1 CA PI TOLUL 1.

CI CLUL POLI TI CI I  PUBLI CE 

1.1 Consi de ra ţi i  ge ne ra le 

Mondi a li za re a  e conomi e i , muta ţi i le  de  pe  pi a ţa  forţe i  de  muncă, ra pi di ta te a  schi mbări lor
te hnologi ce  şi  soci a le , e xi ge nţe le  spori te  a le  soci e tăţi i  ci vi le  re pre zi ntă provocări le  cărora 
a dmi ni stra ţi a  sta te lor lumi i  e ste  ne voi tă să le  fa că fa ţă pri n cre şte re a  e fi ci e nţe i  şi  e fi ca ci tăţi i 
proce se lor a dmi ni stra ti ve , a me li ora re a  ca pa ci tăţi i  i nsti tuţi ona le  de  a da pta re  şi  i nova re , stăpâni re a 
di ve rsi tăţi i  proble me lor, i de nti fi ca re a  unor soluţi i  a lte rna ti ve  a de cva te  comple xi tăţi i  a ctua le .
A ce ste a  sunt ra ţi uni le  pe ntru ca re , în pre ze nt, sunt formula te  e xi ge nţe  fără pre ce de nt ori e nta te  a tât
spre  pla nul e xte rn, cât şi  spre  ce l i nte rn, re fe ri toa re  la  a suma re a  ri scului  poli ti c, i ma gi na ţi a  poli ti că,
i nova ţi a  poli ti că, ma na ge me ntul poli ti c. Pe  pla n e xte rn e ste  ne voi e  de  o nouă gândi re  stra te gi că şi 
de  i nova ţi i  ra di ca le  în dome ni i  de  ma re  a ctua li ta te , cum sunt re la ţi i le  di ntre  sta tul na ţi ona l şi 
structuri le  orga ni za ţi ona le  tra nsna ţi ona le , di ntre  sta tul na ţi ona l şi  orga ni za ţi i le  spa ţi a l
a dmi ni stra ti ve , pre cum şi  construcţi a  i nsti tuţi i lor ca re  tra nsce d sta tul na ţi ona l şi  ca re  de te rmi nă
vi i torul ţări lor în ca drul Uni uni i  E urope ne , da r şi  a l E urope i  întro lume  globa li za tă. Următori i  a ni i 
vor înse mna  pa rti ci pa re a  sta tului  na ţi une , pri nci pa lul a ctor a l i nte grări i , la  confi gura re a  noului 
mode l a l E urope i  Uni te  di n punct de  ve de re  poli ti c, e conomi c şi  soci a l1.

Pe  pla n i nte rn e xi stă o ce re re  la  fe l de  ma re  şi  de  urge ntă de  a  e fi ci e nti za  structuri le  sta ta le 
şi  guve rna me nta le  de te rmi na tă, în pri mul rând, de  tra nsforma re a  soci e tăţi i  întro structură
multi orga ni za ţi ona lă, i a r, în a l doi le a  rând, de  li mi ta re a  ca pa ci tăţi i  de ci zi ona le  a  guve rne lor,
li mi ta re  ca uza tă de  pre si uni le  e xe rci ta te  de  grupuri  de  i nte re se  spe ci a le  şi  de  ti ra ni a  mi ci lor
mi nori tăţi . A me ni nţări le  re pre ze nta te  de  a ce ste  două grupuri , ce  a u te ndi nţa  de  a  fa ce  di n propri ul
i nte re s un i mpe ra ti v mora l cărui a  ori ce  a lt obi e cti v săi  fi e  subordona t, pot fi  a ni hi la te  sa u chi a r
tra nsforma te  în oportuni tăţi  doa r de  o guve rna re  pute rni că, e fi ci e ntă şi  pe rforma ntă. Noi le 
provocări  globa le  e li mi na re a  sărăci e i , prote cţi a  me di ului  înconjurător, re pa rti za re a  ne uni formă a 
cunoşti i nţe lor şti i nţi fi ce , pre si une a  e xe rci ta tă a supra  e conomi i lor ţări lor sla b de zvolta te ,
confli cte le  re li gi oa se , e ra di ca re a  te rori smului  i nte rna ţi ona l, e fi ci e nti za re a  controlului 

