PROGRAM ARTISTIC DE CRĂCIUN

Distribuţia:
 Fecioara Maria
 Iosif
 Magii – 3
 Păstorii – 3
 Îngerii – 3
 Irod – Împărat
 Ostaşii – 3
 Steaua
 Povestitor – 2

Centrul decorului sacru îl constituie:

 icoana cu Naşterea Domnului
 ieslea improvizată
 lumânări
 brad de Crăciun

Povestitorul 1:
Colo sus, în vremeea ceea,
În frumoasa Galileea,
O fecioară vieţuia
Şi Maria se numea.
Nazaret era oraşul
Unde ea-şi avea sălaşul.
Într-o zi Maria sta,
Singură şi se ruga.
Dar deodată ce văzu?
Casa toată se umplu
De-o lumină orbitoare
Ca şi raza de la soare.

Îngerul Gavril:
- Nu te speria, Maria!
Eu sunt îngerul Gavril,
Cu veste la tine vin.
Tu vei naşte pe Hristos,
Pe Hristos cel luminos!
Fiul tatălui va fi
Şi Iisus se va numi.
Maria:
- Iată roaba Domnului
Fie mie după cuvântul tău!

1
 Povestitorul 2:
Al Iudeei împărat
Într-o zi porunc-a dat
Că la locul de născare
Să se-nscrie fiecare.
Iosif a mers să se-nscrie
Şi el, cu a lui soţie;
De la ei, din Galileea,
În Viflaim, în Iudeea.
Când acolo au sosit,
Mariei,ceasul i-a venit.
Ca să nască pe Iisus
Cată loc în jos şi-n sus.
Geaba cată prin cetate;
Hanuri, case...pline-s toate.

Iosif:
- Din Nazaret venim acum
Şi calea a fost grea,
Că suntem obosiţi de drum
Şi eu, şi Maria.
Că ea aşteaptă pruncul sfânt
Acuma să se nască,
Şi oamenii de pe pământ
Iisus să-i izbăvească.

Maria:
- Peste tot e-atâta lume,
Nu găsim nici un locaş.
Haide, Iosife, mai bine
La margine de oraş!

Colind: Preumblă-se Maria

Preumblă-se Maria,
În seara de Crăciun.
Cu Iosif care-o-nsoţea,
În seara de Crăciun.

Tot umblă din casă-n casă,

În seara de Crăciun.
Ca pe Fiul Sfânt să-l nască,
În seara de Crăciun.

Nicăieri nu se-aşezară,

2
 În seara de Crăciun.
Până Joi de către seară,
În seara de Crăciun.

S-aşeză-ntr-o poiecioară,
În seara de Crăciun.
Şi-a născut Maica Fecioară,
În seara de Crăciun.

Şi-a născut un Fiu frumos,

În seara de Crăciun.
Numele i-a fost Hristos,
În seara de Crăciun.

Şi-a născut un Fiu plăcut,

În seara de Crăciun.
Numele i-a fost Iisus,
În seara de Crăciun.

Povestitorul 1:
Atuncea Preacurata din Viflaim ieşea
Şi dând de-o poiată, a intrat în ea.
Şi printre dobitoace, pe fânul cel strohos,
Născut-a Preacurata pe Iisus Hristos.

Colind: Astăzi s-a născut Iisus Hristos

Astăzi s-a născut Iisus Hristos.

Fiul proorocit, fiul proorocit
Fie-n veci mărit!
Şi hai lerui Doamne, lerului, mărului. bis

Şi dac-a venit ne-a mântuit.

Lume-a minunat, lume-a minunat,
Toţi l-au lăudat!
Şi hai lerui Doamne, lerului, mărului. bis

Tatăl a păzit fiul iubit.

Să vă bucuraţi, să vă bucuraţi
Şi să-L lăudaţi!
Şi hai lerui Doamne, lerului, mărului. bis

Povestitorul 2:
Îngerii au coborât
La păstori, de i-au trezit.

3
 Şi cum stau, din slavă, iată
Că un înger se arată.
Faţa lui când o zăresc
Ei de spaimă-ncremenesc;
Iar al Domnului trimis
Din ceruri, aşa le-a zis:

Înger 1:
- Să nu vă-nspăimântaţi!
Eu sunt solie
Şi vă vestesc cu bucurie
Că vesel azi tot omul fie!

Înger 2:
- Salte fericit poporul
Că s-a născut Mântuitorul!
Jos în staul coborâţi
Şi în iesle-o să găsiţi
Prunc în scutece-nfăşat
E Iisus cel aşteptat!

