Turism, sport și agrement

CAPITOLUL 6
Turism, sport și agrement

Având în vedere că potențialul turistic al unei regiuni este determinat de o diversitate de factori (care
se regăsesc în diferite sectoare), acest capitol este structurat astfel: starea actuală a punctelor
curente (existente și potențiale) de atracție pentru activitatea turistică, baza materială a turismului în
județ, potențialul turistic (statisticile privind fluxul de turiști în județ) și aspecte privind turismul în natură.
Există însă și alți factori care influențează atât potențialul cât și performanța actuală a turismului –
resursele naturale (floră, faună, resurse minerale), calitatea mediului, resursele culturale și istorice,
infrastructura publică de acces, transportul public (feroviar, rutier – nu doar regional, ci și
interregional pentru a facilita accesul în regiune), nivelul de atractivitate a zonelor (localităților) – de
exemplu gradul de curățenie, ospitalitatea oamenilor, accesul la comunicații și mijloace moderne de
plată, accesul la serviciile medicale de urgență. Aceștia sunt tratați în celelalte secțiuni ale
analizelor sectoriale.

6.1 Puncte curente (și potențiale) de atracție pentru activitatea turistică

Punctele curente principale de atracţie pentru activitatea turistică sunt centrate în jurul următoarelor
tipuri de turism: montan (parcurile naționale Rodnei și Călimani, Munții Bârgăului, Suhardului și
Țibleșului), balnear (stațiunile Sângeorz-Băi și Figa), climateric (Colibița, Valea Vinului), sportiv (Piatra Fântânele,
Valea Blaznei, Colibița, Valea Rebrei, Valea Bistriței), cultural-istoric și religios (există un bogat patrimoniu cultural
și istoric – a se vedea secțiunea aferentă acestuia), etno-cultural, turism rural, agroturism și ecoturism
(Văile Someșului Mare, Ilvei, Leșului, Cormaiei, Rebrei, Sălăuței, Ideciului, Bârgăului, Șieului, Luțului,
Ilișua).
Pe teritoriul județului există două rezervații peisagistice: Cheile Bistriței Ardelene (cu Cascada Diavolului)
și Stâncile Tătarului (Tatarcile - situată la iesirea din localitatea Bistrita Bargaului, in extremitatea nord-
vestica a Calimanilor).

Cheile Bistriței Ardelene

(sursa – http://www.inromania.info/cheile-bistritei.html).
 Turism, sport și agrement

Stâncile Tătarului
(sursa - http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-stancile-tatarului-din-judetul-bistrita-nasaud-ob-3223.html)

Figura 6.1. Rezervații peisagistice în județ

Comparativ cu celelalte regiuni ale României, județul Bistrița-Năsăud are – prin toate aceste puncte – un
grad de atractivitate mediu spre ridicat, în special din punct de vedere peisagistic.

6.2 Baza materială a turismului în județul Bistrița-Năsăud

Pentru anul 2011 au fost raportate 38 de unități de cazare (în creștere de la 25 în anul 2009), iar în 2012
au fost raportate (conform Ministerului Dezvoltării Regionale - http://www.mdrt.ro/turism/unitati-
clasificate) 54 de unități clasificate (oferind 2934 de locuri), în timp ce la nivel național numărul
unităților este de 7737. În județele învecinate situația este în felul următor: în Cluj sunt raportate
aproximativ 260 de unități, în Suceava 402 unități, în Maramureș 227 unități, în Mureș 262 unități
(oferind 9025 locuri).
O analiză sumară a acestor cifre indică un deficit major de unități de cazare (și implicit de locuri oferite).
De exemplu județul Mureș, care din punct de vedere peisagistic este mai puțin atractiv decât
Bistrița-Năsăud, avea o capacitate de cazare de peste 3 ori mai mare la nivelul anului 2012.

Tabelul 6.1. Baza materială a județului Bistrița-Năsăud

2009 2010 2011
Baza materială a turismului Unităţi de cazare 25 27 38
în judeţ Locuri 2689 2626 2752
Hoteluri 11 13 15
Locuri 2135 2068 2032
 Turism, sport și agrement

2009 2010 2011

Vile 1 - 3
Locuri 14 - 27
Pensiuni 5 6 12
Locuri 102 120 265
Cabane, campinguri, sate de vacanta 4 4 6

