Sunteți pe pagina 1din 9

Titlu proiect: “Experința muncii în străinătate și etica muncii”

Introducere:

Prezentul proiect are drept scop analiza legăturii dintre experiența muncii în străinătate
cu modul în care lucrează românii și etica în muncă a acestora.

Modalitatea de lucru constă în intervievarea subiecților şi transcrierea răspunsurilor. Nu


sunteţi limitat doar la întrebările listate, putând prezenta orice alte aspecte care
consideraţi că sunt relevante. Durata interviului este de cel puțin 30 de minute.

Înregistrarea și transcrierea interviului se trimite pe adresa:


mru.fseap@gmail.com cu precizarea la ”subject” a numelui studentului/masterandului și
a specializării. Vă rugăm să comentaţi răspunsurile la interviu, dar și la chestionar, la
final, într-un eseu (de cel puțin o pagină).

GHID DE INTERVIU

Metoda utilizată:
 Metoda istoriei orale (ascultarea relatării, fără întreruperea discursului
respondentului, cu încurajarea expunerii libere, gen poveste, pe marginea
întrebărilor cuprinse de ghid).

Recomandări:
 Utilizaţi întrebările doar pentru stimularea conversaţiei, nu chestionaţi persoana
intervievată; lăsați-o să vorbească liber;
 Persoanele intervievate trebuie să fi lucrat cel puţin 5 luni în străinătate;
 Ascultaţi cu răbdare şi consemnaţi tot ce spune intervievatul, chiar dacă vi se
pare că acesta divaghează; Este important să nu interveniți în discurs, ci doar
când finalizează tot ce avea de spus adresați o nouă întrebare;
 Modul corect de realizare presupune utilizarea reportofonului şi transcrierea
discuţiei sau înregistrarea conversației pe skype, dacă persoana intervievată se
află în străinătate;
 Informați intervievații și înregistrați și răspunsurile de la început, referitoare la
acordarea consimțământului. Dacă înregistrarea audio nu este permisă, interviul
nu se mai consemnează și se identifică un alt respondent.

1
INTERVIU

Bună ziua, vă mulțumim pentru timpul acordat în realizarea interviului ”Experiența


muncii în străinătate și etica muncii ! ”

Va rugăm
răspundeți !
1. Puteți confirma că ați înțeles informațiile destinate participanților
despre acest proiect? Vă informăm că aveți ocazia să puneți Da
întrebări

2. Înțelegeți că participarea dvs. este voluntară și că sunteți liber


să vă retrageți în orice moment, fără a da explicații
Da

3.Sunteți de acord să participați în proiectul mai sus menționat


Da
4.Sunt de acord ca interviul să fie înregistrat audio, înțelegând că nu
va fi făcut public ci servește doar centralizării informațiilor. Da
Va rugăm bifați

DA NU

5.Sunteți de acord ca echipa de proiect să folosească citate x


anonimizate pentru publicații științifice?

Informaţii generale:

Nume şi prenume studentului/masterandului:

==================

Numele şi prenumele persoanei intervievate (dacă vor fi citări, se vor folosi nume fictive):

=====================

Q1.1. Ce vârstă aveți?


 18-25 ani
 26-35 ani
 36-45 ani

2
 46-55 ani
 Peste 55 ani
 46 de ani
Q1.2. Genul: M

Q1.3. Care este ultima instituție de învățământ absolvită?


o Gimnaziu
o Liceu
o Studii universitare – Facultatea de Silvicultură
o Studii postuniversitare

Q1.4. În ce țară lucrați?


Acuma lucrez în România
Q1.5. În ce țări ați mai lucrat?
Am lucrat în Italia.
Q1.6. Câți ani ați lucrat în străinătate?
Am lucrat aproximativ un an de zile.
Q1.7.Ce ați lucrat înainte de merge în străinătate?
Am lucrat la Fabrica de Covoare intr-o secție de vopsitorie.
Q1.8. În ce domeniu lucrați acum?
Lucrez la Primăria orașului Siret la Compartimentul de Proiecte Europene.
Q1.9. Care este postul pe care îl ocupați?
Inspector de specialitate.
Q1.10. În ce domeniu ați lucrat și ce activități a trebuit să faceți? Ce ați făcut de-a lungul
timpului?
Am lucrat înainte de revoluție la fabrica de covoare, vopsitor-filator. Am lucrat, de fapt, la
mașina de uscat lână.
Q1.11. Cum vă desfășurați activitatea în cadrul firmei?
 Cu forme legale – evident, am fost angajat cu forme
legale.
 Fără forme legale

