Scenetă - Naşterea lui Iisus Hristos

Sceneta cu tema Crăciunul - Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos

Personaje

· Maica Sfântă – Maria

· Iosif

· Magii – 3

· Păstorii – 3

· Îngerii – 3

· Irod – Împărat

· Ostaşul

· Povestitorul

Centrul decorului îl constituie:

· icoana cu naşterea lui Iisus

· ieslea

· brad de Crăciun

Povestitorul:

Colo sus, în vremeea ceea,

În frumoasa Galileea,

O fecioară vieţuia

Şi Maria se numea.

Nazaret era oraşul

Unde ea-şi avea sălaşul.

 Într-o zi Sfânta Maria,

Sta Singură şi se ruga.

Dar deodată ce văzu?

Casa toată se umplu

De-o lumină orbitoare

Ca şi raza de la soare.

Îngerul Gavril:

- Nu te speria, Sfântă Maria!

Eu sunt îngerul Gavriil,

Cu veste la tine vin.

Tu vei naşte pe Hristos,

Pe Hristos cel luminos!

Fiul Tatălui va fi

Şi Iisus se va numi.

Maria:

- Iată roaba Domnului

Fie mie după cuvântul tău!

Povestitorul:

Al Iudeei împărat

Într-o zi porunc-a dat

Că la locul de născare

Să se-nscrie fiecare.

Iosif a mers să se-nscrie

 Şi el, cu a lui soţie;

De la ei, din Galileea,

În Viflaim, în Iudeea.

Când acolo au sosit,

Mariei,ceasul i-a venit.

Ca să nască pe Iisus

Cată loc în jos şi-n sus.

Geaba cată prin cetate;

Hanuri, case...pline-s toate.

Iosif:

- Din Nazaret venim acum

Şi calea a fost grea,

Că suntem obosiţi de drum

Şi eu, şi Sfânta Maria.

Că ea aşteaptă pruncul sfânt

Acuma să se nască,

Şi oamenii de pe pământ

Iisus să-i izbăvească.

Maria:

- Peste tot e-atâta lume,

Nu găsim nici un locaş.

Haide, Iosife, mai bine

La margine de oraş!
 Povestitorul:

Atuncea Preacurata din Betleem ieşea

Şi dând de-o poiată, a intrat în ea.

Şi printre animale, pe fânul de pe jos,

Născut-a Preacurata pe Iisus Hristos.

Colind: ASTĂZI S-A NĂSCUT HRISTOS

Povestitorul:

Îngerii au coborât

La păstori, de i-au trezit.

Şi cum stau, din slavă, iată

Că un înger se arată.

Faţa lui când o zăresc

Ei de spaimă-ncremenesc;

Iar al Domnului trimis

Din ceruri, aşa le-a zis:

Înger 1:

- Să nu vă-nspăimântaţi!

Sunt solul lui Dumnezeu

Şi vă vestesc cu bucurie

Că vesel azi tot omul fie!

Înger 2:

- Salte fericit poporul

Că s-a născut Mântuitorul!

Jos în staul coborâţi

Şi în iesle-o să găsiţi

Prunc în scutece-nfăşat

E Iisus cel aşteptat!

Povestitorul:

Astea, îngerul spunând,

Îngeri alţii vin pe rând...

Mulţi...o-ntreagă oaste sfântă

Zboară prin văzduh şi cântă.

Îngerii:

- Slavă-n ceruri celui sfânt

Vouă, pace pe pământ!

Povestitorul:

Iar când îngerii plecară

Cei de lângă oi strigară:

Păstorul 1:

- Haideţi toţi la Betleem,

Pruncu-n iesle să-l găsim!

Păstorul 2:

- În genunchi să ne-aşezăm

Lui Iisus să ne-nchinăm.

Păstorul 3:

Şi drept daruri îi vom da

Nepătată, dragostea!

Păstor 1:

- Slavă ţie şi-nchinare-n cântec sfânt,

Slavă ţie-n cer şi pace pe pământ!

Păstor 2:

- Slavă ţie, prunc trimis Mântuitor!

Slavă ţie, Împăratul tuturor!

Păstor 3:

- Slavă ţie, azi tot omu-i fericit!

Slavă ţie, sfânt Mesia, mult dorit!

Păstor 1:

- Lumii, astăzi s-a născut

Domnul cel făr’ de-nceput.

S-a născut pe fân uscat,

 De îngeri înconjurat.

S-a născut pe fân frumos

Şi i-au pus nume Hristos.

