Universitatea de Medicină și Farmacie- “Gr. T.

Popa”-Iaşi
Facultatea de Bioinginerie Medicală
Master: Biotehnologii Medicale și Biomateriale Avansate

Studiul diabetului în functie de vârstă, CPT și glicemie

Filimon Ana Mihaela

 Studiul diabetului în functie de vârstă, CPT și glicemie

Diabetul zaharat a devenit o problemă de importanță majoră pentru individ, medicină și

societate. Aceasta pentru că este o boală tot mai frecventă, de lungă durată și devastatoare, dacă
nu este bine gestionată. Prin urmare, impactul său este multiplu: epidemiologic, biologic, socio-
familial, economic, etc.
Diabetul zaharat defineşte o tulburare metabolică care poate avea etiopatogenie
multiplă, caracterizată prin modificări ale metabolismului glucidic, lipidic şi proteic, rezultate din
deficienţa în insulinosecreţie, insulinorezistenţă sau ambele şi care are ca element de definire
până în prezent valoarea glicemiei.
Întreaga lume se confruntă cu o pandemie de diabet zaharat tip 2, datorată
occidentalizării modului de viaţă, îmbătrânirii populaţiei, urbanizării, care au drept consecinţe
modificări ale alimentaţiei, adoptarea unui stil de viaţă sedentar şi dezvoltarea obezităţii.
Prevalenţa diabetului zaharat diferă semnificativ în funcţie de populaţia studiată, vârstă, sex,
statutul socio-economic şi stilul de viaţă. Predicţiile pentru anul 2025 sunt îngrijorătoare şi
conform aprecierilor Asociaţiei Americane de Diabet, prevalenţa diabetului zaharat va atinge
9%. Un element important, care a dus în ultimii ani la creşterea incidenţei bolii, a fost
reprezentat de urmărirea mai atentă a populaţiei şi de îmbunătăţirea metodelor de diagnostic.
Cu toate acestea, există cel puţin 30% din cazuri cu diabet zaharat tip 2 nediagnosticat.
Monitorizarea continuă a nivelului glucozei reprezintă un mijloc deosebit de eficient de
evaluare a controlului glicemic la persoanele cu diabet zaharat tip 1. Dată fiind acuratețea cu care
înregistrează cele mai fine oscilații cotidiene ale glicemiilor, monitorizarea continuă poate fi
utilizată la persoanele cu diabet zaharat tip1 care pot beneficia de ea pe un termen mai lung, ea
putând deveni și un mijloc util de educare și ajutare a acestora să-și cunoască mai bine boala, să
intervină mai prompt și mai eficient în luarea unor măsuri de redresare a stărilor de hiper, dar
mai ales a celor de hipoglicemie.
Reducerea acestor grave consecinţe ale diabetului zaharat este posibilă prin: depistarea
precoce activă a persoanelor cu diabet zaharat în grupurile populaţionale cu risc, tratarea
pacienţilor odată diagnosticaţi conform protocoalelor terapeutice bazate pe evidenţe
internaţionale, prevenirea instalării complicaţiilor cronice şi a agravării lor prin screening-ul
sistematic al complicaţiilor şi tratamente specifice în cazul agravării complicaţiilor cronice, în
colaborare cu specialiştii cardiologi, nefrologi, neurologi, oftalmologi. Îngrijirea pacienţilor
diabetici impune de asemenea asistenţă psihologică, ameliorarea inserţiei familiale, sociale,
profesionale. Îngrijirea pacienţilor diabetici trebuie să fie efectuată de o echipă multidisciplinară
în care coordonarea acesteia revine specialistului diabetolog dar în care un rol important îl are
pacientul diabetic care trebuie să participe activ la toate deciziile legate de îngrijirea sa şi a
subgrupului populaţional pe care îl reprezintă. Costul diabetului, direct şi indirect este extrem de
ridicat, atingând până la 10% din bugetele de sănătate ale multor ţări . Costul diabetului creşte de
3 - 5 ori dacă apar complicaţiile cronice micro şi/sau macroangiopatice. Concluzia este că
prevenirea complicaţiilor cronice ale diabetului zaharat ameliorează impactul clinico-terapeutic
şi psiho-social şi reduce costul bolii.
Baza de date conţine:

 8 coloane în care sunt introduse valori pentru :vârstă,glucoză,glicozuria,capacitatea

pulmonară totală (CPT) ,Sex,fumator/nefumător,tipul de diabet,începerea tratamentului
în cazul în care pacientul prezintă diabet,lot de studiu/lot martor (S/M).
 60 de rânduri,reprezentate de 60 de pacienţi introduşi în studiu.