Colind: Coborât-o, coborât

Coborât-o, coborât, ziurel de zi

Îngerul Domnului Sfânt.
La păstori în Viflaim
Aproape-n Ierusalim.
Păstorii l-au întrebat:
Ce veste aduci din sat?
Veste bună voi vesti
Pe voi vă voi veseli.
Pe la cântători târziu
Maica Sfântă-a născut fiu.
L-a născut pe fân uscat
Şi-i al lumii împărat.
După fiecare vers al colindului se repetă ,, Ziurel de zi’’.

Povestitorul 1:
Astea, îngerul spunând,
Îngeri alţii vin pe rând...
Mulţi...o-ntreagă oaste sfântă
Zboară prin văzduh şi cântă.

4
Colind – fragment din colindul ,,Ce-aţi văzut, păstori?’’
Cine îi cânta? Cine-l preamărea?
Îngerii din cer veniră,
Vesele cântări doiniră
Micului Iisus. bis

Toţi îngerii:
- Slavă-n ceruri celui sfânt
Vouă, pace pe pământ!

Povestitorul 2:
Iar când îngerii plecară
Cei de lângă oi strigară:

Păstorii:
- Haideţi toţi la Viflaim,
Pruncu-n iesle să-l găsim!

Păstorii se aşează în genunchi, îşi fac semnul crucii şi spun:

- În genunchi să ne-aşezăm
Lui Iisus să ne-nchinăm.
Şi drept daruri îi vom da
Nepătată, dragostea!

Păstor 1:
- Slavă ţie şi-nchinare-n cântec sfânt,
Slavă ţie-n cer şi pace pe pământ!

Păstor 2:
- Slavă ţie, prunc trimis Mântuitor!
Slavă ţie, Împăratul tuturor!

Păstor 3:
- Slavă ţie, azi tot omu-i fericit!
Slavă ţie, sfânt Mesia, mult dorit!

Păstor 1:
- Lumii, astăzi s-a născut
Domnul cel făr’ de-nceput.
S-a născut pe fân uscat,
De îngeri înconjurat.
S-a născut pe fân frumos
Şi i-au pus nume Hristos.

Păstor 2:

5
 - Prunc dumnezeiesc, frumos,
Ce pe noi din iad ne-a scos.
Şi la cer ne-a ridicat,
Iertându-ne de păcat.

Toţi păstorii:
- Pruncului ne închinăm,
Cu credinţă îi strigăm:
Naşterea ta să ne fie
Tuturor cu bucurie.

Colind: Ce-aţi văzut, păstori? prima strofă

Ce-aţi văzut, păstori,

Sculaţi până-n zori?
L-am văzut pe nou-născutu’,
Prunc Iisus din cer venitu’,
Fiu Dumnezeiesc. bis

Colind: Ce se vede-n zare?

Ce se vede-n zare?
O lumină mare.
O stea străluceşte
Falnic, ea vesteşte.
Că azi, preacurata,
Preanevinovata,
Fecioara Maria
Naşte pe Mesia.
Steaua stă deodată,
Viflaimul iată.
Peştera se vede,
Maica-ntrânsa şede.
Într-o iesle zace
Un prunc plin de pace.
El e împăratul,
Noi n-avem pe altul.

Steaua:
Pe ceruri luceşte
Şi din răsărituri
La toţi le vesteşte:
Că aici, în lume,
Sub un cer frumos,
S-a născut chiar azi
Domnul Iisus Hristos!

6
Colind: La Betleem colo jos

La Betleem colo jos

Cerul arde luminos.
Preacurata
Naşte astăzi pe Hristos.

Naşte-n ieslea boilor

Pe-mpăratul tuturor.
Preacurata
Stă şi plânge-ncetişor.

N-are scutec de-nfăşat,

Nici hăinuţe de-mbrăcat
Preacurata.
Pentru pruncul de-mpărat.

Nu mai plânge, maica mea,

Scutecele noi ţi-om da.
Preacurata
Pruncul sfânt a-L înfăşa.

Colind: În noaptea sfântă de Crăciun

În noaptea sfântă de Crăciun,

Pe drumul nins, cu lună,
Trei magi călări, cu suflet bun,
Aleargă împreună.
De unde vin? Cum se numesc?
Ce doruri îi frământă?
Spre-o iesle ei călăroresc
Şi cerurile cântă!
Şi cântă-n inimile lor,
Aprinsă, bucuria:
- Azi s-a născut Iisus Hristos!
Azi s-a născut Mesia!