1
M. Profi roi u - Poli ti ci  publi ce : te ori e , a na li ză, pra cti că, E di tura  E conomi că, 2006
a rma me ntului  nucle a r, i nte rna ţi ona li za re a  te hnologi e i  i nforma ţi e i  e tc. i mpun cu stri nge nţă
cre şte re a  i mporta nţe i  a dmi ni stra ţi e i  ce ntra le  şi  loca le . În concluzi e , de oa re ce  guve rne le  na ţi ona le 
sunt si ngure le  ca re  da tori tă le gi ti mi tăţi i  lor pot domi na  a ctua le  proble me  globa le , guve rna re a 
tre bui e  săşi  re de fi ne a scă poli ti ci le , stra te gi i le , progra me le  şi  proi e cte le  în scopul di na mi zări i 
ca pa ci ta ţi i  de  pe rforma nţă. Vi a bi li ta te a  pe rforma nţe lor e ste , însă, di re ct condi ţi ona tă de  succe sul
re forme i  si ste mului  a dmi ni stra ti v. Poli ti ca  Uni uni i  E urope ne  e ste  foca li za tă pri ori ta r a supra 
consti tui ri i  unui  ca dru fa vora bi l cre şte ri i  compe ti ti ve  a  compa ni i lor e urope ne  pe  pi a ţa  globa lă.
Compa ni i le  ca re  nu re uşe sc să se  a da pte ze  condi ţi i lor pi e ţe i  uni ce , în ti mp, vor di spa re . E forturi le 
compa ni i lor de  a  re duce  costuri le  tota le  de  producţi e  tre bui e  susţi nute  pri n poli ti ci  ori e nta te  spre 
re duce re a  che ltui e li lor în se ctorul publi c, ofe ri nduse  a stfe l posi bi li ta te a  compa ni i lor pri va te  de  a 
pute a  să se  me nţi nă pe  o pi a ţa  uni că compe ti ti vă. În conse ci nţă, di n pe rspe cti vă e conomi că,
proce sul de  e xti nde re  a l Uni uni i  E urope ne  e xe rci tă a supra  me di ului  de  a fa ce ri  române sc se ri oa se 
pre si uni  ca re  consti tui e , în fond, a rgume nte  soli de  în fa voa re a  cre şte ri i  e fi ci e nţe i  a cti vi tăţi lor di n
se ctorul publi c. Una  di ntre  soluţi i le  la  ca re  guve rne le  occi de nta le  a u a pe la t de stul de  fre cve nt în
ulti ma  pe ri oa dă, pe ntru di mi nua re a  che ltui e li lor buge ta re  pri n îmbunătăţi re a  e fi ci e nţe i  şi  a 
me tode lor de  muncă, e ste  tra nsfe ra re a  e xpe ri e nţe i  di n se ctorul pri va t către  ce l publi c.2 La  rândul
lor, poli ti ci le  publi ce  se  înscri u întrun dublu proce s de  tra nsforma re  i ntrări le  sunt tra nsforma te  în
re a li zări , ca re  la  rândul lor produc e fe cte . Mode rni za re a  şi  de zvolta re a  si ste mului  a dmi ni stra ţi e i 
publi ce  la  toa te  ni ve luri le  e ste  un proce s di na mi c şi  comple x ca re  ce re  e forturi  susţi nute  pe ntru a 
a cce le ra  a de ra re a  la  Uni une a  E urope a nă. Noi le  come nzi  poli ti ce  şi  soci a le  i mpun de scope ri re a  şi 
e xploa ta re a  e fi ci e nţe i  şi  e fi ca ci tăţi i  unor a bordări  şi  soluţi i  noi , cunoa şte re a , de fi ni re a , e la bora re a ,
i mple me nta re a  şi  moni tori za re a  a cti vă a  unor poli ti ci i , obi e cti ve , stra te gi i , de ci zi i  şi  a cţi uni  ca re 
pot re zolva  proble me le  cu ca re  se  confruntă di fe ri te le  se gme nte  soci e ta le .3 Re a li za re a  de zi de ra te lor
e ste  posi bi lă pri n e forturi  substa nţi a le  ca re  să ţi nă cont de  următoa re le  tra nsformări :