Primul grup populaţional (lotul 1) a fost reprezentat de 30 de subiecti consideraţi

sănătoşi, fără diabet.
Al doilea grup populaţional (lotul 2) a fost reprezentat de 30 de subiecţi ce prezintă
diabet iar în unele cazuri însoţit de deficientă pulmonară.
Se urmăreşte influenţa vârstei în declanşarea diabetului şi totodată influenţa fumatului
asupra valorilor Cpt a pacienţilor cu diabet.

fumator/ începere
vârsta glucoza glicozuria CPT Sex nefumator Tip tratament externare S/M
12 92 25 6 F NEFUMATOR 0 - - M
64 97 26 4 B FUMATOR 0 - - M
76 70 10 5 B FUMATOR 0 - - M
23 89 27 3 F FUMATOR 0 - - M
23 77 24 5 B FUMATOR 0 - - M
56 88 26 3 F FUMATOR 0 - - M
59 101 13 5 B FUMATOR 0 - - M
38 103 25 5 B FUMATOR 0 - - M
51 87 21 4 B FUMATOR 0 - - M
23 63 13 5 B FUMATOR 0 - - M
23 107 11 3 F FUMATOR 0 - - M
1 73 11 5 F FUMATOR 0 - - M
23 93 24 6 F NEFUMATOR 0 - - M
86 66 22 3 F FUMATOR 0 - - M
42 68 24 6 B NEFUMATOR 0 - - M
53 101 21 4 B FUMATOR 0 - - M
30 94 13 4 F FUMATOR 0 - - M
12 93 19 6 F NEFUMATOR 0 - - M
44 82 28 4 F FUMATOR 0 - - M
15 70 19 5 B FUMATOR 0 - - M
10 97 12 6 B NEFUMATOR 0 - - M
15 73 13 6 B NEFUMATOR 0 - - M
34 90 21 5 F FUMATOR 0 - - M
 5 66 22 6 F NEFUMATOR 0 - - M
42 74 21 5 F FUMATOR 0 - - M
82 104 10 3 B FUMATOR 0 - - M
85 109 23 6 B NEFUMATOR 0 - - M
15 62 24 3 B FUMATOR 0 - - M
47 79 13 3 F FUMATOR 0 - - M
34 98 17 5 F FUMATOR 0 - - M
57 159 32 6 F NEFUMATOR 2 3/28/2009 8/10/2010 S
82 128 42 3 F FUMATOR 2 7/6/2009 11/27/2016 S
67 169 38 3 B FUMATOR 1 10/14/2009 7/20/2015 S
72 172 42 6 B NEFUMATOR 2 4/19/2001 3/1/2007 S
57 158 31 6 B NEFUMATOR 2 9/1/2002 12/3/2015 S
57 125 47 5 B FUMATOR 2 10/21/2002 5/8/2007 S
23 193 45 4 B FUMATOR 2 12/6/1999 11/24/2007 S
82 168 41 3 B FUMATOR 2 12/10/2002 4/7/2012 S
59 127 43 6 F NEFUMATOR 1 10/1/2000 2/15/2006 S
3 166 39 6 F NEFUMATOR 2 4/23/2004 9/3/2008 S
83 112 36 6 F NEFUMATOR 2 5/28/2005 2/20/2013 S
44 162 35 5 F FUMATOR 2 6/28/2003 9/10/2004 S
18 124 40 4 F FUMATOR 1 1/9/2001 7/23/2005 S
42 131 37 3 B FUMATOR 2 6/28/2003 3/24/2017 S
20 197 38 4 F FUMATOR 2 2/22/2008 4/7/2011 S
27 146 48 4 B FUMATOR 2 12/18/2008 5/14/2011 S
83 192 47 3 F FUMATOR 2 5/28/2005 6/29/2017 S
78 165 33 4 B FUMATOR 2 10/1/2000 8/11/2006 S
74 164 31 5 F FUMATOR 2 1/29/2003 5/8/2007 S
79 143 47 6 B NEFUMATOR 2 9/5/2005 7/18/2014 S
64 149 32 3 F FUMATOR 2 7/2/2006 8/20/2005 S
47 165 40 5 B FUMATOR 2 10/10/2006 3/27/2007 S
61 190 40 5 B FUMATOR 2 1/18/2007 11/1/2007 S
47 162 40 5 F FUMATOR 1 3/9/2007 1/1/2016 S
9 174 35 5 F FUMATOR 2 4/28/2007 3/24/2013 S
82 151 33 5 F FUMATOR 2 8/6/2007 10/30/2016 S
79 194 35 3 F FUMATOR 2 11/14/2007 10/24/2011 S
31 135 49 3 B FUMATOR 2 2/22/2008 11/19/2007 S
87 180 38 6 F NEFUMATOR 1 4/12/2008 5/24/2014 S
35 156 31 4 B FUMATOR 2 12/18/2008 9/20/2010 S
Variabile continue:
Calculul indicatorilor statistici:

 Indicatori de localizare:mediana,media aritmetica,media geometrica,modul,valoare

central;
 Indicatori de variatie:valori cuartilice,asimetrie,boltire,amplitudine.
La cele doua loturi analizate ,pentru fiecare câmp luat au fost aplicaţi indicatori statistitici
de localizare cât şi de variaţie.

Vârsta:
Tabel 1
vârsta
Column1
Mediana 45
Media aritm 46
Mean 46.22840827
Media geom 35
Standard Error 3.356384969
Mode #N/A
Median 45.45189781
Val centrala 44 Mode #N/A
valcuartlice 86 Standard Deviation 25.99844618
max 87 Sample Variance 675.9192037
min 1 Kurtosis -1.256182479
asimetrie 0.02 Skewness 0.01639472
boltire -1.26 Range 85.8464989
Q75 86.53 Minimum 0.684674928
Q25 45.45 Maximum 86.53117383
amplitudinea 86 Sum 2773.704496
Count 60
Confidence Level(95.0%) 6.716110811
 Histogram
15
Frequency

10
5
0 Frequency

10

10 Frequency 10 Frequency
20 12 20 12
30 7 More 9
40 6 50 8
50 8 60 8
60 8 30 7
70 4 40 6
80 6 80 6
More 9 70 4
Table 2
Din cele 2 loturi vârsta minimă este de 1 an iar cea maxima de 86,deviatia standard este de 25.9
iar eroarea standard de 3.35.Restul valorilor din tabel 1 includ medii,valori cuartilice,criteria
ş.a.m.d.
În tabelul 2 este evidenţiată frecvenţa apariţiei anumitor intervale de vârstă ,ilustratia lui fiind
prezentata in figura 1,reprezentată de histogramă.
 Glucoza:
Tabel 3

glucoza Column1
Mediana
110
Media aritm
122 Mean 122.0910101
Media geom
115 Standard Error 5.354504885
Mode
#N/A Median 110.478386
Val centrala 130 Mode #N/A
valcuartlice 136 Standard Deviation 41.4758165
max 197 Sample Variance 1720.243354
min 62 Kurtosis -1.298315199
asimetrie 0.24 Skewness 0.24305434
boltire -1.30 Range 135.5136194
Q75 197.45 Minimum 61.93155272
Q25 110.48 Maximum 197.4451721
amplitudinea 136 Sum 7325.460604
Count 60
Confidence Level(95.0%) 10.71433953

Histogram
20
Frequency

15
10
5
0 Frequency

70

Figura2

70 Frequency 70 Frequency
90 17 90 17
110 13 110 13
130 5 170 12
150 5 130 5
170 12 150 5
190 3 210 5
 210 5 190 3
More 0 More 0

Tabel 4
Din cele 2 loturi valoarea minimă a glucozei este de 62unitati iar cea maxima de 197,deviatia
standard este de 41.47 iar eroarea standard de 5.35.Restul valorilor din tabel 3 includ
medii,valori cuartilice,criteria ş.a.m.d.
În tabelul 4 este evidenţiată frecvenţa apariţiei anumitor valori ale glicemiei ,ilustratia lui fiind
prezentata in figura 2,reprezentată de histogramă.
Glicozuria
Tabel 5

glicozuria
Mediana
30
Media aritm
29
Media geom
27
Mode
#N/A
Val centrala 30
valcuartlice 39
max 49
min 10
asimetrie -0.04
boltire -1.08
Q75 49.31
Q25 29.59
amplitudinea 39