3
Q1.12. Puteți povesti câte ceva din experiența dumneavoastră la locul de muncă în
străinătate?
Da, ce pot să vă spun....este felul în care privesc italienii muncitorul, acolo intr-adevăr se
lucrează, nu ne-apărat opt ore, se lucrează atât cât este necesar, uneori se lucrau 12
ore, 14 ore depinde de volumul de muncă care era în ziua respectivă. Evident erau
plătite orele suplimentare. Față de stilul de muncă din România acolo se munceau acele
ore la maximum, erai urmărit din toate părțile si erai și motivat să muncești. Era pauză
de 20 de minute, 15-20 de minute care era fix 15-20 de minute după care trebuia să fii în
hală la lucru pentru că erai cronometrat de toată lumea.
Q1.13. Ce vi se pare diferit la modul cum se muncește în străinătate și cum se muncește
în România?
În principiu, în România nu se prea muncește, cât este cineva cu privirea pe tine toti
muncesc. În schimb, în Italia erai motivat pentru munca ta, erai plătit și făceai cu oarece
drag munca pe care o desfășurai. În Romania muncitorii se fac că muncesc, patronii se
fac că plătesc, se ține foarte mult, cont de diplome, în Italia nu te intreabă nimeni. Cel
puțin eu, nu am fost întrebat ce nivel de studii am cu toate că am lucrat intr-un post
destul de competent, intr-un post în care era necesar să cunoști anumite aspecte să ai
orice studii. În România nu ai nicio șsansă să crești intelectual decât dacă ai pile sau
cunoști pe cineva sau ești extra bun și să nu găsească patronul pe alcineva. Nu poți să
ajungi la funcții de conducere dacă nu ai un spate. În Italia erai respectat dacă munceai,
dacă munceai bine, dacă știai să faci și alceva în afară de ceea ce ț-i se dădea să faci,
te puneau la probe, dădeai probă de lucru la angajare, nu prezentai o diplomă. Dădeai
proba de lucru, îi plăcea de tine, ok, erai angajat și atât.
Q1.14. Ce puteți spune despre modul în care muncesc românii și modul în care
muncesc străinii?
Dacă ne raportăm la România, nu prea ne omorâm cu munca, în schimb afară fiind
motivați salarial foarte bine românii sunt unii dintre cei mai buni muncitori. Singura
diferență la felul cum muncesc românii din țară față de cei din straăinătate este
motivarea salarială. Italienii au un cult al muncii, probabil și educația plus că marea
majoritate a firmelor din Italia sunt firme de familie care au tradiție în spate și copiii
urmează părinților la conducerea firmei și duc mai departe tradiția familiei.
Q1.15. Se întâmplă ca românii să ia cu ei obiceiuri românești la locul de muncă în
străinătate?

4
Evident, dacă treci pe o stradă și simți miros de ciorbă, cartofi sau alte mâncăruri e clar
că acolo sunt ori Români, ori Moldoveni sau Ucraineni. Românii în general își duc
tradițiile cu ei. Noi suntem obișnuiți să ne preparăm singuri mâncarea în schimb Italienii
sunt ceva mai comozi. Românii se întâlnesc la o bere, stau de vorbă, socializează,
Italienii nu pierd timpul, se întâlnesc la final de săptămână, mai mult în familie nu prea
leagă prietenii.
Q1.16. A fost influențat modul în care munciți, de experiența din străinătate? În ce sens?
Da. Am învățat că dacă muncesc bine și evoluez învățând voi fi apreciat și voi câștiga
mai bine.
Q1.17. Ce obiceiuri bune de muncă ați dobândit muncind în străinătate?
În primul rând conștiința muncii, a muncii bine plătite. Mi-am dat seama că dacă ești bine
plătit, ai cumva și simțul răspunderii, faci bine fără să te gândești să ocolești o muncă
grea și știi că la final toată lumea e mulțumită de tine inclusiv pe plan personal. Se
respectă programul, înțelegi că ești important pentru bunul mers al fabricii și trebuie să fii
present intocmai și la timp să îți faci munca pentru care ești angajat. Ca o concluzie, am
învățat ce înseamnă conștiința muncii.
Q1.18. Ce calități au românii la muncă și nu le au străinii?
Romțnii sunt în stare să facă și munci mai murdare și munci super calificate. Cu mai
puțini bani ca Italienii dar cu mai mulți bani decât în țară, de 8 ori mai mult decât în
România. Suntem foarte calificați dar și prindem repede munci care nu le știm. Românii
sunt buni muncitori dacă sunt motivati bine.
Q1.19. Ce calități au străinii și nu le au românii la locul de muncă?
Organizarea. Italienii sunt organizași, cunosc sistemul capitalist de muncă pentru că
lucrează în el de mulți ani. Șefii știu să vorbească cu muncitorii, știu sa-i motiveze,
apreciază munca bine facută, apreciază un om de calitate. Italienii sunt mult mai educați
față de noi, nu am auzit un Italian înjutând muncitorul, exlică foarte calm, ț-I se acordă
șsanse să repair dacă ai greșit, te învață să îți faci treaba bine.
Q1.20. Care este atitudinea șefilor la locul de muncă fața de imigranți?
Am fost tratat de cele mai multe ori mai bine decât colegii mei de muncă Italieni. Faci
treaba bine, ești respectuos, ești respectat și apreciat.
Q1.21. La locul actual de muncă au fost momente în care v-ați simtit discriminat că
sunteți român?
Nu. Din contra, cred că am fost avantajat de cele mai multe ori. Dacă îți faci treaba bine,
ești recompensat, ești privit ca un om de calitate indiferent din ce țară ești. Am primit