Colind: Trei crai de la Răsărit - primele două strofe

Trei crai de la Răsărit

Cu steaua-au călătorit.
Şi-au mers după cum citim,
Până la Ierusalim.
Acolo dac-au ajuns,
Steaua lor li s-a ascuns.

7
 Şi-au început a umbla,
Prin oraş a întreba.

Magul Baltazar:
- Noi, de la Răsărit cu-alai,
Venim trei magi, venim trei crai.
Ierusalimu-am colindat
Şi-am întrebat în lung şi-n lat:

Magul Melchior:
- Unde-i noul Împărat
Care-acuma s-a născut?
Steaua lui noi am văzut
Şi către el ne-a petrecut.

Magul Gaspar:
- Şi-am venit din depărtare
Să-i aducem închinare
Pruncului Mântuitor
Şi Împărat al tuturor!

Magii împreună:
- Dar când aici noi am ajuns,
Steaua-n nori ni s-a ascuns!

Irod:
- Cine sunteţi? Ce gând aveţi?
Ce întrebaţi?
De-a cui poruncă ascultaţi?
Şi ce-mpărat tot căutaţi?

Magul Baltazar:
- Noi, împărate, am venit
Tocmai de la Răsărit!

Magul Melchior:
- Dar, dacă vrei să ştii... Prea bine!
Noi nu te căutăm pe tine!

Magul Gaspar:
- Noi pe Iisus îl căutăm!
Peste-mpăraţi El e-mpărat!

Magii:
- Cu slavă fie lăudat!

8
Irod:
- Aşa? Deci...mergeţi şi aflaţi,
Apoi veniţi de mă-nştiinţaţi.
Că şi eu vreau ca să mă duc
Şi-nchinare să-i aduc.

Cântec de stea: magii merg cu steaua şi cântă împreună cu copiii primele două strofe din
Steaua.
Steaua sus răsare
Ca o taină mare.
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte.

Că azi Preacurata,
Preanevinovata,
Fecioara Maria
Naşte pe Mesia.

Povestitorul 1:
Şi s-au dus craii... s-au tot dus...
Steaua-i îndruma de sus.
Iar la staul... colo... iată
Steaua se opri deodată.
Iar craii merg în faţa pruncului,
Se-nchină cuvioşi,
Se-nchină Lui.
Ei scot şi-i dau cu multă bucurie:
Aur, smirnă şi tămâie.

Magul Baltazar:
- Am sosit din Răsărit
Să ne-nchinăm negreşit,
Celui dintâi Împărat
Ce ne iartă de păcat!

Magul Melchior:
- Irod vrut-a ca să ştie:
Aur, smirnă şi tămâie,
Cui le ducem noi în dar,
Trecând peste-al lui hotar?

Magul Gaspar:
- Locul l-am ţinut ascuns
Unde s-a născut Iisus!
Ca Irod să nu-l găsească
Şi rău să-i pricinuiască.

9
Toţi:
- Mărire întru cei de sus, lui Dumnezeu pace, între oameni bunăvoire!

Povestitorul 2:
Noaptea, îngerul din vis,
Magilor, aşa le-a zis:

Îngerul 1:
- Pe Irod să-l ocoliţi!

Povestitorul 1:
Craii, când se-napoiară,
Altă cale apucară.
Îngerul, în vis,
Veni şi la Iosif
Şi-i grăi:

Înger 2:
- Scoală-te, Iosif, ia Pruncul şi pe mama Lui,
fugi în Egipt şi rămâi acolo până îţi voi spune eu,
Că Irod în gând şi-a pus
Să-l omoare pe Iisus.

Povestitorul 2:
Iar pe crai, Irod, mereu
I-aştepta-n palatul său.
Şi văzând că nu mai vin
De necaz, făcea venin.
Şi-a chemat ostaşi pe dată.

Irod:
- Ostaşi!... mergeţi repede!...o ceată!...
Colo-n Viflaim şi-n sate
Cu oraşe-nvecinate.
Casele la rând luaţi,
Toţi copiii să-i tăiaţi!
De la doi-trei ani în jos,
Doar veţi da şi de Hristos.