Locuri 118 118 218

Tabere de elevi şi preşcolari 4 4 2
Cabane silvice 6 6 6
Locuri ~100 ~100 ~100

6.3 Potențialul turistic

Gradul de ocupare a unităţilor de cazare turistică a fost, la nivelul anului 2011, de doar 19%, în scădere
de la 25,4% în anul 2009. Conform (http://academiacomerciala.ro/concurs
/2012/102/106/publicatii/Cazari%20in%20Romania%20-%20date%20statistice.pdf), în anul 2011
indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în România a fost de 27,3% (din care înnoptări ale
turiștilor români au fost de 82,6%). Înnoptările turiștilor români în Bistrița- Năsăud a reprezentat
88,7% din total pentru anul 2011.
În județul Bistrița-Năsăud este raportată o singură rețea de turism (Rețeaua de Turism din Regiunea
Nord-Vest, înființată în anul 2009 și acoperind mai multe județe), din care – din Bistrița-Năsăud - fac
parte 5 firme.
Pe baza valorilor de mai sus se poate concluziona că gradul de ocupare a unităților de cazare din județul
Bistrița-Năsăud este mult sub media pe țară, și – mai mult – turiștii străini atrași sunt semnificativ mai
puțini decât media pe țară, deși există numeroase repere istorice și culturale care ar fi trebuit să
influențeze acest indicator.

Tabelul 6.2. Potențialul turistic al județului Bistrița-Năsăud

2001 2009 2010 2011

Gradul de ocupare a unităţilor de cazare turistică 45 25,4 19,2 19,0

Numărul turiştilor cazaţi în unităţi turistice – total 70906 51972 52934 57774

Numărul turiştilor din ţară cazaţi - total 60270 42827 42727 47194

Înnoptări în unităţi de cazare turistică – total 178850 137873 143928

Înnoptări în unităţi turistice pentru turişti din ţară - total

164768 121233 127680

Pe baza informațiilor existente nu a fost identificat nici un festival cultural cu impact semnificativ
în județ (catalizator pentru turism - de exemplu similar cu Electric Castle de la Bonțida, Festivalul de
Jazz Gărâna sau Peninsula Târgu-Mureș / Cluj). De asemenea, nu a fost
 Turism, sport și agrement

identificată nici o rețea eficientă / eficace de turism la nivel local (de exemplu precum cea din Sâncraiu
din județul Cluj).

6.4 Turism în natură, eco-turism

În zonele montane (parcurile naționale Rodnei și Călimani) există 22 trasee turistice marcate și
aproximativ 110 nemarcate. În cele două parcuri amintite există o cabană și 5 refugii montane
(inclusiv refugii Salvamont). Nu există nici un traseu amenajat pentru mountainbiking, dar au
fost identificate 8 trasee potențiale.
Hărțile cu punctele de acces, traseele montane, cabanele și refugiile din parcurile Rodnei și Călimani
sunt prezentate în figurile de mai jos.
 Turism, sport și agrement

Figura 6.2. (sursa – ghidurile Munții Noștri și carpati.org).

Punctele de acces pentru drumeții în cele două parcuri naționale sunt foarte greu accesibile folosind
transportul public, mai ales pentru drumețiile mai lungi pentru care punctul de pornire și cel final nu
coincid, cum ar fi traseele de creastă.
Elementele naturale de atractie, care sunt arii protejate:
 Turism, sport și agrement

La Gloduri - Vulcani noroiosi (rezervație Piatra Corbului (rezervație mixtă)

geologică) BudaculdeSus,com. Cetate,acces:DF805
Comuna Monor, acces: DJ 154 Perete stancos cu o flora fosila, fauna si flora rara
Doua aliniamente de vulcani noroiosi partial
activi

(sursa - http://www.skytrip.ro/piatra-corbului-de-la-budacu-de-
sus-din-judetul-bistrita-nasaud-ob-1798.html)

(sursa – cesavezi.ro)

Rapa cu papusi (rezervație geologica) Masivul de sare la zi (rezervație geologica)

Domnesti, com. Mariselu, acces: DJ 154 Saratel, com. Sieu Magherus, DN 15A
Afloriment cu concretiuni grazoase, sarmatiene Afloriment cu sare la zi, izvoare sarate si namol
sapropel

(sursa - http://www.turismland.ro/rezervatia-naturala-rapa-cu-
papusi/)

(sursa - http://www.mesagerul.ro/2009/08/15/masivul-de-sare-de-
la-saratel)
 Turism, sport și agrement

Zavoaiele Borcutului (rezervatie hidrogeologica) Com. Cheile Bistritei Ardelene (rezervatie

Romuli, DN 17C, DF 226 si 229 peisagistica)
Con de travertin cu izvoare de ape minerale Com. Bistrita Bargaului, acces: DJ 173A
Valea Bistritei cu forme de relief deosebit (martori
de eroziune la zi)

(sursa - http://www.inromania.info/cheile-bistritei.html)

(sursa - http://www.infopensiuni.ro/cazare-sangeorz- bai/obiective-

turistice-sangeorz-bai/zavoaiele-borcutului_8024)