2
Cri sti na -E le na  Ni cole scu - A na li za  si ste mi că a  poli ti ci lor publi ce . I de i  pe ntru Români a . E di ți a  a  doua , 2012
3
Ba ce scu-Ca rbuna ru A nge li ca , A na li za  ma croe conomi ca , E di tura  E conomi ca , 2002
 Compe te nţe le  de  la  pla ni fi ca re a  ce ntra li za tă la  funcţi i le  spe ci a li za te ,
ca ra cte ri sti ce  e conomi e i  de  pi a ţă

Re surse le  uma ne  de  la  ca dre le  di n a dmi ni stra ţi e , a nga ja te  pe  cri te ri i  poli ti ce  la 
funcţi ona ri i  publi ci , a nga ja ţi  pe  cri te ri i le  compe te nţe i  profe si ona le 

Orga ni za re a  de  la  uni ta te a  de  pute re  ce ntra li za tă la  uni tăţi  de  pute re 
de sce ntra li za te , se pa ra te  pe  ori zonta lă şi  ve rti ca lă a dmi ni stra ţi e i  publi ce 

Proce duri le  de  la  re spe cta re a  di re cti ve lor pe  li ni e  de  pa rti d la  re spe cta re a 
le ga li tăţi i  a ctului  a dmi ni stra ti v.

1.2 De fi ni re a  poli ti ci lor publi ce 

Ca re  e ste  forma  poli ti ci lor publi ce  în conte xtul a ctua l de fi ni t de  spa ţi ul e urope a n uni c?
E xi stă di fe re nţe  în ti pul şi  na tura  a ce stor poli ti ci  fa ţă de  poli ti ci le  di n pe ri oa de le  pre me rgătore 
proce sului  de  cre a re a  a  a ce stui  spa ţi u uni c? Înţe le ge re a  conce ptului  a ctua l de  poli ti că publi că
pre supune  I ntr-oduce re a  în di scuţi e  a  unor che sti uni  de  ordi n ca li ta ti v supli me nta re  compa ra ti v
cu a bordări le  tra di ţi ona le ? Răspunsuri le  la  toa te  a ce ste  proble me  sunt di fi ci l de  formula t da tori tă
i nflue nţe lor e xe rci ta te  de  multi tudi ne a  va ri a bi le lor de  si tua ţi e  a supra  ca drului  te ore ti c de 
ce rce ta re  a dopta t. Poli ti ci le  comuni ta re , i nte rna ţi ona le , tra nsna ţi ona le , pre ze nta te  în pa ra gra ful
pre ce de nt, se  înscri u în ca te gori a  va ri a bi le lor de  ca re  tre bui e  să se  ţi nă cont în formula re a  une i 
poli ti ci  publi ce . În te rme ni  de  conse ci nţe , ra ţi ona li ta te a  une i  poli ti ci  publi ce  re vi ne  la  a  formula 
jude căţi  conjunctura le . Poli ti ca  re pre zi ntă un dome ni u a l a cti vi tăţi i  uma ne  ca re  vi ze a ză re la ţi i le ,
ma ni fe stări le  şi  ori e ntări le  între  pături le , grupuri le  soci a le  şi  a lte  orga ni za ţi i  a cti ve  di ntrun sta t
sa u între  a ce ste a  şi  ce tăţe ni  în confruntări le  pe ntru cuce ri re a , consoli da re a , de zvolta re a  şi 
me nţi ne re a  pute ri i  şi  pe ntru controlul funcţi onări i  e i . Pri n e xti nde re a  de fi ni ţi e i  a nte ri oa re  spre 
dome ni ul poli ti ci lor publi ce  se  poa te  consi de ra  că ori ce  poli ti că re fle ctă ori e ntări le  ce tăţe ni lor
ce  forme a ză a numi te  grupări  în i nte ri orul une i  ţări , da r şi  a le  une i  ţări  fa ţă de  a lte  ţări , în le gătură
cu promova re a  i nte re se lor lor, în lupta  pe ntru pute re 4.