Ostaşii:
- Precum aţi spus vom făptui,
Copiii toţi vom nimici.
Cu sabia pe dat’ pornim,
Copiii mici să-i nimicim.
Vom făptui precum aţi spus

10
 Şi n-o să scape nici Iisus!
Noi suntem braţul lui Irod
Şi va fi jale în norod!
Ne iartă, Doamne, Tată Sfânt,
Că va fi jale pe pământ!

(Ostaşii pleacă şi pe ritmul cadenţat încep tăierea pruncilor. Se aude plânsetul în

cetate.)

Povestitorul:
Şi războinicii s-au dus
Făcând precum Irod le-a spus.
O, ce vaiet prin cetate!
Şi-mprejurul ei, prin sate!
Cum plângeau, din minţi ieşite,
Mamele nenorocite,
Când vedeau murind, pe uliţi,
Pruncii lor, trecuţi prin suliţi.
Sau când îi vedeau sfărmaţi
Sub călcâie de soldaţi.

Irod:
- Eu sunt Irod împărat
Care pe cal am încălecat!
Sabia-n mână-am luat,
14 000 de coconi mici am tăiat.
Tot pământul s-a cutremurat!

Îngerul 1:
- O Iroade, împărate,
Te-ai umplut de răutate!
Tu, cu păcatele tale,
Ai umplut lumea de jale!

Colind: Trei crai de la Răsărit – continuare:

Atunci Irod împărat

Auzi ce s-a-ntâmplat
Şi mare porunc-a dat:
Să se taie mulţi copii!
Şi-a tăiat Irod copii,
Vreo patrusprezece mii.
De doi ani şi mai în jos,
Ca să-l taie pe Hristos.
Pe Hristos nu l-a tăiat,
Dumnezeu l-a apărat!

11
Povestitorul 1:
Dar nici nu-ncetase plânsul
Că Irod muri, şi dânsul.
Îngerul atunci i-a zis
Iar lui Iosif, noaptea-n vis:

Îngerul 2:
- Ia pe prunc, pe mama sa
Şi te-ntoarce-n ţara ta!
Grijă n-ai de ce să porţi
Că de-acum e printre morţi
Cel ce mâna-a vrut să puie,
Pe Iisus ca să-l răpuie.

Povestitorul 2:
Ei din Egipt la drum porniră
Şi în Nazaret sosiră.
Ocrotit de Dumnezeu,
Iisus, aici, creştea mereu.
Şi de harul Domnului
Se umplea făptura Lui.
Maica Sfântă-l ocrotea
Şi cu dragoste-i grăia:

Maica Sfântă:
- Fiul meu, Iisuse dragă,
Te aşteaptă-o lume-ntreagă!

Toţi:
- Lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi!

Maica Sfântă:
- Te aşteaptă cu dorire
Ca să-i dai ei mântuire!

Toţi:
- Lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi!

Maica Sfântă:
- Cine-a asculta povaţa
Îşi va mântui viaţa!

Toţi:
- Lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi!

12
Înger 1:
- Când te-ai născut, Iisuse,
Noi, îngerii de sus,
Cântarea minunată a-mpăcării am adus,
Să bucurăm pământul pentru venirea Ta,
Să vină să-l cuprindă iubirea, pacea Ta!

Înger 2:
- Azi, ca-ntotdeauna,
Noi, îngerii, venim
Prin naşterea – Ţi, Iisuse,
Pe prunci să-i ocrotim;
Să facem loc pe buze
Cuvântului Tău sfânt.

Toţi îngerii:
- Să fie doar iubire şi pace pe pământ!

Toţi – rugăciune:
- O, şi-acum, Iisuse Doamne,
Pentru anul care vine,
Calda noastră rugăciune
O-ndreptăm smeriţi spre Tine:
Să-ntăreşti dorinţa noastră
De-a rămâne zi şi noapte,
Purtători ai veştii bune
Mai departe, mai departe....

Colind: O, ce veste minunată !

1. O, ce veste minunată 4. În coliba păstorească

Lângă Viflaim se-arată. Vrut-a Domnul să se nască.
Cerul strălucea, îngerul venea Să se nască şi să crească,
Pe-o rază curată. Să ne mântuiască.

2. Când Iosif şi cu Maria 5. E Iisus păstorul mare,

Au sfârşit călătoria, Turmă ca El nimeni n-are.
Într-un mic sălaş, din acel oraş, Noi îl lăudăm, lui ne închinăm
S-a născut Mesia. Cu credinţă tare.

3. Păstorii cum auziră,

Spre locaşul sfânt porniră.
Unde l-au aflat, prunc prea luminat
Şi îl preamăriră.

13
14