Păstor 2:

- Prunc dumnezeiesc, frumos,

Ce pe noi din iad ne-a scos.

Şi la cer ne-a ridicat,

Iertându-ne de păcat.

Păstor 3:

- Pruncului ne închinăm,

Cu credinţă îi strigăm:

Naşterea ta să ne fie

Tuturor cu bucurie.

Înger 1:

Ce se vede-n zare?

O lumină mare.

O stea străluceşte

Falnic, ea vesteşte.

Că azi, preacurata,

Preanevinovata,

Fecioara Maria

Naşte pe Mesia.
 Steaua stă deodată,

Betleemul iată.

Peştera se vede,

Maica-ntrânsa şede.

Într-o iesle zace

Un prunc plin de pace.

El e împăratul,

Noi n-avem pe altul.

Înger 2 :

Pe ceruri luceşte

Şi din răsărituri

La toţi le vesteşte:

Că aici, în lume,

Sub un cer frumos,

S-a născut chiar azi

Domnul Iisus Hristos!

Colind: STEAUA SUS RĂSARE

Povestitorul:

În noaptea sfântă de Crăciun,

Pe drumul nins, cu lună,

Trei magi călări, cu suflet bun,

Aleargă împreună.
 De unde vin? Cum se numesc?

Ce doruri îi frământă?

Spre-o iesle ei călăroresc

Şi cerurile cântă!

Şi cântă-n inimile lor,

Aprinsă, bucuria:

- Azi s-a născut Iisus Hristos!

Azi s-a născut Mesia!

Înger 2:

Trei crai de la Răsărit

Cu steaua-au călătorit.

Şi-au mers după cum citim,

Până la Ierusalim.

Acolo dac-au ajuns,

Steaua lor li s-a ascuns.

Şi-au început a umbla,

Prin oraş a întreba.

Magul Baltazar:

- Noi, de la Răsărit cu-alai,

Venim trei magi, venim trei crai.

Ierusalimu-am colindat

Şi-am întrebat în lung şi-n lat:

Magul Melchior:

- Unde-i noul Împărat

Care-acuma s-a născut?

Steaua lui noi am văzut

Şi către el ne-a petrecut.

Magul Gaspar:

- Şi-am venit din depărtare

Să-i aducem închinare

Pruncului Mântuitor

Şi Împărat al tuturor!

Magii împreună:

- Dar când aici noi am ajuns,

Steaua-n nori ni s-a ascuns!

Irod:

- Cine sunteţi? Ce gând aveţi?

Ce întrebaţi?

De-a cui poruncă ascultaţi?

Şi ce-mpărat tot căutaţi?

Magul Baltazar:

- Noi, împărate, am venit

Tocmai de la Răsărit!
Magul Melchior:

- Dar, dacă vrei să ştii... Prea bine!

Noi nu te căutăm pe tine!

Magul Gaspar:

- Noi pe Iisus îl căutăm!

Peste-mpăraţi El e-mpărat!

Magii împreună:

- Cu slavă fie lăudat!

Irod:

- Aşa? Deci...mergeţi şi aflaţi,

Apoi veniţi de mă-nştiinţaţi.

Că şi eu vreau ca să mă duc

Şi-nchinare să-i aduc.

Povestitorul:

Şi s-au dus craii... s-au tot dus...

Steaua-i îndruma de sus.

Iar la staul... colo... iată

Steaua se opri deodată.

Iar craii merg în faţa pruncului,

Se-nchină cuvioşi,
 Se-nchină Lui.

Ei scot şi-i dau cu multă bucurie:

Aur, smirnă şi tămâie.

Magul Baltazar:

- Am sosit din Răsărit

Să ne-nchinăm negreşit,

Celui dintâi Împărat

Ce ne iartă de păcat!

Magul Melchior:

- Irod vrut-a ca să ştie:

Aur, smirnă şi tămâie,

Cui le ducem noi în dar,

Trecând peste-al lui hotar?

Magul Gaspar:

- Locul l-am ţinut ascuns

Unde s-a născut Iisus!

Ca Irod să nu-l găsească

Şi rău să-i pricinuiască.

Magii împreună:

- Mărire întru cei de sus, lui Dumnezeu pace, între oameni bunăvoire!
Povestitorul:

Noaptea, îngerul din vis,

Magilor, aşa le-a zis:

Îngerul 1:

- Pe Irod să-l ocoliţi!

Povestitorul:

Craii, când se-napoiară,

Altă cale apucară.