4
Ba de a  Sori n Ga bri e l, Re surse le  de  munca , E di tura  Bi bli othe ca ,Ta rgovi ste , 2006
 Pri n urma re , se  poa te  consi de ra  că poli ti ca  publi că e xpri mă ma ni fe stări le  şi  ori e ntări le 
de fi ni te  de  a utori tăţi le  sta tului , ca  pute ri  publi ce , ce ntra le  sa u loca le , pe ntru dome ni i  sa u
a cti vi tăţi  e se nţi a le  ce  se  de sfăşoa ră fi e  la  ni ve lul na ţi ona l, fi e  la  ni ve luri  te ri tori a l-a dmi ni stra ti ve .
Consi de ra tă fre cve nt ca  un e chi va le nt, la  ni ve l guve rna me nta l, a l poli ti ci i  de  corpora ţi e , poli ti ca 
publi că poa te  fi  tra ta tă ca  a nsa mblul de ci zi i lor a dopta te  de  către  a utori tăţi le  publi ce  în ve de re a 
ori e ntări i  întrun se ns re zona bi l a  a cti vi tăţi lor di ntrun dome ni u de  la rg i nte re s publi c. Poli ti ci le 
publi ce  sunt, în concluzi e , de ci zi i  poli ti ce  în fa voa re a  unui  a numi te  stări  dori te , i nclusi v
opţi uni le  în fa voa re a  a numi tor mi jloa ce  consi de ra te  a  fi  a de cva te  a ti nge ri i  obi e cti ve lor
proi e cta te .5 E se nţa  une i  poli ti ci  publi ce  ţi ne  de  mobi li za re a  me mbri lor une i  comuni tăţi  în jurul
unui  conse ns pe rma ne nt re formula bi l, obţi nut pri n di spută, ne goci e re , înfrunta re , compromi s.6
Pri n urma re , o poli ti că publi că pre supune  e xi ste nţa  unui  obi e cti v şi  ca re  de te rmi nă de cla nşa re a 
proce sului  pri n ca re  opi ni i le  şi  i nte re se le  ce lor ca re  se  re găse sc în obi e cti vul fi xa t sunt a duse 
la ola ltă pe ntru a  fa ce  posi bi l cre a re a  unui  loc comun a l comuni tăţi lor, grupuri lor şi  ce tăţe ni lor
şi  ca re , în mod cure nt, re pre zi ntă spa ţi ul publi c a l poli ti ci i . La  ba za  ori căre i  poli ti ci  publi ce  sta u
a numi te  re guli  şi  norme  spe ci fi ce  ca re  e xpri mă moda li tăţi le  de  de fi ni re , opţi uni le  de ci zi ona le ,
pre cum şi  a cţi uni le  de sti na te  pune ri i  în pra cti că a  poli ti ci i . Poli ti ca  une i  ţări  e ste  de fi ni tă şi  pusă
în pra cti că de  către  forţe le  poli ti ce  a junse  la  pute re  pri n forme le  e le cti ve  cunoscute .
Cre di bi li ta te a  ori căre i  pute ri  poli ti ce  e ste  confe ri tă pri n a cce pta re a  de  către  Pa rla me nt a 
Progra mului  de  Guve rna re , docume nt de  i mporta nţă na ţi ona lă, di n ca re  de curg poli ti ci le ,
obi e cti ve le , stra te gi i le  şi  ta cti ci le  ca re  ghi de a ză drumul spre  a na li ze , de ci zi i , a cţi uni  şi 
moni tori zări  re forma toa re  a le  di ve rse lor se ctoa re  şi  dome ni i  soci e ta le . Di a gra ma  di n fi gura 
nr.1.1 e vi de nţi a ză cone xi uni le  e xi ste nte  între  toa te  a ce ste  e le me nte le  me nţi ona te , da r şi  fa ptul
că de ci zi a  poli ti că a suma tă de ri vă di n pri ori tăţi le  sta bi li te  pri n Progra mul de  Guve rna re . În
a ce stă e ta pă, de ci zi a  poli ti că a re  un ca ra cte r ge ne ra l, vi zând doa r a ri a  de  a cti vi ta te  şi , e ve ntua l,
conturând obi e cti ve le  pri ori ta re .7

