COMPARTIMENTE

LICHIDIENE
Ababei Alexandru, Seria 1, Grupa 1
APA ÎN ORGANISM
CE REPREZINTĂ?

Apa totală din organism reprezintă 60%

din greutatea corpului la adultul sănătos și
depinde de varstă, sex, intensitatea
metabolismului etc.

În corpul uman, apa este distribuită în 2

compartimente: lichidul intracelular (LIC)-
40% și lichidul extracelular(LEC)- 20%.
Toate aceste procente sunt din cantitatea
totală de apă din organism, 60% din
greutate.
 LICHIDUL INTRACELULAR (LIC)
• Reprezintă un compartiment virtual. Rezultă din însumarea numărului
enorm de mici colecții lichidiene intracelulare.
• LIC este o soluție de ioni de K, anioni organici, proteine.
• În fiecare celulă există o asociere particulară heterogenă de constituienți,
dar concentrația acestor substanțe este similară în toate celulele.
• Apa intracelulară se gasește sub două forme: apa liberă și apă legată.
•
LICHIDUL EXTRACELULAR (LEC)
LEC include 2 mari compartimente:
lichidul intravascular(LIV)=5% și
lichidul interstițial(LI)=14%. Diferența
de 1% este reprezentată de apa
transcelulară.
 LEC
• Plasma este componenta fără celule a sângelui; între plasma și lichidul
interstițial există un schimb permanent de substanțe, desfășurat prin
porii membranei capilare. Acesti pori sunt foarte permeabili pentru toți
solvații din lichidul extracelular cu excepția proteinelor.
• Apa transcelulară cuprinde un grup de lichide cu compoziții diferite,
produse de secreția anumitor membrane: LCR, perilimfa și endolimfa,
lichidul sinovial, secrețiile tractului gastrointestina, lichidele oculare,
lichidul pleural, pericardic și peritoneal.
 LEC
• În stări patologice, expasiunea acestor lichide conduce la apariția unui
nou compartiment= compartimentul transcelular (în ascită, pericardită
lichidiană, pleurezie etc.)
LEC
• Lichidul interstițial
reprezintă apa din
interstițiu (spațiul dintre
celule plus cel dintre
celule și capilarele
sanguine).
• Schimburile dinamice
dintre apa intravasculară
și cea intracelulară au loc
numai prin lichidul
interstițial.
 SÂNGELE
• Sângele conține atât lichid extracelular (lichidul plasmatic) cât
și lichid intracelular (lichidul din eritrocit). Sângele este
considerat a fi un compartiment lichidian separat, deoarece
este bine delimitat (conținut în sistemul circulator).
CONCENTRAȚIILE
ELECTROLIȚILOR
• Fiecare compartiment lichidian are un
tipar distinct al electroliților.
• LEC conține cantități crescute de ioni
de sodiu si de clor, cantități
moderate de ioni de bicarbonat și
cantități reduse de ioni de potasiu,
calciu, magneziu, fosfat și de ioni ai
acizilor organici.
• Permeabilitatea selectivă a membranei
și ATP-azele Na+/K+ mențtin
această distribuție uniformă.
•
 CONCENTRAȚIILE
ELECTROLIȚILOR
• Lichidul intracelular conține cantități mici de ioni de sodiu și de clor și nu
conține ioni de calciu. În schimb, conține cantități crescute de ioni de
potasiu și de ioni de fosfat, la care se adaugă cantități moderate de ioni
de magneziu și de ioni sulfat (în cantități scazute lichidul extracelular).
Celulele conțin o cantitate mare de proteine (aproape de 4x mai mare
decât cea din plasma).
 ROLURILE ELECTRILIȚILOR
1. Controlul schimburilor de apă între compartimentele corpului.
2. Menținerea echilibrului acido-bazic necesar activității celulare normale.
3. Controlul secreției anumitor hotmoni și neutrotransmițători
4. Controlul proprietăților fundamentale celulare (excitabilitate,
automatism etc.)
5. Cofactori necesari activității optime enzimelor
DETERMINAREA VOLUMULUI
COMPARTIMENTELOR
• Volumul unui compartiment lichidian al organismului
poate fi măsurat prin introducerea unei substanțe
indicatoare în compartimentul respectiv, urmată de
dispersia omogenă a acestei substanțe în întregul
volum lichidian, după care se analizează gradul de
diluție.
• Aceasta metodă poate fi folosită pentru a măsura
volumul oricarui compartiment lichidian al
organismului.
 METODA DILUȚIEI
Substanțele marker trebuie să îndeplinească o serie de condiții:
• Să fie inofensivă
• Să difuzeze uniform și numai in compartimentul determinat
• Să nu fie metabolizată sau excretată rapid
• Să fie ieftină
• Să nu se fixeze pe celulă
 METODA DILUȚIEI
Exemple de substanțe marker:
• Pentru apa totală: apă radiocativă sau grea
• LEC: Na+ sau Cl- radiocativ
zaharoză
ion tiocianat
• LIC: se masoară prin diferență
• Volum plasmatic: proteine plasmatice radioactive, albastru Evans
• Volum eritrocitar: crom radioactiv
 MECANISME DE SCHIMB

1. Filtrarea este un mecanism pasiv, produs de

existența unui gradient de presiune de o parte
și de alta a peretelui capilar.
Starling , în 1896, a descris forțele care reglează
schimbul de fluide:
• pHc= forță profiltrantă, cu valoare variabilă
( 30mmHg arterial, 10 mmHg venos, 60mmHg în
capilarele glomerulare renale, 15 mmHg în
capilarele pulmonare)
• Πc= presiune capilară osmotică, antifiltrantă,
28mmHg
• pHi= presiune interstițială hidrostatică, antifiltrantă,
-3mmHg( fiziologic este profiltrantă)
• Πi= presiune osmotică tisulară, 8mmHg, profiltrantă
PNF= (pHc+ Πi) – (pHi+ Πc)
 MECANISME DE SCHIMB
2. Difuziunea- mecanism pasiv ca urmare a mișcării browniene și conduce
la egalizarea concentrațiilor sau a potențialelor electrochimice
3. Osmoza- mecanism pasiv de transfer al apei între două medii separate
de o membrană semipermeabilă
 BILBIOGRAFIE
1. Note de curs fiziologie, Ediția a II-a, autor: Ioana Anca Bădărău
2. https://www.slideshare.net/alexandrualic/edemulpulmonaracut
3. http://www.scritub.com/medicina/COMPARTIMENTELE-LICHIDIENE-ALE1
351511917.php
4. http://www.creeaza.com/referate/biologie/Compartimente-lichidiene259
.php
5.
Mulțumesc pentru atenție!