Îngerul, în vis,

Veni şi la Iosif

Şi-i grăi:

Înger 1:

- Scoală-te, Iosif,

Ia Pruncul şi pe mama Lui,

Fugi în Egipt şi rămâi acolo

Până îţi voi spune eu,

Că Irod în gând şi-a pus

Să-l omoare pe Iisus.

Povestitorul:

Iar pe crai, Irod, mereu

I-aştepta-n palatul său.

 Şi văzând că nu mai vin

De necaz, făcea venin.

Şi-a chemat ostaşi pe dată.

Irod:

- Ostaşi!... mergeţi repede!...o ceată!...

Colo-n Viflaim şi-n sate

Cu oraşe-nvecinate.

Casele la rând luaţi,

Toţi copiii să-i tăiaţi!

De la doi-trei ani în jos,

Doar veţi da şi de Hristos.

Ostaşii:

- Precum aţi spus vom făptui,

Copiii toţi vom nimici.

Cu sabia pe dat’ pornim,

Copiii mici să-i nimicim.

Vom făptui precum aţi spus

Şi n-o să scape nici Iisus!

Noi suntem braţul lui Irod

Şi va fi jale în norod!

Ne iartă, Doamne, Tată Sfânt,

Că va fi jale pe pământ!
(Ostaşii pleacă şi pe ritmul cadenţat încep tăierea pruncilor. Se aude plânsetul în cetate.)

Povestitorul:

Şi războinicii s-au dus

Făcând precum Irod le-a spus.

O, ce vaiet prin cetate!

Şi-mprejurul ei, prin sate!

Cum plângeau, din minţi ieşite,

Mamele nenorocite,

Când vedeau murind, pe uliţi,

Pruncii lor, trecuţi prin suliţi.

Sau când îi vedeau sfărmaţi

Sub călcâie de soldaţi.

Irod:

- Eu sunt Irod împărat

Care pe cal am încălecat!

Sabia-n mână-am luat

Tot pământul s-a cutremurat!

Înger 1:

- O Iroade, împărate,

Te-ai umplut de răutate!

Tu, cu păcatele tale,

Ai umplut lumea de jale!

Înger 2:

Atunci Irod împărat

Auzi ce s-a-ntâmplat

Şi mare porunc-a dat:

Să caute toți copii!

Vreo patrusprezece mii.

De doi ani şi mai în jos,

Ca să-l afle pe Hristos.

Pe Hristos nu l-a aflat,

Dumnezeu l-a apărat!

Povestitorul:

Dar nici nu-ncetase plânsul

Că Irod muri, şi dânsul.

Îngerul atunci i-a zis

Iar lui Iosif, noaptea-n vis:

Înger 1:

- Ia pe prunc, pe mama sa

Şi te-ntoarce-n ţara ta!

Grijă n-ai de ce să porţi

Că de-acum e printre morţi

Cel ce mâna-a vrut să puie,

Pe Iisus ca să-l răpuie.

Povestitorul:

Ei din Egipt la drum porniră

Şi în Nazaret sosiră.

Ocrotit de Dumnezeu,

Iisus, aici, creştea mereu.

Şi de harul Domnului

Se umplea făptura Lui.

Maica Sfântă-l ocrotea

Şi cu dragoste-i grăia:

Maica Sfântă:

- Fiul meu, Iisuse dragă,

Te aşteaptă-o lume-ntreagă!

Toţi: - Lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi!

Maica Sfântă:

- Te aşteaptă cu dorire

Ca să-i dai ei mântuire!

Toţi:

- Lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi!

Maica Sfântă:
 - Cine-a asculta povaţa

Îşi va mântui viaţa!

Toţi:

- Lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi!

Înger 1:

- Când te-ai născut, Iisuse,

Noi, îngerii de sus,

Cântarea minunată a-mpăcării am adus,

Să bucurăm pământul pentru venirea Ta,

Să vină să-l cuprindă iubirea, pacea Ta!

Înger 2:

- Azi, ca-ntotdeauna,

Noi, îngerii, venim

Prin naşterea – Ţi, Iisuse,

Pe prunci să-i ocrotim;

Să facem loc pe buze

Cuvântului Tău sfânt.

Toţi îngerii: - Să fie doar iubire şi pace pe pământ!

Înger 2:

- O, şi-acum, Iisuse Doamne,

 Pentru anul care vine,

Calda noastră rugăciune

O-ndreptăm smeriţi spre Tine:

Să-ntăreşti dorinţa noastră

De-a rămâne zi şi noapte,

Purtători ai veştii bune

Mai departe, mai departe....

Colind: O, CE VESTE MINUNATĂ!