5
Ri ste a  Cri sta che ; Ra boa ca  Ghe orghe , E fi ci e nta  pi e te i  munci i  si  soma jul, E di tura  A SE  Bucure sti , 2001
6
G.Li pse y Ri cha rd; Chrysta l K.A le c, Pri nci pi i le  e conomi e i , E di tura  E conomi ca , 2002
7
Ce za r Corne li u Ma nda  - Te ori a  a dmi ni stra ţi e i  publi ce , E di tura  CH Be ck , 2013
 Fi g. nr. 1.1 Ci clul de zvoltări i  poli ti ci lor publi ce 

1.3 Ta xonomi a  poli ti ci lor publi ce 

Te ori a  poli ti ci lor publi ce  consa cră un loc a pa rte  proble me lor de  ta xonomi e ,, de oa re ce  pri n
pote nţi a lul său e xpli ca ti v contri bui e  la  înţe le ge re a  comporta me nte lor de ci de nţi lor publi ci .
De li mi ta re  ta xonomi că funda me nta lă re zi dă între  poli ti ci le  ca nti ta ti ve  şi  ce le  ca li ta ti ve . Poli ti ci le 
ca nti ta ti ve  sunt foca li za te  a supra  a da ptări lor pe rma ne nte  la  schi mbări le  conti nue  a le  me di ului , în
condi ţi i le  în ca re  ni ci  structura  şi  ni ci  orga ni za re a  se ctorului  nu se  modi fi că. Poli ti ci le  ca li ta ti ve 
de se mne a ză schi mbări le  structura le , la  li mi tă a ce a stă poli ti că de ve ni nd una  a  tra nsformări i .
Schi mbări le  ca li ta ti ve  sunt a de se a  pre ce da te  şi  însoţi te  de  modi fi cări  ca nti ta ti ve , di sti ncţi a  fi i nd
uti lă de oa re ce  comportă i mpli ca ţi i  a supra  re la ţi i lor, i nstrume nte lor şi  obi e cti ve lor de  poli ti că
publi că. Di soci e ri le  ta xonomi ce  în sfe ra  poli ti ci lor publi ce  ofe ră o pa le tă va ri a tă a  di fe re nţe lor
cri te ri a le , a tât în pla nul te ori e i , cât şi  a l pra cti ci i . Se  i mpune  însă subli ni e re a  că ri gi di tăţi le 
ta xonomi ce  pot de ve ni , în a numi te  condi ţi i , pe ri culoa se .8

1.4 Poli ti ci  publi ce  se ctori a le 

Coordona te le  te ore ti ce  a le  conce ptului  de  poli ti că publi că se ctori a le  se  de fi ne sc pri n
ra porta re a  la  tre i  a spe cte  e se nţi a le  şi  i nte rde pe nde nte .

