EXPRESIONISMUL, ATONALISMUL $I

DODECAFONISMUL IN MTJZTCA

Expresionismul este un curent artistic care s-a manifestat la inceput in

Germaniaqi Austria cdtresffirqitulsecoluluial XIX-lea gi inceputulsecoluluial XX-lea,
ulterior extinzdndu-seqi in alte !6ri, oferind o posibild modalitatede iegiredin criza
romanticd. lnfluen{atd de filosofia lui Schopenhauergi Nietzsche, migcarea
expresionistd exacerbeazd subiectivismul, denatureaz6,reprezentarea, manifesti
preferinfd pentru tensiuni psihologice, pentrlr eroi zbuciumafi, pentru monstrous gi
caricatural,pentru stridenle qi antitezebrutale, pentru abstracfie,mergAndu-sepAndla
denaturareafigurii qi a limbajului, urmdrindu-seaccentuareaexageratda expresieicare
redd sentimentesumbre gi anxioasespecificeepocii: nemulfumireafafd de viafa goald,
mecanicdSi mizerd, derulati sub semnulnesiguranfeigi deciderii. Expresionismuleste
o arld a condiliei inumane, o arld a pesimismului, hxatd pe fdgagul iralionalismului,
preocupatdsd redea latura negativd qi intunecati a naturii umane, avdnd la bazd tn
puternic substratde frustrdri gi revoltd antisociald.
in pictur6, expresionismulestepregdtit de activitateaunor pictori ca: olandezul
Van Gogh, belgianullames Ensor qi norvegianulEdvard Munch. in 1905 ia loc la
a
Dresda migcar#expresionistdDie Briicke (Podul) care-l are ca lider pe Ernst Ludwig
Kirschner, iar in 1911 Der blaue Reiter (Cdlireful albastru) intemeiatd de Wassily
Kandinsky, ce urmireau renunlareaconstientaIa orice canon care ar putea intrerupe
manifestareaneingrdditd,fluidd a inspiraliei, pentrunegareaoiicdror legi gi a disciplinei
impuse,in schimbulunei libereexprimdria triirilor emotivesubiective.
in literaturd, expresionismuleste preluat qi promovat de revistele: Der $turm
(Avdntul, dupd 1910), Die Action (Acliunea,dupd 1911) etc. Georg Trackl, Franz
Kafka, Gottfried Benn sunt cdtevanume de scriitori germani qi austrieci care alcdtuiau
generaliaexpresionistd.
 In muzicd,expresionismulestestrAnslegat de numelelui Arnold Schiinberg
(1874- 1951)qi de cel al discipoliloracestuia:Anton Webern (1883- 1945)qi Alban
Berg (1885- r93s).
in ma.e, crealia lui Schiinberg cunoaftepatru etapestilistice:
D romantismult6rziu marcheazddebutul sducreatoraliniindu-sedirecfiei iniliate de
Richard Wagner, Anton Bruckner, Hugo Wolf, cele mai cunoscutelucrdri din
aceastdperioadd fiind sextetul de coardeNoapte transfiguratd, Gunelieder - o
ampld cantatd,gi poemul simfonic Pelleas und Melisande. Lucrdrile se remarcd
prin intinderea neobiqnuitd, prin armonia post-wagneriani incdrcatd de
cromatisme qi modulafii la toanlitei indepdrtate,prin polifonia densd qi ample
sec{iuni orchestrale care vddesc predileclia autorului pentru a experimentatot
felul de alije sonore;
} expresionismul este marcat de lucrarea Trei piese pentru pian, op. 11, lucrare
care intrd pe fEgaqulatonalismului. Principalele lucrdri de facturd expresionistd
sunt: monodramaAgeptarea, dramacu muzicdMdna fericitd qi Pieruot lunaticul
alc6tuit6din 2 I miniaturi vocal-instrumentalegrupatein trei secliuni a cAteqapte
lieduri fiecare. Sunt lucriri expresioniste pentru cd subiectele lor sunt
expresioniste, pentru realizarea cdrora Schtinberg foloseqte ca metodl de
compozilie atonalismul (negarea tonalitdlii qi a oricdrei funclionalitdli a
sunetelor), atematismul, Klangfarbenmelodie (melodie de timbre - melodie
reparlizatd diferitelor instrumente care preiau sunetele ce descriu conturul
melodic), Sprechgesang(c6ntare vorbitd) qi Sprechstimme(vorbire intonatd),

lipdtul expresionist,lipsa de formd qi caracterulminiatural (nu la toate lucrdrile);

