Ursus Breweries este unul dintre cei mai mari producatori de bere din Romania.

In prezent, Ursus Breweries detine 3 fabrici de bere in Brasov , Buzau si Timisoara si o mini-
facilitate de productie in Cluj. Compania isi desfasoara activitatea prin punctele de lucru din
Cluj-Napoca, Timisoara, Buzau, Brasov si Bucuresti. Marcile Ursus Breweries sunt: URSUS,
Timisoreana, Ciucas, Stejar, Azuga Nepasteurizata, Peroni Nastro Azzurro, Grolsch, Pilsner
Urquell, Asahi, precum si marcile de import: Efes si Efes Draught, St. Stefanus, Meantime,
Grolsch Weizen. Faptul ca 1 din 3 beri consumate de romani este o marca Ursus Breweries

Riscuri și incertitudini Ursus

Problemele de ordin operaţional pot fi cauzate de modificări legislative radicale şi bruşte în domenii
precum reciclarea deşeurilor din ambalaje. Acestea au loc în contextul în care piaţa din România se
confruntă cu un blocaj parţial al sistemului de reciclare a deşeurilor din ambalaje.

Cu o istorie de aproape 150 de ani, Heineken este lider pe piata de bere din Europa, ocupa pozitia
a treia la nivel mondial si locul secund pe piata din Romania. Brandul Heineken ocupa locul 2
intr-un clasament al celor mai bine vandute marci de bere din SUA si este in primele 10 la nivel
mondial.
Odată cu creşterea veniturilor populaţiei se prevede o creştere a consumului de beri speciale. Pentru
mulţi dintre noi, berea este băutura preparată din apă, malţ, hamei şi drojdie. Unii berari însă au dat frâu
liber imaginaţiei şi au adăugat ingrediente neobişnuite. Astfel, fabrica de bere MARTENS SA Galaţi, a
lansat pe piaţă în ultimele 12 luni mixurile de bere albă belgiană Ma Donna Twist, atât în varianta cu suc
de coacăze negre cât și în varianta cu lămâie, Steiner Legacy IPA, o bere în stilul India Pale Ale și Altvs,
bere de abaţie. Reacția încurajatoare a consumatorilor a dus la dezvoltarea distribuţiei acestor produse la
o scară mai mare prin listarea lor în reţelele de magazine.
Vasile Joantă, director general MARTENS, ne oferă mai multe detalii în ceea ce priveşte fabricarea dar şi
diversitatea de sortimente de bere ale companiei.

Procesul de fabricare
Berea a ajuns pe locul al treilea în topul celor mai cunoscute băuturi din întreaga lume, după apă şi ceai,
datorită combinaţiei ingredientelor de bază – cereale, hamei, apă şi drojdie. Orzul este folosit în procesul
de fabricare al aproape tuturor sortimentelor. Această cereală este plină de proteine, lipide şi vitamine, în
special B-uri, dar şi minerale. Hameiul, supranumit şi inima berii, este bogat în uleiuri esenţiale, răşini,
antioxidanţi şi tocmai aceste calităţi dau tăria, aroma şi savoarea berii atât de apreciate. Drojdia este o
importantă sursă de proteine, aminoacizi esenţiali, vitamine (B, D și E), săruri minerale precum potasiu,
fier, calciu, magneziu şi fosfor.
Procesul de fabricare al berii, în ceea ce priveşte compania MARTENS, este unul clasic, utilizând
fierberea prin infuzie, fermentarea în tancuri cilindro-conice şi condiționarea berii, cunoscută drept
îmbutelierea berii. În ultima fază de fabricație – condiționarea – berea se poate îmbutelia în butelii de
sticlă de 330 ml şi 500 ml, în butelii PET, în keguri din inox și în doze metalice de 330 ml şi 500 ml.
Practic societatea dispune de linii pentru îmbutelierea berii în toate tipurile de containere uzuale de pe
piață.

„Diferențele de fabricaţie între diversele beri pe care le fabricăm constau în fapt în materiile prime utilizate
și în special în tipurile de hamei și de drojdie utilizate. Menţionăm că pentru berile speciale, mai puțin
pentru berile cu conținut “zero” de alcool, folosim drojdii de fermentare superioară, drojdii folosite pentru
berile cunoscute sub numele generic Ale”, spune conducerea companiei.
Fabrica de bere din Galați a fost fondată în anul 1978. După 1989, timp de aproape
două decenii fabrica a operat ca un producător cu capital integral românesc sub
denumirea SC Malţ Bere SA şi apoi RO BEER SA, ajungând să dețină o prezență
regională puternică. În anul 1998 Martens Brouwerij – Belgia a preluat pachetul
majoritar de acțiuni al fabricii, societatea devenind MARTENS SA Galaţi.