Se mni fi ca ţi a  conce ptului  de  poli ti că publi că se ctori a lă

Poli ti că publi că se ctori a lă e ste  a dopta tă de  guve rn, ca  a utori ta te  publi că, şi  a re  ca  obi e cti v
pri nci pa l re gla re a  condi ţi i lor, re pa rti ţi i lor şi  a locări i  re surse lor în se ctoa re le  compone nte  a le 
dome ni i lor consi de ra te  de  i nte re s publi c. Te ori a  poli ti ci lor publi ce  ca pătă consi ste nţă numa i  în
ra port cu o a numi tă conce pţi e  a supra  se mni fi ca ţi e i  a tri bui tă se ctorului  publi c pe ntru ca re  se 
de zvoltă poli ti ca , conce pţi e  ca re  se  ci rcumscri e  re guli i  conform căre i a  e ste  i mposi bi l de  a  de duce 
pre scri pţi i  porni nd de  la  si mple  a pre ci e ri .9 Noţi une a  de  se ctor se  de fi ne şte  ca  un dome ni u sa u
ra mură de  a cti vi ta te  di n vi a ta  e conomi co-soci a lă. Sta ti sti ci le  na ţi ona le  şi  i nte rna ţi ona lă ofe ră o
pa le tă de ose bi t de  boga tă a  moda li tăţi lor de  cla si fi ca re  a  se ctoa re lor. Poli ti ca  publi că se ctori a lă se 
consti tui e  ca  o e nti ta te  în ca drul căre i a  se  ma ni fe stă i nte rde pe nde nţa  di ntre  a nsa mblul
i nstrume nte lor şi  ce l a l obi e cti ve lor. A ce a stă a xi omă i mpune  sa ti sfa ce re a  unor condi ţi onări  foa rte 
re stri cti ve , surpri nse  în ca drul forma li zări i  poli ti ci  publi ce  se ctori a le  şi  justi fi ca te  de  a na li za 
poli ti ci i  în dome ni ul său de  i nte rve nţi e . Di n pe rspe cti vă pra gma ti că, poli ti ci le  publi ce  se ctori a le  se 
confruntă cu două provocări i  se mni fi ca ti ve :

8
Cri sti na -E le na  Ni cole scu - A na li za  si ste mi că a  poli ti ci lor publi ce . I de i  pe ntru Români a . E di ți a  a  doua , 2012
9
Dobre scu E mi li a n; A lbu Luci a n-Li vi u, De zvolta re a  dura bi la  i n Roma ni a  (mode le  si  sce na ri i  pe  te rme n me di u si 
lung), E di tura  E xpe rt, 2005
 Soluţi ona re a  pe  părţi  a  proble me i 
ge ne ra le , ce e a  ce  pre supune  Combi na re a  a rti fi ci a lă a  di ve rse lor
e luda re a  soli da ri tăţi i  orga ni ce  i nte rve nţi i  a le  sta tutului  conform
di ve rse lor măsuri  şi  i nstrume nte  de  ori zontului  de  ti mp a  de ci de ntului .
poli ti că publi că se ctori a lă