) dodecafonismul survine dupd o perioadd de tdcere de noud ani, timp in care
compozitorul iqi elaboreazdtehnica in urma impasului creat de atonalismul
inaccesibilnu numai publicului larg, ci qi profesioniqtllor.Cinci piese pentru
pian, op. 23, este lucrraeain care autorul ttllizeazd serii incomplete irr primele
patru piese, trecdnd apoi, in ultima piesd, la aplicarea riguroasd a noului sdu
sistem.Dodecafonismulconsti intr-o metodd de compozilie bazaldpe utilizarea
 liberd a tuturor celor 12 semitonuri ale gamei cromatice temperate.Seria astfel
rezultatd,impuneanonrepetabilitateavreunui sunetin cadrul ei pdnd cdnd nu erau
eputzatetoate cele 12 sunete,evitAnd,pe cAtposibil, prezenlaunorintervale care
sd aminteascdde melodica tonald sau de functionalitateaarmonicS.Ei i se va
aplica tehnica varia{iei perpetue caracteristicepolifoniei, prin prezentareain
oglindd, prin recurentd,inversarearecurenlei,recurentainvers6rii, augmentdriqi
diminudri etc. urmirind exploatareala maximum a timbrelor instrumentalepure.
Cele mai de seam5 lucrdri din aceastdperioadd sunt opera comicd, serial-
dodecafonicdDe azi pe mdine, operaMoise si Aron qi concertul pentru vioard si
orchestrd op. 36. Deja in ultima lucrare amintiti aparprimele abatericonstdndin
repetareaunor note inainte de epuizareaseriei, terle gi sexte armonice qi
melodice, elemente de tematism, reintoarcereala cdntul tradilional, notarea
indicafiilor dinamicein limba italiand;
) cea de a patra etapd este marcatdde reintoarcereala tonalitate qi de realizarea
unei sintezecu limbajul promovat pdnd atunci.Simfonia de camerdnr. 2, cantata
Kol Nidre (Toate fbgdduinlele), Odd lui Napoleon, Concertul pentru pian Si
orchestrd, oratoriul Un supravieluitor din VarSovia sunt lucrdri caracteristice
acesteiperioade.

Alban Berg estemai apropiat de tradilie, exceldndprin lirismul sdu debordant.

Armonia la el, fie tonald, fie atonald sau dodecafonicd,primegteacel senscaracteristic
ce-i apropie muztca de sensibilitateauman6, devine poeticd,,izvordtd,din natura sa
liric6. Atonalismul sdunu atingeniciodatdhalucinaliaschrinbergiand,din contr6,pentru
Berg atonalismul qi dodecafonismulsunt modalitdli de pdtrunderein sfereletragicului,
de accentuarea lui qi de comunicare.Muzica sa este prin excelenJdliricd, el gtie s6
sensibilizeze cele mai aride structuri musicale. El nu inventeazd,,el preia gi aplicd
inovaliile profesorului sdu. El umanizeazdatonalismul qi serialismul demonstrflnd
posibilitateacoexistenleimai multor sistemeqi metodede compozilieintr-un context
estetic istoricegtedeterminat.Crealia lui este extrem de redusd ca numdr de opusuri.
Dintre acesteacele mai importantesunt: cvartetul de coarde,concedul de camerd,suita
liricd pentru cvaftet de coarde, concertul pentru vioard gi orchestrdin amintirea unui
inger Si opereleLulu qi Wozzeck.
Wozzeck(1917 - 1921) este o operdin trei acte gi cincisprezecescene
llupd
piesa de teahu cu acelaginume de Georg Biichner. Desprins dintr-un fapt autlentic,
subiectul operei redA drama prin care trece Wozzeck, ordonanfaunui cdpitan dintr-o
garnizoandde provincie, atunci cAndbdnuiegtecd concubinalui, Maria, cu careaveaun
copil, il ingeald cu Tamburul major. Sfiddrile Mariei care danseazlqi se distreazi cu
Tamburul major, umilinlele pe care le indurd atunci c6nd esteqicanatde cdpitanqi lovit
de amantul concubinei sale il determind si ia hotdr6rea suprem5.PlimbAndu-secu
Maria, ciitd de pdcatul siu, Wozzeck conqtientizeazdcd nimic nu mai poate fi ca
inainte.El o ucide cu un cu{it. in tentativelui de a tdinui faptelecrimei constati cd
naruraintreagdpoartdpeceteapdcatuluisdu.in jur esteliig, inima ii estereceiar apa
laculuiin careincearcdsdse spelede sdngedevinerogiaticd.Halucinaliail determindsd
inaintezetot mai mult in undele lacului sfArgindprin a se ineca.Prin apropieretrec
doctorlJ qi cdpitanul care aud, primul cu interes, celdlalt cu teamd, cum cineva se
ineacS.in zori crima pste descoperitd,spre locul ei indreptdndu-segi copiii, printre ei qi
bdielelulMariei qi alluiWozzeck, cdlarepe un bdJrostind:"Hop, hop! Hop, hop!"