Tipuri de bere
Portofoliul de produse al companiei este compus din două mari categorii: bere tip „lager”, berea obișnuită
pe care o cunosc toți consumatorii și berile așa zis „speciale”.

Berile de tip „lager” sunt comercializate în special prin intermediul partenerilor companiei din comerţul
modern sub formă de mărci private sau mărci exclusive îmbuteliate, în general în butelii PET. Câteva
nume importante sunt Anker, Senior Premium, Postăvaru, Cozia, Negoiu, Steiner și Soveja.

Un segment mult mai interesant este cel al berilor „speciale”. Oferta este variată și cuprinde MaDonna,
bere albă belgiană, MaDonna Twist, un mix de bere albă belgiană și suc de coacăze negre sau lămâie
verde, Klaus Weiss, bere albă bavareză, Steiner Legacy, o bere în stilul India Pale Ale, Altvus, bere de
abaţie și Driver, bere cu 0,00% alcool.

Evoluţie
După o perioadă de creștere puternică a consumului de bere care a culminat cu un consum de 20
milioane de hl în 2008, sectorul a cunoscut o scădere relativ constantă a volumului de bere vândut,
ajungându-se în 2014 la volume în jurul a 15 milioane de hl. Se pare că în anul 2015 piața berii a
cunoscut o inversare de trend, înregistrându-se o oarecare creștere a volumelor vândute în raport cu anul
anterior.

„După părerea noastră, dacă se adeverește inversarea trendului în 2015, piața berii va cunoaște din nou
o creștere, însa nu văd posibilă întoarcerea la volumele din 2008, și aceasta în special datorită scăderii
numărului de consumatori datorat emigrării unei părți importante a populației active.

Prevăd o creștere a consumului berilor speciale, deși încă puține fabricate în România, pe măsura ce vor
crește veniturile populației şi bineînțeles a unei „culturi a berii”, declară Vasile Joantă.

După părerea directorului general MARTENS, dacă se vor reglementa anumite aspecte ale legii s-ar
putea să asistăm la o creștere a consumului de bere artizanală, cunoscută drept “kraft beer”, segment
foarte dinamic în special în SUA, dar și în Europa în ultimii ani. Dacă acesta ar urma calea cunoscută prin
care s-a dezvoltat în țările amintite, acest segment ar putea juca un rol semnificativ și ca vector turistic,
prin comercializarea berii româneşti în zone istorice sau semnificative din punct de vedere architectonic.

Planuri de viitor
Cea mai recentă investiție a companiei MARTENS, pusă în funcțiune în 2015, este linia de umplere a
berii în doze metalice.

„În ultimii trei ani am investit în mai multe compartimente ale fabricii de bere (centrala de frig, centrala
termică, recuperarea bioxidului de carbon, etc.), majoritatea acestor investiții vizând reducerea costurilor
de producție prin reducerea consumurilor energetice, recuperarea avansată a bioxidului de carbon,
devenind practic independenţi de terţi furnizori”, spune conducerea companiei.

Toate eforturile de dezvoltare ale MARTENS sunt axate pe două direcţii principale pentru următorii ani.
Acestea vizează întărirea poziției de furnizor de bere de calitate la un preț accesibil prin intermediul
partenerilor din retail şi prin diversificarea ambalajelor în care ajunge produsul pe raft. Conducerea
companiei a început un proiect și pentru bere îmbuteliată în sticle și doze metalice. De asemenea se
urmăreşte şi diversificarea ofertei și creşterea distribuţiei la nivel național a berilor speciale.
„Am încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de aproximativ 36,5 milioane de lei. Pentru 2016 ne
propunem o crește de 15%”, încheie Vasile Joantă, director general MARTENS.

De altfel, doar aproximativ 1% din cifra de afaceri a Martens este generată de

vânzarea berilor speciale, în contextul în care, din total piaţă a berii (incluzînd
importurile), doar 2% reprezintă vânzările pe acest segment.

Martens SA, listată pe AeRo, a raportat în primul semestru al anului un volum total de
peste 18,6 milioane de lei, cu 15,74% faţă de veniturile totale obtinute în aceeasi
perioada a anului 2014. În 2014, cifra de afaceri a companiei a fost de 35,2 milioane
de lei, iar pentru 2015 compania estimează o cifră de afaceri de 42,3 milioane de lei.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online

doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la
această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.