Pri mă provoca re  ope re a ză di sjuncţi a  di ntre  două a bordări  a pa re nt opuse  a  proble ma ti ci i 
poli ti ci  se ctori a le . A borda re a  globa lă, ca re  ofe ră o vi zi une  de  a nsa mblu a supra  re la ţi i lor di ntre 
i nstrume nte le  şi  obi e cti ve le  a utori tăţi i  publi ce  şi  în ca drul căre i a  se  înce a rcă cre a re a  condi ţi i lor de 
coe re nţă şi  e fi ca ci ta te  a le  poli ti ci  se ctori a le . A borda re a  subse ctori a lă, ca re  pune  în re la ţi e 
i nstrume nte le  şi  obi e cti ve le  spe ci fi ce  fi e cărui  subse ctor, poli ti ca  se ctori a lă fi i nd pe rce pută ca  o
sursă de  i nte rve nţi i  a le  sta tului  în di ve rse le  subse ctoa re  a le  unui  se ctor. În funcţi e  de  a cce ntul pus
pe  un ti p de  poli ti că se ctori a lă sa u a ltul, poli ti ci le  a pli ca te  în ţări le  de zvolta te  pre zi ntă ca ra cte ri sti ci 
ca re  le  di fe re nţi a ză se nsi bi l. A stfe l, Sta te le  Uni te  şi  Ma re a  Bri ta ni e  a u a pli ca t, cu pre căde re ,
a borda re a  globa lă, ne se le cti vă, Ge rma ni a  a pli că o poli ti că ce ntra tă pe  a cti vi tăţi , i a r în Fra nţa  e ste 
domi na ntă poli ti ca  se ctori a lă spe ci fi că pe  i ndustri i . A na li za  poli ti ci lor spe ci fi ce  în ca zul
e xe mple lor me nţona te  e vi de nţi a ză e xi ste nţa  unor ori e ntări  mult ma i  di ve rsi fi ca te  în funcţi e  de 
modul în ca re  măsuri le  core spunzătoa re  ti pului  de  poli ti că domi na nt se  îmbi nă cu măsuri le  propri i 
ce lorla lte  ti puri  de  poli ti ci  tre cute  în re vi stă.10

În Sta te le  Uni te  măsuri le  core spunzătoa re  ti pului  domi na nt de  poli ti că i ndustri a lă globa lă
vi ze a ză promova re a  li be re i  concure nţe , încura ja re a  a corduri lor de  come rţ li be r cu di fe ri ţi  pa rte ne ri 
come rci a li , ma na ge me ntul ne utru a l pa ra me tri lor ma croe conomi ci , me nţi ne re a  se pa ra tă a 
a cti vi tăţi i  ba nca re  de  ce le  i ndustri a le . A ce stor măsuri  li  sa u a soci a t însă şi  a lte le  core spunzătoa re 
a tât poli ti ci lor publi ce  subse ctori a le , cât şi  poli ti ci lor pe  a cti vi tăţi . În Ma re a  Bri ta ni e  a u fost lua te ,
de  e xe mplu şi  măsuri  de  poli ti că se ctori a lă pe  a cti vi tăţi . Pe ntru poli ti ci le  publi ce  a xa te  pe  a cti vi tăţi ,
Ge rma ni a  ofe ră ca zul ce l ma i  i lustra ti v. Măsuri le  lua te  pe  a ce st pla n a u vi za t promova re a  i nte nsă
a  ce rce tări i  de zvoltări i  pri n fi na nţa re  publi că a  ce rce tări i  şti i nţi fi ce  de  ba ză şi  pri n cre a re a  une i 
re ţe le  pute rni ce  de  i nsti tute  de  ce rce ta re  pe ntru di fuza re a  te hnologi i lor, pre cum şi  sti mula re a 
i nte rve nţi i lor La nduri lor. Sa u lua t, însă, şi  măsuri  de  poli ti ci  se ctori a le  pe  i ndusri i  şi  de  poli ti că
ge ne ra lă. În ca zul Fra nţe i , poli ti ci le  se ctori a le  a pli ca te  a u vi za t a le ge re a , în proce sul pla ni fi cări , a 
se ctoa re lor pri ori ta re , spri ji ni re a  ca mpi oni lor na ţi ona li , pri n na ţi ona li zări , a loca ţi i  de  sta t şi 

