acesta, suprafata cultivata cu OMG din tara
noastra a scazut cu peste jumatate, pana la 3.000 de hectare, conform datelor furnizate de
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR).

16
 Figura. 4

17
 Figura. 5.

Figura.6.

18
 Figura.7.

19
 CONCLUZII

Cu toate acestea, indiferent de curentele de opinie potrivnice obţinerii şi utilizării

plantelor transgenice, avantajele oferite de această tehnologie modernă sunt certe. Aşa cum s-
a prezentat pe parcursul acestui material, transgeneza la plante joacă un rol esenţial în
cunoaşterea şi analiza genomului vegetal, în controlul procesului de dezvoltare, în înţelegerea
metabolismului plantelor.
De asemenea, aplicarea tehnologiei ADN recombinant plantelor de cultură în vederea
obţinerii de noi soiuri cu caracteristici utile din punct de vedere economic constituie un
demers economic cu implicaţii deosebite, benefice.
De altfel, perfecţionarea permanentă a tehnicilor moleculare aplicate, a diversificării
cunoştinţelor asupra structurii şi funcţionării materialului genetic constituie argumente
convingătoare pentru continuarea şi aprofundarea experimentelor de inginerie genetică la
plante, astfel că noile generaţii de plante transgenice obţinute vor fi sigure atât pentru mediul
înconjurător cât şi pentru om.

20
 BIBLIOGRAFIE

Câmpeanu, Ghe., I.F. Dumitru, 2004. Progrese in biotehnologie, Univ. din Bucureşti,
pag.83-109
ebooks.unibuc.ro/biologie/biotehnologie/capitolul3.pdf
http://efsa.eu.int
http://europa.eu.mt/eur4ex/pri/en/oj/dat/2002/l_200/l_20020020730en 00220033.pdf
http://europa.euint/eur-lex/pri/en/oj/dat/2002/l_280/l_28020021018en Bfi0620083.pdf.
http://europa.eu.int/comm/food/food/biotechnology/gmfood/qanda_en.pdf
http://eur-lex.europa.eu/ro/index.htm
http://gmoinfo.jrk.it
http://legislatie.just.ro/
http://www.businessmagazin.ro/actualitate/
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame
http://www.greenpeace.org/romania/campaigns/omg/
http://www.green-report.ro/revista-presei/
http://www.green-report.ro/stiri/padevarul-suprafetele-cu-plante-modificate-genetic-
sunt-tinute-secret-vezinbspvideop
http://www.infomg.ro/storage/files/Imagini/Soia2.jpg
http://www.infomg.ro/web/ro/Home/OMG_in_Romania/
www.agrohealth.net/index.php/ro/lessons/.../11-legislatia-omg-la-nivelul-ue
www.efsa.eu.int/science/gmo/gm_ff_applications/catindex_en.html.
www.infomg.ro/web/ro/Home/OMG_in_Romania/
www.pin.unifi.it/

21
22