Stancile Tatarului (rezervatie peisagistica) Com. Lacul Zagra (rezervatie hidrologica) Com.
Bistrita Bargaului, DJ 173A, DF 139 Paraul Zagra, DF 749
Fatarca si piroclastite erodate Fauna si flora specifica, forme de relief

(sursa - http://www.skytrip.ro/lacul-zagra-sau-taul-lui-alac-din- judetul-

(sursa - http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-stancile- tatarului- bistrita-nasaud-ob-1777.html)
din-judetul-bistrita-nasaud-ob-3223.html)

TaulZanelor(rezervatie hidrologica) Valea Repedea (rezervatie mixta)

Com. Bistrita Bargaului, DF 729 Com. Bistrita Bargaului, DJ 173A, DF 732
Fauna si flora specifica, forme de relief Fauna si flora specifica, forme de relief (martori de
eroziune la zi)

(sursa - http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/7-rezervatii- (sursa - http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-valea-repedea- din-

naturale/513-tăul-zânelor) judetul-bistrita-nasaud-ob-3222.html)
 Turism, sport și agrement

Rapa Mare (rezervatie paleontologica) Pestera Izvorul Tausoare-Zalion (rezervatie

Budacul de Sus, com. Cetate, acces: la cca. 5 km geologica)
amonte de Budac pe DF 893 Gersa, com. Rebrisoara, acces: DF 303
Fauna si flora deosebite, piroclastite erodate Punct fosilifer

(sursa - http://bistrita.crrt.ro/rezervatia-tausoare-zalion/)
(sursa - http://www.cesavezi.ro/obiective-turistice/7-rezervatii-
naturale/299-rapa-neagra-budacul-de-sus)

Rapa Verde (rezervatie paleontologica) Izvoarele Mihaiesei (rezervatie mixta) Anies,

Budacul de Sus, com. Cetate, acces: DF 803 com. Maieru, acces: DF 416-417 Punct
Gradina cu arbori deosebiti si arbori seculari fosilifer

Comarnic (rezervatie paleontologica) Pestera de pe Valea Cobaselului (rezervatie

Cusma, com. Livezile , acces: DF 808 speologica)
Punct fosilifer Com. Sant, acces: DN 17D com. Sant, DF 303
Complex carstic

(sursa - http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-comarnic-din- judetul-

bistrita-nasaud-ob-1870.html)

(sursa - http://www.2rism.ro/obiective-turistice/pestera-cobasel)

Figura 6.3. Arii protejate

Promovarea potențialului turistic natural este raportată a fi o acțiune sistematică, atât la nivelul
administrațiilor parcurilor naturale cât și la nivelul primăriilor comunale. Mijloacele de promovare includ
site-uri web, hărți, broșuri, calendare etc.
 Turism, sport și agrement

6.5 Factori care influențează negativ turismul în natură

Dintre factorii cu impact negativ semnificativ asupra turismului în natură putem aminti deșeurile
aruncate în ariile naturale, poluarea cursurilor de apă (în special datorită gaterelor), balastierele,
microhidrocentralele (care distrug ecosistemul în special la amplasarea pe albiile superioare), oieritul,
activitățile de off-road (distrugerea solului, în special în zona înaltă), braconajul și – cel mai
important – defrișările.
Conform rapoartelor periodice privind starea mediului (http://apmbn.anpm.ro/upload/
94743_Raport%20mediu%20APM%20BN_FEBR%20%202013.pdf respectiv http://apmbn.
anpm.ro/upload/44797APM%20BN%20Raport%20mediul%202010.pdf), – până în prezent – nu au fost
semnalate incidente majore care să degradeze zonele naturale de interes menționate anterior.
Conform observațiilor care pot fi făcute de orice drumeț, zonele naturale de interes sunt afectate,
aproximativ în aceeași măsură precum și celelalte zone din România, de neglijența și de educația precară
atât a celor care le vizitează cât și a băștinașilor (gunoaie pe marginea drumurilor și în albiile râurilor, poteci
și albii de pâraie degradate de offroad, soluri degradate de păstorit excesiv, arbori scrijeliți, vetre de foc în
zonele verzi din proximitatea drumurilor etc).
Conform raportului privind starea mediului pe anul 2010 (http://apmbn.anpm.ro
/upload/44797_APM%20BN%20Raport%20mediul%202010.pdf), suprafaţa fondului forestier al judeţului
Bistriţa-Năsăud a evoluat astfel că la sfârşitul anului 2010 era cu 923 hectare mai mare decât la sfârşitul
anului 2007, mai precis acoperind 192146 hectare. Cu toate acestea, sunt vizibile numeroase zone
unde pădurea a fost afectată major de defrișări ilegale. O căutare simplă pe Internet folosind
cuvintele cheie „bistrița defrișări” sau „bistrița tăieri ilegale pădure” identifică numeroase cazuri de
defrișări semnalate de presă (de exemplu Marea defrisare in Valea Bargaului documentată de
presa centrală).