10
Moldova nu Dumi tru, Curs de  te ori e  e conomi ca , E di tura  A RC, 2006
împrumuturi  de  la  i nsti tuţi i  de  sta t, prote ja re a  se ctoa re lor şi  i ndustri i lor cu cre şte re a  ce a  ma i  le ntă
oţe l, construcţi i  na va le  ş.a . Măsuri le  de  ori e nta re  ge ne ra lă a u consta t în me nţi ne re a  controlului 
a supra  i nve sti ţi i lor fi na nci a re , pri n pa rti ci pa re a  în condi ţi i  de  e chi ta te  a  sta tului , e xi ste nţa  une i 
bănci  ce ntra le  ma i  puţi n i nde pe nde nte , spri ji ni re a  între pri nde ri lor mi ci  şi  mi jloci i  pri n a corda re a 
de  fa ci li tăţi  pri vi nd i mpozi te le  şi  a si ste nţa  fi na nci a ră, pri va ti za re a . Poli ti ci le  se ctori a le  spe ci fi ce 
i ni ţi a te  în fa voa re a  a numi tor a cti vi tăţi  a u urmări t, în spe ci a l, promova re a  i nte nsi vă a  e xporturi lor
pri n a corda re a  de  a si ste nţă fi na nci a ră şi  i nforma re a  la rgă a  soci e tăţi lor come rci a le .11 Poli ti ca 
ja pone ză se  ba ze a ză, în pri nci pa l, pe  măsuri  spe ci fi ce  a dopta te  în spri ji nul unor se ctoa re  şi  se 
ca ra cte ri ze a ză pri n folosi re a  vi zi uni i  stra te gi ce  în pla ni fi ca re a  i ndi ca ti vă a  subve nţi i lor pe ntru
se ctoa re le  pri ori ta re  şi  a  a cţi uni lor de  sta bi li za re  a  ce lor în de cli n. Poli ti ci le  cu ca ra cte r ge ne ra l
sunt subordona te  une i  poli ti ci  uni ta re  ge ne ra le  de sti na tă să me nţi nă compe ti ti vi ta te a  i nte rna ţi ona lă
şi  consta u în folosi re a  unor sti mule nte  de  i mpozi te  pe ntru e conomi si re , a  une i  ta xări  fa vora bi le 
pe ntru compa ni i , i nve sti ţi i  substa nţi a le  în e duca ţi e  şi  i nstrui re , încura ja re a  i nte grări i  pe  sca ră la rgă
a  a cti vi tăţi i  ba nca re , sti mula re a  une i  compe ti ţi i  pute rni ce  pe  pi a ţa  i nte rnă, sti mula re a  îmbunătăţi ri i 
ca li tăţi i  produse lor şi  se rvi ci i lor. Poli ti ci le  spe ci fi ce  pe  a cti vi tăţi , ca re  se  re găse sc în poli ti ca 
se ctori a lă ja pone ză, urmăre sc a corda re a  de  subsi di i  pe ntru proi e cte le  de  îna ltă te hnologi e  şi 
susţi ne re a  e xporturi lor. Ta bloul de  a nsa mblu a l ce lor ma i  i lustra ti ve  ca zuri  de  poli ti ci  publi ce 
se ctori a le  a pli ca te  în ţări le  de zvolta te  de monstre a ză că a ce ste a  re pre zi ntă un mi x de  da te  va ri a te ,
de  măsuri  ca ra cte ri sti ce  di fe ri te lor ti puri  de  polti ci  se ctori a le , măsuri le  a fe re nte  unui  a numi t ti p de 
poli ti că fi i nd, însă, pre ponde re nte . I mporta nţa  a corda tă unui  ti p sa u a ltui a  de  poli ti că se ctori a lă,
pre cum şi  doza re a  măsuri lor a soci a te  sunt subordona te  obi e cti vului  ge ne ra l me nţi ona t în
progra mul de  guve rna re  şi  de te rmi na te  în funcţi e  de  a va nta je le  de ţi nute , de  tra di ţi i , de  mode lul
soci ocultura l e tc.

11
M. Profi roi u - Poli ti ci  publi ce : te ori e , a na li ză, pra cti că, E di tura  E conomi că, 2006