5
premii, aveam permisiunea să iau produsele fabricate de noi, mă întrebau dacă am
probleme, unde locuiesc, dacă am nevoie de ceva. Nu m-am simțit discrimat, din contra.
Q1.22. Ce lucruri se reproșează în general muncitorilor români?
Foarte simplu. Nu muncești, nu ai simțul răspunderii, ești eliminat imediat.Nu ești bun în
ceea ce faci sau nu te poți adapta, ești eliminat. Primești reproșuri dacă nu ești serios și
ai activități importate din țară, furatul, bețiile etc.
Q1.23 Considerați ca românii muncesc mai intens și depun eforturi mai mari la locul de
muncă pentru a compensa faptul că sunt din altă țară?
Da, Românii muncesc mai bine și din acest motiv dar cred că motivul principal este
salariul primit. Este de cel puțin 8 ori mai mare ca în România. Depui eforturi mai multe
și din cauză că vi dintr-o societate în care erai învățat să te faci că muncești, eforturi de
integrare, trebuie să înveți limba, etc.
Q1.24. Puteți povesti o întâmplare în care v-ați remarcat și ați fost lăudat?
Am fost lăudat în foarte multe ocazii, fiind electronist ca formare profesională, în prima zi
am fost pus la un test de muncă. Am reparat un utilaj intr-un timp foarte scurt și au fost
extreme de impresionați. Firma care se ocupa de acele problem tehnice nu prea se
grabea cu rezolvarea lor probabil aveau motivele lor. Am fost laudat de foarte multe ori
pentru că prindeam din zbor mersul fabricii și puteam să lucrez la orice utilaj, să intervin
în timpul mersului asupra defecțiunilor, puteam face orice sarcina pe care o primeam. În
general la o linie de producție lucrurile sunt destul de simple și dacă ești atent înveți din
mers.

Partea a doua (această parte se înregistrează, dar nu trebuie transcrisă;


răspunsurile se bifează în căsuțe și se copie tabelul cu răspunsuri după
trascrierea interviului).

Nr. Întrebare 1 2 3 4 5
Dezacord Dezacord Indiferent Acord Acord
Total total
Q 2.1 Oricine poate și dorește să x
muncească intens, are șanse mari
să reușească în viață //
Q 2.2 Dacă cineva muncește din greu, are x
șanse să aibă o viață bună//
Q 2.3. Munca intensă garantează succesul x
într-o mică măsură//
Q 2.4. Majoritatea celor care nu reușesc x

6
în viață sunt pur și simplu leneși//
Q 2.5. O persoană care acceptă o sarcină x
neplăcută cu entuziasm, este o
persoană care va ajunge departe//
Q 2.6. Adesea simt că aș avea mai mult x
success dacă aș renunța la anumite
plăceri//
Q 2.7. Cei ce eșuează la locul de muncă x
de obicei nu s-au străduit
suficient//
Q 2.8. O persoană care s-a realizat de una x
singură (prin forțe proprii) are un
compartament mai etic decât o
persoană născută bogată//
Q 2.9. Viața nu ar putea fi înțeleasă cu x
adevărat dacă nu ai suferi
nicioadată//
Q2.10. Evitarea muncii grele reflectă de x
obicei slăbiciune de caracter//
Q2.11. Viața ar avea mai mult sens, dacă x
am avea mai mult timp de relaxare
Q2.12. Oamenii ar trebui să aibă mai mult x
timp liber pentru a se relaxa//
Q2.13. Societatea noastră ar avea x
probleme mai puține dacă oamenii
ar avea mai puțin timp liber //
Q2.14. Cardul de credit este un bilet x
pentru cheltuieli nechibzuite //
Q2.15. Banii câștigați ușor (de exemplu x
prin pariuri sau speculații) sunt
adesea cheltuiți neînțelept//
Q2.16. Majoritatea oamenilor pierd prea x
mult timp în distracții ce nu aduc
nici un folos//
Q2.17. Cursurile cele mai grele de la x
școală, se dovedesc a fi și cele care
aduc cele mai multe beneficii

Q2.18. Nu sunt în largul meu când am x


doar puțin de lucru

Q2.19. Există puține satisfacții care pot x


egala realizarea pe care o ai când
îți faci treaba la job //

7
E. Intervenţii personale. Eseu de cel puțin 1 pagină cu explicarea modului în care
etica individuală a muncii influențează munca în echipă și rezultatelor organizației.

Se recomandă consultarea unor surse bibliografice relevante (Monica Heinz, Lucian


Boia şi articole din bazele de date la care USV este înscrisă. Accesul se face de pe site-
ul bibliotecii. Modalitatea de citare este Harvard Citation Style).

8
9