Lipsiti de preludiu, opera are o macrostructurdtripartitd (un cvasi ABA'),

fiecareactconlinandcinci scene.
Primul act are forma unei suite alcdtuitedin cinci pdrli (Suitd,Rapsodie,Marq qi
cu 21 varialiuniqi Andantequasirondo).
cAntecde leagSn,Passacaglie
Cel de-al doilea act, mult mai amplu, in care se suprapundrama sufleteascda
Mariei cu cea a lui W ozzeck,batjocorit de superiori qi inqelat in dragoste,estealcdtuit
din alte cinci pd4i (Sonatd,Invenlie qi Fug6,Largo, Scherzo,Introducereqi Rondo).
Ultimul act, simetric ca duratdcu actul int6i, estealcdtuit dintr-o succesiunede
cinci inven{iuni (Pe o tem6,Pe o not6, Pe un ritm, Pe un accord,Pe o migcarein triluri),
ultima scendfiind ceamai scurtd(de numai21 masuri).
 Anton Webern parcurge,in ma"re,aceleagietapepe care le-a cunoscutArnold
Schcinbergqi Alban Berg. Cu unele diferenfe.Spre deosebirede Schonbergel nu se
reintoarceniciodatd la tonalitate. Pe de altd pafie, el continu6 gdndireamaestrului siu.
O datd adoptat serialismul,il pdstreazS,il speculeazdgi il exploateazdpdnd la limitele
extreme.Tehnica serial6,a$acum o concepuseAmold Schdnberg,privea numai lucrul
cu indlfimile sonore, ceilalfi parametric sonori - durata, intensitatea qi timbrul -
continudnd sd fie utilizali dupd reguli cvasitradilionale.Webern este cel care ini\iazd,
tehnica serialismului integral in care va extinde serialismulla tofi parametrii muzicali:
indllimi, ritm, durate, densititi, timbre, mijloace de atac etc. Din aceastdcauzi, unele
dintre piesele lui vor cunoa$teo concentrarea expresiei gi a resurselormuzicale lard
precedent,intinzAndu-seuneori pe durataa cdtorvazeci de secunde.R6mancelebrecele
Cinci piese pentru orchestrd op. 10, in care piesa a patra estealcetuitd din qasemdsuri
gi o anacruzd,cu o durati de circa 19 secunde. r
intreaga creaJiea lui Webern se extinde pe parcursula 3 1 de opusuri musicale,
fiindu-le caracteristic6, fiindu-le caracteristicd lapidaritatea expresiei, scriitura
polifonicd descdrnatdde orice mesaj poetic, permanentainnoire a limbajului muzical.
Din punct de vederetemporal,creafialui Webern,insumatd,nu dureazdmai mult de trei
ore. Caracterul ermetic al crealiilor lui a determinat o puternicd seduclie in rdndul
compozitorilor de oriunde, stilul webemian putdnd fi sesizatin numeroasecdmpuri
compozilionalecontemporane.