Bin Frequency Bin Frequency

10 0 25 12
15 10 15 10
20 3 35 9
25 12 40 9
27 3 45 6
30 2 50 6
35 9 20 3
 40 9 27 3
45 6 30 2
50 6 10 0
More 0 More 0
Tabel 6

Histogram
15
Frequency

10
5
0 Frequency
45
10
15
20
25
27
30
35
40

50
Bin More

figura 3
Din cele 2 loturi valoarea minima a glicozuriei este de 10unitati iar cea maxima de 49.
În tabelul 6 este evidenţiată frecvenţa apariţiei anumitor valori ale glicozuriei,ilustratia fiind
prezentata in figura 3,reprezentată de histogramă.
CPT
Tabel 7

CPT

Mediana 5

Media aritm 5
Media geom 4
Mode 5
Val centrala 5
valcuartlice 3
max 6
min 3
asimetrie -0.18
boltire -1.37
Q75 6.00
Q25 5.00
amplitudinea 3
 Bin Frequency Bin Frequency
1 0 5 18
2 0 6 16
2.5 0 3 15
3 15 4 11
4 11 1 0
4.5 0 2 0
5 18 2.5 0
6 16 4.5 0
7 0 7 0
More 0 More 0
Tabel 8

Histogram
20
Frequency

15
10
5
0 Frequency
1
2

3
4

5
6
7
2.5

4.5

More

Bin
figura 4
În cazul CPT,în studiul celor 2 loturi de subiecţi minima a atins valoarea 3 iar maxima valoarea
6.Valorile prezintă o asimetrie de -0.18 si boltire de -1.37,după cum poate fi observat în tabelul
7.
Pe anumite intervale a fost studiată şi frecvenţa apariţiei anumitor valori ale CPT de la 1 la 7.

Variabile de tip categorial:

Sex:
Sex
feminin 31 51.67%
masculin 29 48.33%
 MASCULIN
FEMININ

Figura5
Fumator/Nefumator:

Fumator/Nefumator
fumator 44 73.33%
nefumator 16 26.67%

NEFUMATOR
FUMATOR

Figura6
TIP:
TIP
0 30 50.00%
1 5 8.33%
2 25 41.67%
 TIP1
TIP2
TIP 0

Figura 7

Lot de studiu
lot
de studiu 30 50.00%
martor 30 50.00%

LOT DE
STIUDIU
LOT MARTOR

Figura 8

Pentru studiu s-au prelevat două loturi ,lot de studiu(30 de subiecţi ) şi lot martor (30 de subiecţi)
reprezentat grafic în figura 8,din care 31 sunt femei(51.67%) iar 29 barbati(43.3%) cu
reprezentare grafica in figura 5.Dintre aceştia 44 sunt fumători (73.33%) iar 16 nefumatori
(26.67%) figura6.In figura 7 este reprezentat tipologia diabetului ,tip 1-5 subiecti(8.33%) ,tip 2 -
25 de subiecti(41.67) ,iar fara diabet 30 de subiecti(50%) .
 Chart Title
TIP 0
TIP2
TIP1
FUMATOR
NEFUMATOR
LOT MARTOR
LOT DE STIUDIU
FEMININ
MASCULIN
0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00%

La aplicarea TTest pentru lot 1 si lot 2 s-au obtinut valori de 0.034,nu s-au evidentiat diferente
semnificative între CPT si valoarea glicemiei,variază însă cu acesta în anumite condiţii.
S-a observat ca frecvenţa diabeticilor creşte o dată cu vârsta .
Concluzii
Complicaţiile respiratorii ocupă un loc important în rândul comorbidităților diabetului zaharat,
deşi până recent nu erau luate în considerație. Creşterea glicemiei, intoleranţa la glucoză,
scăderea sensibilităţii la insulină au efect direct sau indirect asupra funcţiei respiratorii in timp.
Riscul dezvoltării diabetului zaharat scade cu renunţarea la fumat şi menţinerea cât mai mult
timp a sevrajului tabagic. O altă observaţie ar fi aceea că ,riscul de a avea diabet zaharat creşte
considerabil o dată cu înaintarea în vârstă.
Bibliografie

1. GHID MEDICAL PENTRU ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU DIABET ZAHARAT,

2012
2. https://health.ro/inomed-imas-studiu-sociologic-despre-fenomenul-diabetului-zaharat-in-
randul-pacientilor/
3.