Notă privind potențialul turistic al județului Bistrița-Năsăud

În concluzie, deși există în județul Bistrița-Năsăud puncte de atracție numeroase și variate, capacitatea
de cazare este mult mai mică în raport cu media pe țară, gradul de ocupare al acesteia este foarte mic,
nu există factori catalizatori semnificativi, iar infrastructura de acces și transportul public (atât de scurt
cât și de lung parcurs) sunt deficitare.
Pe lângă aceste aspecte, o serie de elemente cu potențial turistic ridicat nu sunt exploatate deloc sau
sunt exploatate necorespunzător (de exemplu cabana de vânătoare a lui Nicolae Ceaușescu de la
Dealul Negru, în prezent în stare de degradare, care ar putea deveni în sine un important obiectiv
turistic).

6.6 Sport și infrastructura sportivă

În anul 2012 în județul Bistrița-Năsăud activau 3663 sportivi de performanță, în creștere față de anii
precedenți (2874 în anul 2009). Numărul de asociații ale pescarilor și vânătorilor sportivi era de 33 în
anul 2012, în timp ce în anul 2001 erau înregistrate doar 2 astfel de asociații. Numărul de asociații
sportive a crescut de asemenea, de la 39 în anul 2001, la 129 în anul 2012.
 Turism, sport și agrement

Tabelul 6.3. Statistici privind sportivii și asociațiile sportive ale județului Bistrița-Năsăud
2001 2009 2010 2011 2012
Număr de sportivi de performanţă pe categorii 2996 2874 2974 3096 3663
înregistraţi în judeţ
Asociaţii ale pescarilor şi vânătorilor sportivi 2 18 27 28 33
Număr asociaţii sportive 39 37 89 126 129

În ceea ce privește infrastructura sportivă a județului, cu toate că în ultimii ani se poate observa o
îmbogățire a bazei materiale, aceasta este semnificativ mai mică decât în anul 2001. În anul 2012 erau
în evidență doar 50 de terenuri de sport, în timp ce în anul 2001 erau 104 terenuri. Sălile de sport au fost
25 în anul 2012 (în creștere față de de 2009 când erau doar 17, dar în scădere față de 2001 când
erau 28).

Tabelul 6.4. Date privind sportul

2001 2009 2010 2011 2012
Terenuri de sport Total 104 42 44 47 50
Urban 32 11 12 14 15
Rural 82 31 32 33 35
Bazine de înot 4 2 3 5 6
Săli de sport Total 28 17 19 22 25
Urban 23 14 15 17 18
Rural 5 3 4 5 7
Complexe 7 2 3 3 3
sportive
Stadioane Urban 5 6 6 6 6
Bistriţa 3 4 4 4 4
Beclean 1 1 1 1 1
Năsăud 1 1 1 1 1

Evenimentele sportive care pot fi menționate sunt Colibița Bike Fest

(http://colibitabikefestival.blogspot.ro/), Cupa Casa Ema la înot, Festivalul schiului fond şi biatlonului
de la Piatra Fântânele, Cupa Bistrita tenis de masa si gimnastica, Cupa Bistrita tenis de masa
international.

6.7 Infrastructura de petrecere a timpului liber

În anul 2012 în județul Bistrița-Năsăud erau 183 de cămine culturale, în creștere față de 2001 când erau
doar 53 de astfel de unități. În întreg județul există un singur cinematograf, Dacia, în care însă nu s-a
mai proiectat nici un film în ultimii ani. În județ nu există parcuri de distracții, grădini botanice sau
zoologice.
Conform informațiilor disponibile, posibilitatea de petrecere a timpului liber, folosind
infrastructura existentă, este redusă.
 Turism, sport și agrement

6.8. Anexă
Trasee turistice omologate în parcul național munții Rodnei
Turism, sport și agrement
 Turism, sport și agrement

TOTAL lungime trasee – 405 km. Cabane, refugii: refugiul Salvamont ”Ancuța” din șaua Curățel și refugiul de supraviețuire de
sub Vf. Ineu

Trasee turistice omologate în parcul național munții Căliman

 Turism, sport și agrement

TOTAL lungime trasee – 120 km. Cabane, refugii: punctul Salvamont ”Bistricior”, refugiul de supraviețuire din căldarea
Bistriciorului

Trasee turistice omologate în munții Bârgăului

 Turism, sport și agrement

TOTAL lungime trasee – 116 km. Cabane, refugii: punctul Salvamont ”Piatra Fântânele”